Mai întâi, o precizare: înainte de comunism, ziua de 10 Mai a fost Ziua Națională a României. Pentru români, ziua de 10 Mai are 3 semnificaţii, toate fiind legate de Regele Carol I, care a avut cea mai lungă domnie din istoria românilor: 48 de ani (1866 -1914).
Prima semnificație este legată de intrarea domnitorului Carol I de Hohenzollern în București. Principele Carol părăsește castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversează Elveţia şi Austria, spre România, la sfârşitul lui aprilie 1866, cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I. Trecerea prin Austria, aflată în conflict cu Germania, era o adevărată primejdie, pentru că Principele Carol, ofiţer prusac, risca să fie arestat. Călătoria spre ţară cu un vapor austriac era o adevărată odisee. Recurgând la un şiretlic, Carol trecea drept fiu al lui Ion C. Brătianu şi căra bagajele. În ziua de 7 mai, ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai intră, după trei zile de mers cu o trăsură trasă de 8 cai cu clopoţei la gât, mânată de surugii în haine cusute cu găitane, cu popasuri la Craiova, la Piteşti şi la Goleşti, în București.
Cea de-a doua semnificație a datei de 10 Mai este legată de proclamarea Independenței în anul 1877. La data de 9 Mai 1877, Parlamentul României a votat Proclamaţia de Independenţă faţă de Imperiul Otoman, în unanimitate. Dar abia pe 10 Mai parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol semnează Proclamaţia de Independenţă, așa cum acum președintele promulgă legi ca să intre în vigoare. Celebrarea zilei de 10 Mai a fost interzisă în România pentru prima dată în 1917 de ocupaţia germană și a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forţată a Regelui Mihai din 1947.
A treia semnificație este legată de faptul că la 10 Mai 1881, România a fost proclamată Regat, iar Carol I a fost încoronat Rege, pe când principesa Elisabeta, regină. Simbolic, Carol I şi-a pus pe cap o coroană făcută din oţelul unui tun capturat de la turci, la Plevna, în războiul la care a luat parte alături de soldaţi. În loc de aur, cum făceau confraţii lui europeni, el a preferat un material mai simplu, dar cu încărcătură istorică: o garanţie a Independenţei.
În 1891, la sărbătorirea împlinirii unui sfert de veac de domnie neîntreruptă şi a unui deceniu de Rege al României, Carol I, printre altele a rostit: „Noi, Carol I, Rege al României la chemarea poporului Român care s-a rostit prin plebiscitul de la 8/20 aprilie 1866 […], plecat-am de la castelul strămoşesc, de la obârşia Dunării şi, încredinţându-ne destinul acestui Popor şi valurilor bătrânului râu, călcat-a piciorul Nostru pentru prima dată în 8/20 mai pe pământ Românesc la Turnu-Severin.“ În continuare, Carol I a menţionat: „Cerul a binecuvântat Domnia mea. Însă fără sprijinul luminat şi patriotic al fruntaşilor ţării, ea n-ar fi fost aşa de roditoare. Împlinesc, dar, o datorie scumpă inimei mele, închinând acest pahar în onorul bărbaţilor de Stat cari au fost în acest sfert de veac sfetnicii mei credincioşi, amintindu-mi totodată cu dragoste şi recunoştinţă de aceia dintre ei cari au trecut într-o viaţă mai fericită. Să trăiască România!“
Din anul 2022, România sărbătorește legal Ziua Independenței. Parlamentul a votat în anul 2021 legea prin care 10 Mai devine Ziua Independenţei Naţionale a României, zi de sărbătoare naţională. Nu este zi liberă, este zi lucrătoare.
N. B. Românii votanţi, înainte de a pune în urnă buletinul de vot, ar trebui să reflecte cu sporită atenţie asupra unui citat aparţinând lui Benjamin Franklin, inventatorul paratrăsnetului, fiul unui săpunar, ajuns cel mai de seamă om al Americii, care a îndemnat poporul american, în anul 1776, să lupte pentru independenţă: ,,Ascultă raţiunea, că, altfel, amar te vei căi.”.Americanii au scris pe mormântul celui care a fost şi un mare scriitor următoarele cuvinte: ,,Acesta este omul care a smuls fulgerul din înălţimile cerului şi sceptrul din mâinile tiranilor.”
Constantin E. Ungureanu
