Astăzi creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele Blajinilor, o zi dedicată celor morți. Aceasta este sărbătorită, cu precădere, în Europa de Sud-Est. Se crede că, de Paștele Blajinilor, sufletele celor adormiţi sunt libere și se întorc pentru a gusta din mâncărurile pregătite și date de pomană pentru ei.
Tradiția populară spune că, în lunea de după Duminica Tomii, se sărbătorește Paștele Blajinilor. Potrivit tradiției se spune că blajinii sunt incapabili de a face rău și ar viețui dincolo de lumea văzută, în locul în care se varsă Apa Sâmbetei. Ei ar avea doar câteva ocupații, postul și rugăciunea pentru cei vii. Deoarece ei nu știu cum să calculeze data Învierii lui Iisus Hristos, astfel, creștinii le vestesc acestora că a venit Paștele, aruncând pe Apa Sâmbetei coji de ouă roșii.
Una dintre cele mai răspândite tradiții din această zi este aceea de a merge la cimitir și a face pomeniri pentru sufletele celor morți. Cu acest prilej, se dau de pomană ouă roșii, pască și cozonac, iar mormintele celor decedați sunt împodobite cu flori. Diferit, față de alte zile de pomenire, este că, de Paștele Blajinilor, nu se pomenesc doar morții cunoscuți, ci se dă de pomană pentru întregul neam al strămoșilor comuni.
La fel ca în orice sărbătoare, și în ziua în care se sărbătorește Paștele Blajinilor, creștinii ortodocși trebuie să țină seamă de o serie de rânduieli. În această zi, femeile nu trebuie să spele, să măture, să bată covoare sau să facă alte treburi prin gospodărie. Se crede că zgomotul făcut atunci când se bat covoarele îi sperie pe blajini, care, în această zi, se întorc din lumea celor adormiți cu scopul de a se ruga pentru cei vii. Totodată, în această zi dedicată celor adormiți, creștinii trebuie să evite cu orice preț să-i vorbească de rău pe cei morți. Se spune că morții vorbiți de rău de Paștele Blajinilor se răzbună pe bârfitori, dând foc grajdurilor și animalelor.
Paştele Blajinilor este un obicei bine conservat, sărbătoarea fiind marcată în fiecare an.
