Decizie crucială pentru Complexul Energetic Oltenia! Comisia Europeană refuză flexibilizarea termenelor de închidere!

Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene o analiză deterministă în încercarea de a justifica o posibilă prelungire a termenelor de închidere a centralelor pe cărbune, însă documentul a fost respins. Surse din domeniul energetic susțin că analiza, discutată în februarie 2025, nu a respectat metodologia europeană, mai exact, modelul ,,Evaluarea Adecvării Resurselor Europene”, care se bazează pe principii probabilistice. Această respingere aduce, din nou, incertitudine pentru Complexul Energetic Oltenia, una dintre cele mai importante entități din sectorul producției de energie electrică pe bază de cărbune din țară.

Un studiu crucial, dar întârziat
Practic, Ministerul Energiei a recunoscut că studiul de adecvanță necesar pentru o discuție solidă cu Comisia Europeană nu este încă finalizat. Acest document este esențial pentru ca România să argumenteze necesitatea prelungirii cu 2-3 ani a duratei de exploatare a centralelor pe cărbune, având în vedere că, în prezent, nu există suficiente capacități alternative de generare a energiei electrice.
Un consorțiu format din Tractebel Engineering, o firmă controlată de gigantul francez Engie, și consultanții de la KPMG Advisory și-a adjudecat contractul pentru elaborarea acestui studiu, în valoare de 998.700 de lei. Inițial, consorțiul avea la dispoziție opt luni pentru finalizarea documentului, însă recent a fost avansat termenul de 31 august 2025.

Impactul asupra sistemului energetic național
Studiul de adecvanță trebuie să identifice provocările cu care se va confrunta Sistemul Energetic Național (SEN) în perioada 2025-2030 și chiar în perspectiva anului 2035. Acesta va trebui să analizeze capacitatea de menținere a echilibrului dintre cererea și oferta de energie electrică, având în vedere tranziția spre o structură de producție caracterizată de volatilitate ridicată, conform cerințelor regulamentelor europene și standardelor ENTSO-E, conform cerințelor din procedura de achiziție initiate de Transelectrica.
De asemenea, se va analiza și posibilitatea adoptării unor măsuri de tratare a riscurilor și vulnerabilităților pentru a menține siguranța alimentării cu energie.
În funcție de concluziile acestui studiu, Guvernul României va putea solicita Comisiei Europene prelungirea termenelor de exploatare a centralelor pe cărbune, argumentând că eliminarea acestora, fără alternative viabile, ar putea pune în pericol stabilitatea SEN.

O decizie cu implicații majore
Respingerea analizei deterministe de către Comisia Europeană ridică semne de întrebare privind viitorul energetic al României. Dacă studiul de adecvanță nu va fi finalizat la timp și nu va convinge oficialii europeni, Complexul Energetic Oltenia și alte centrale pe cărbune ar putea fi forțate să își reducă activitatea într-un ritm accelerat, cu consecințe economice și sociale semnificative. În privința CE Oltenia lucrurile sunt clare: de la 1 ianuarie 2026 grupurile energetice ale companiei intră în rezervă de capacitate, potrivit calendarului din Panul de restructurare.
Astfel, România se află într-o cursă contra cronometru pentru a obține flexibilitatea Comisiei Europene și a demonstra necesitatea menținerii unor surse de energie tradiționale până la implementarea unor soluții sustenabile și eficiente, care să poată asigura siguranța și continuitatea aprovizionării cu energie electrică.
Trebuie spus că, la finele lunii trecute, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că România a transmis Comisiei Europene o analiză tehnică justificând necesitatea amânării închiderii termocentralelor și carierelor de lignit, argumentând că această măsură este dictată de factori externi, precum creșterea prețului turbinelor pe gaz în urma războiului din Ucraina, deficitul energetic regional și lipsa interconexiunilor la nivel european.
Conform angajamentelor din PNRR, România ar trebui să închidă centralele pe cărbune până la sfârșitul anului 2025, afectând unități precum Complexul Energetic Oltenia (Rovinari, Turceni), CET Craiova și CET Govora. Ministerul Energiei a propus, însă, amânarea acestui termen până în 2029, argumentând că nu există suficiente grupuri pe gaz capabile să înlocuiască producția pierdută.
În ciuda justificării oferite de autoritățile române, Comisia Europeană a considerat că analiza transmisă nu conține dovezi suficiente care să demonstreze existența unor probleme de securitate în aprovizionarea cu energie electrică. Prin urmare, CE a recomandat amânarea modificării reformei de decarbonizare până la furnizarea unor dovezi convingătoare. Totodată, nota de informare transmisă de MIPE sugerează că Comisia Europeană manifestă reticență în oferirea de flexibilitate pentru reformele și investițiile din domeniul energetic. Acest impas ridică semne de întrebare cu privire la viitorul Complexului Energetic Oltenia și capacitatea României de a menține stabilitatea sistemului energetic în perioada de tranziție.
Claudiu Matei