Cu prilejul celei de-a XXX-a ediții a Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei „Serile la Brădiceni” ce a avut loc la Târgu Jiu și Brădiceni, județul Gorj în perioada11-13 sept. a.c., a fost lansat, printre altele și volumul scriitorului motrean Mircea Tutunaru intitulat „Cuvântul din lumină – o incursiune literară în opera scriitorului Ion Popescu-Brădiceni”, o lucrare foarte apreciată de către participanții la acest eveniment.
Volumul la care ne referim este o lucrare monografică dedicată inițiatorului, acestui eveniment în urmă cu trei decenii și de organizarea și desfășurarea căruia s-a ocupat în mod direct, anul acesta desfășurându-se, așa cum am menționat anterior, cea de-a XXX-a ediție.
Autorul justifică demersul său scriitoricesc pentru elaborarea și publicarea acestui volum, prin profilul „complex și contribuțiile” scriitorului și omului de cultură Ion Popescu Brădiceni, în literatura română contemporană, demers considerat ca fiind absolut necesar, sinterizat pe patru paliere motivaționale și anume: a) „prolificitatea editorială impresionantă și diversitatea genistică”, Ion Popescu Brădiceni fiind autorul a peste 80 de volume de poezie, proză, eseu, critică literară, filosofie, antropologie culturală, s.a.; b) contribuția teoretică inovatoare a acestuia ca promotor al „conceptului de modernism în spațiul românesc”; c) prin activitatea desfășurată și prin scrierile sale, fondatorul și animatorul Atelierului Național de Poezie „Serile la Brădiceni” a „creat un veritabil centru de iradiere culturală în jurul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu; d) recepția „încă zgârcită” la nivel național” a lui Ion Popescu-Brădiceni, în ciuda valoroasei și consistentei sale opere scriitoricești.
Referindu-se la teoreticianul și criticul literar Ion Popescu-Brădiceni, Mircea Tutunaru subliniază faptul că acesta „este recunoscut pentru promovarea transmodernismului și ocupă un loc distinct și recognoscibil în peisajul literaturii române contemporane, mai ales după anul 2000, dar rămâne un autor de nișă puternic ancorat în zona Olteniei și în cercurile regionale și naționale care apreciază sinteza, miticul și revalorizarea sacrului”.
Toate acestea l-au determinat pe Mircea Tutunaru să elaboreze acest studiu monografic, dedicat scriitorului prof. univ. dr. Ion Popescu Brădiceni.
După o scurtă introducere, autorul abordează problematica fundamentelor transmodernismului „brădicenian”, în care pornește de la considerentul că literatura română contemporană se află la „un moment de răscruce” simțindu-se nevoia unei noi paradigme, iar scriitorul Ion Popescu-Brădiceni cu o „rădăcină” gorjenească, crescut într-un „spațiu cu adânci reverberații spirituale, unde pământul este încărcat de mitologie, memorie populară și tradiție”, rădăcini care l-au influențat și pe marele Constantin Brâncuși, este acela care propune o nouă paradigmă, respectiv „transmodernismul”.
Analizând abordarea transmodernistă a scriitorului Ion Popescu Brădiceni, Mircea Tutunaru ajunge la concluzia că „Prin această viziune el nu se limitează la a scrie poezie sau proză ci formulează o direcție estetică și filozofică, asumându-și rolul de arhitect al unui nou spațiu literar – unul în care metafizicul nu mai este marginal ci central”.
În continuare autorul face o serie de considerații legate de abordarea transmodernistă din scrierile lui Ion Popescu-Brădiceni subliniind faptul că ”Transmodernismul brădicenian se naște dintr-o profundă nemulțumire față de relativismul postmodern și dintr-o nevoie acută de recuperare a verticalității spiritului, a dimensiunii metafizice a existenței și a relevației ca formă superioară de cunoaștere”, prezentându-l pe Ion Popescu-Brădiceni drept „homo transculturalis” – fondator al noii paradigme, menționată mai sus.
După o abordare a transmodernismului în opera lui Ion Popescu Brădiceni, autorul face referire și la cel care a publicat prima lucrare dedicată acestui concept, respectiv Theodor Codreanu, în volumul său „Transmodernismul” (Editura Junimea, Iași, 2005), prezentând și o serie de considerații referitoare la trăsăturile comune și diferențele esențiale de abordare transmodernă identificate în operele celor doi transmoderniști.
