* Importul, egal cu producția de energie verde!
Deși a avut o scădere de 2,2% (-118,3 milioane kWh), termocentralele au reprezentat cel mai mare producător intern de energie electrică (5,21 TWh), în perioada 1 ianuarie1.I – 31.III.2024, arată datele INS.
Din cauza secetei, producţia din hidrocentrale a fost de numai 2,7 TWh, în scădere cu 1,69 TWh (-38,3%).
La Cernavodă s-au produs 2,95 TWh, în scădere cu 47,3 milioane kWh (-1,6%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I – 31.III.2025, a fost de 1,6 TWh, în scădere cu 526,6 milioane kWh față de perioada similară din 2024, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 665,4 milioane kWh, în creștere cu 169,7 milioane kWh față de perioada 1.I – 31.III.2024.
Importul, al doilea cel mai mare FURNIZOR de energie electrică
Al doilea cel mai mare furnizor de energie din țară a fost reprezentat de import, care, practic, s-a dublat (+199,2%), până la 4,55 TWh, arată Focus Energetic. De remarcat, importul a fost aproape la fel de mare cât producția de energie verde din țară (hidro, eoliană și fotovoltaică).
Consumul final de energie electrică a fost de 13 TWh, cu 1,3% mai mare față de perioada 1.I – 31.III.2024. Consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 0,2% (până la 9,8 TWh), consumul populaţiei a crescut cu 4,9% (la 3,1 TWh), iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 6,2% (la 0,1 TWh). Consumul propriu tehnologic (CPT) în reţele şi staţii a fost de 1,4 TWh, în scădere cu 94,3 milioane kWh. Exportul de energie electrică a fost de 3,2 TWh, în scădere cu 25,5 milioane kWh.
Din păcate, exportul de energie se realizează în perioadele de consum minim, când prețurile pe piața spot (Piața pentru Ziua Următoare – PZU, administrată de OPCOM) sunt mici (uneori, chiar negative), iar importul se realizează aunci când este cel mai mare consum, când prețurile sunt cele mai mari (chiar și la prețuri de aproape 500 euro/MWh), mai menționează sursa citată.
M.C.H.
