Cazul de la Bihor, în care procurorii DIICOT au destructurat o grupare acuzată de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat, având în centrul anchetei Asociația Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă și pe Viorel Pașca, readuce în atenție problemele sistemului de protecție socială din România.
În acest context, Sorin Torop, asistent social și lider al sindicatului angajaților din DGASPC Gorj, avertizează că scandalul nu ar trebui privit doar prin prisma faptelor cercetate de anchetatori, ci și ca un semnal de alarmă privind viitorul serviciilor sociale și al procesului de dezinstituționalizare. „Cazul Viorel Pașca ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri. Nu doar despre ceea ce s-a întâmplat acolo, ci despre ceea ce urmează”, afirmă Sorin Torop. Acesta susține că, de ani de zile, România promovează procesul de dezinstituționalizare, respectiv închiderea centrelor rezidențiale mari și integrarea persoanelor vulnerabile în comunitate, însă avertizează că acest obiectiv poate funcționa doar dacă există servicii alternative bine dezvoltate. „Este un obiectiv corect și necesar atunci când există servicii reale în comunitate, locuințe protejate, echipe de sprijin și personal suficient. Dar ce se întâmplă atunci când aceste servicii nu există sau nu pot răspunde cazurilor foarte grave?”, întreabă liderul sindical.
Potrivit acestuia, realitatea din teren arată că există numeroase persoane cu dizabilități severe, fără familie și fără posibilitatea de a trăi independent, care au nevoie permanent de supraveghere și îngrijire specializată. „Există persoane cu dizabilități severe, fără familie, fără locuință și cu nevoi permanente de îngrijire. Dacă statul nu le poate oferi alternative funcționale, ele vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, tot în centrele publice ale DGASPC-urilor. Iar România riscă astfel să încalce chiar angajamentele asumate privind reducerea instituționalizării”, spune Torop.
Acesta consideră că autoritățile nu pot renunța la centrele rezidențiale înainte de a crea servicii capabile să preia toate categoriile de beneficiari. „Nu putem înlocui o instituție cu un gol. Nu putem închide centre înainte de a construi servicii capabile să preia fiecare categorie de beneficiari. Iar dacă, în final, tot este nevoie de centre rezidențiale pentru anumite persoane cu nevoi complexe, atunci de ce ne prefacem că ele nu mai sunt necesare? De ce ne furăm singuri căciula?”, afirmă reprezentantul angajaților din DGASPC Gorj.
În opinia sa, procesul de dezinstituționalizare nu trebuie tratat ca o simplă obligație administrativă sau ca o țintă impusă prin programe și finanțări europene, ci trebuie să aibă în centrul său interesul beneficiarilor. „Dezinstituționalizarea nu trebuie să fie un exercițiu de bifare a unor jaloane sau indicatori. Ea trebuie să însemne, în primul rând, protecția reală a persoanelor vulnerabile. Politicile publice trebuie construite pornind de la realitate, nu de la statistici. Pentru că, în lipsa unor soluții reale, oamenii vulnerabili sunt cei care plătesc prețul experimentelor administrative”, mai transmite Sorin Torop.
Liderul sindical lansează și critici la adresa Ministerului Muncii, susținând că accentul ar trebui pus pe dezvoltarea serviciilor sociale de urgență și pe protejarea beneficiarilor, nu doar pe gestionarea crizelor după izbucnirea unor scandaluri. „Ministrul Muncii ar trebui să dezvolte servicii de criză, nu să facă acum celule de criză. Să îl preocupe soarta beneficiarilor și nu cum să-i fure pe salariații din asistență socială prin promovarea unei Legi a salarizării inumane”, conchide Sorin Torop.
Declarațiile vin după ce DIICOT a efectuat marți zeci de percheziții în județul Bihor, într-un dosar în care procurorii susțin că, sub paravanul unei asociații umanitare, persoane vulnerabile ar fi fost exploatate, iar fondurile provenite din donații, sponsorizări, pensii, indemnizații și alte beneficii sociale ar fi fost deturnate. Anchetatorii susțin că victimele nu beneficiau de îngrijire medicală corespunzătoare, tratamentele ar fi fost administrate de persoane fără calificare, iar prejudiciul estimat se ridică la aproximativ 13 milioane de lei. În același dosar, procurorii au precizat că peste 400 de persoane ar fi decedat în centrele administrate de grupare în ultimii șase ani, aspecte care fac obiectul anchetei aflate în desfășurare.
