Poliția Română avertizează că fraudele informatice prin apeluri telefonice, cunoscute sub denumirea de „vishing” – voice phishing –, se înmulțesc, iar infractorii folosesc tehnici tot mai sofisticate pentru a-i convinge pe oameni să își divulge singuri datele de securitate sau să autorizeze tranzacții.
Într-un scenariu devenit tot mai frecvent, victima este sunată de o persoană care pretinde că este angajat al unei bănci, al departamentului de securitate, al unei companii de procesare a plăților sau chiar reprezentant al unei autorități. Discuția este purtată într-un limbaj profesionist, cu termeni bancari și financiari, astfel încât apelantul să pară un specialist care gestionează o situație reală. Pretextul poate fi aproape orice situație care să provoace teamă: o tranzacție suspectă, o tentativă de autentificare dintr-o altă țară, modificarea datelor personale, asocierea unui dispozitiv necunoscut sau un presupus atac cibernetic asupra contului. Uneori, victima este informată că banca a blocat temporar anumite operațiuni și că trebuie să își confirme imediat identitatea pentru ca banii să nu fie pierduți.
Polițiștii atrag atenția că apelul poate părea cu atât mai convingător cu cât escrocii folosesc tehnologia de falsificare a identității apelantului, cunoscută sub denumirea de „Caller ID Spoofing”. Astfel, pe ecranul telefonului poate apărea un număr care pare legitim sau chiar un număr asociat unei instituții financiare. În unele cazuri sunt folosite numere din România sau din alte state membre ale Uniunii Europene, pentru a reduce suspiciunile victimei. În realitate, numărul afișat poate fi falsificat, iar apelul poate fi inițiat de oriunde din lume, inclusiv prin servicii de telefonie prin internet sau platforme specializate.
Anchetatorii avertizează că, de multe ori, în spatele unei asemenea fraude nu se află un singur infractor, ci o întreagă echipă. Unul dintre membri poate avea rolul de a speria victima și de a insista asupra pericolului iminent, în timp ce un altul intervine ulterior, cu o atitudine calmă, prezentându-se drept specialist în securitate sau consultant capabil să rezolve problema. În momentul în care victima este convinsă că discută cu un reprezentant autentic al instituției financiare, începe etapa decisivă a fraudei. Escrocii pot cere coduri unice de autentificare primite prin SMS, coduri generate de aplicațiile de autentificare, parole, PIN-uri, datele cardului și codul CVV sau CVC. De asemenea, pot solicita aprobarea unor notificări în aplicația bancară, sub pretextul că acestea ar fi necesare pentru anularea unei tranzacții sau pentru securizarea contului. În alte situații, victimele sunt convinse să instaleze pe telefon sau calculator aplicații de control la distanță. Odată instalate, aceste programe pot permite infractorilor să controleze dispozitivul și să efectueze operațiuni financiare în numele victimei.
Metodele de legitimare devin, la rândul lor, din ce în ce mai elaborate. Înaintea apelului, victima poate primi un mesaj text care pare transmis de instituția financiară și care anunță că va fi contactată de un reprezentant al departamentului de securitate. În alte cazuri, infractorii cunosc deja anumite date despre persoana vizată – nume, adresă de e-mail, număr de telefon sau alte informații personale –, obținute în urma unor breșe de securitate ori din surse publice.
Poliția Română subliniază un principiu esențial: nicio instituție financiară legitimă nu va solicita telefonic parole, coduri OTP, PIN-uri, datele complete ale cardului sau aprobarea unor tranzacții pentru a „proteja” contul. De asemenea, reprezentanții legitimi nu cer instalarea unor aplicații de control la distanță și nu solicită transferarea banilor în așa-numite „conturi sigure”. Polițiștii recomandă ca, în cazul unui apel telefonic nesolicitat referitor la contul bancar sau la o aplicație financiară, persoana contactată să nu ofere nicio informație confidențială și să nu aprobe nicio operațiune pe care nu a inițiat-o personal. Dacă interlocutorul pune presiune, invocă o urgență sau încearcă să împiedice verificarea informațiilor, apelul trebuie întrerupt. Verificarea trebuie făcută exclusiv prin canalele oficiale ale instituției financiare, folosind datele de contact cunoscute de client, nu numărul oferit de persoana care a sunat.
Poliția recomandă, de asemenea, activarea notificărilor pentru tranzacții și a mecanismelor suplimentare de securitate disponibile în aplicațiile financiare. O atenție specială trebuie acordată persoanelor vârstnice, care sunt încurajate să fie informate de membrii familiei despre existența acestor metode de fraudă.