În continuare autorul analizează în detaliu aspecte ale transmodernismului „brădicenian”, după care prezintă în extenso un portret al scriitorului Ion Popescu Brădiceni, preluat din lucrarea autorului acestor rânduri „Profiluri de autori. Prieteni ai Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni – Al. D. Șerban – Târgu Jiu (Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2025), cu completările de rigoare.
Apoi, într-un capitol distinct, autorul reține mai multe referințe critice la opera scriitorului Ion Popescu Brădiceni, urmat de o „Adenddă”, un „Jurnal fotografic” și o „Bibliografie selectivă”.
Prin această lucrare a sa, Mircea Tutunaru reușește să scoată în evidență complexitatea operei scriitorului Ion Popescu-Brădiceni, valoarea acesteia și locul său în literatura română contemporană, drept pentru care îi adresăm toate felicitările noastre.
Apreciem oportun ca în cele ce urmează să prezentăm și un scurt portret al scriitorului Ion Popescu-Brădiceni, prezentat în volumul la care ne referim.
Ion Popescu, cunoscut sub pseudonimul Ion Popescu-Brădiceni, s-a născut la data de 5 noiembrie 1954, în orașul Târgu-Cărbunești, cu părinții săi Ion și Elena originari din Brădiceni, ca strănepot al hatmanului Bogdan Lupu care s-a ”distins în oastea lui Mircea cel Bătrân, mai ales în bătălia de la Bogdănești, undeva pe dealul Brădicenilor”.
Urmează cursurile Școlii primare din satul natal al părinților, Drăgoești – Brădiceni, unde dascălul său Rică Dogaru i-a insuflat dragostea pentru lectură. Continuă apoi cursurile la Școala Generală nr. 4 din Târgu Jiu, după care pe cele ale Liceului teoretic ”Tudor Vladimirescu” Târgu Jiu, al cărui absolvent devine în vara anului 1973.
Pasionat de literatură și îndrumat de profesorul său Cornel Alexandrescu, împreună cu încă o colegă de clasă, Ileana Diaconescu și un coleg – Radu Cârstoiu, merg la Cluj să susțină examenul de admitere pentru a deveni studenți la litere, dar, deși obține o medie mare, visul de a deveni student se împlinește anul următor când este admis la Facultatea de Filologie din cadrul Universității din Craiova, al cărui absolvent devine în vara anului 1979, an în care finalizează și cursurile Seminarului Pedagogic Universitar din cadrul aceleiași instituții de învățământ superior.
Conform regulilor vremii, tânărul profesor Ion Popescu, primește repartiție tocmai în județul Buzău, unde va lucra în perioada 1979–1982 ca profesor de limba și literatura română și limba franceză la școlile din comunele Fundeni-Zărnești și Bălăceanu.
Dornic să se reîntoarcă pe meleagurile natale, revine la Târgu Jiu în vara anului 1982, unde îl întâlnim în următoarele decenii ca ziarist la ”Gazeta Gorjului” și apoi la ”Gorjeanul”, profesor de limba și literatura română la Liceul nr. 1 (1983-1989) și la Liceul nr. 4 (1989-2002).
Întrând în publicistică, prof. Ion Popescu-Brădiceni, devine și membru al Uniunii Ziariștilor din România (1983).
Puternic ancorat în media și în promovarea culturii scrise, prof. Ion Popescu-Brădiceni parcurge etapele necesare și obține atestatul de ziarist (1991), precum și pe cel de consilier editorial din partea Ministerului Culturii(1993).
Dedicat și absorbit de creația literară, scrie întruna, dar are și dorința de perfecționare. Astfel urmează cursurile doctorale la Universitatea din Craiova – Facultatea de Filologie și unde obține titlul de doctor în filologie, cu teza ”Mitul Edenului/Paradisului/Raiului în poezia românească interbelică” având coordonator științific pe prof. univ. dr. George Sorescu.
Începând cu toamna anului 2002 îl întâlnim pe prof. dr. Ion Popescu-Brădiceni cadru didactic în cadrul Universității ”Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, inițial în calitate de lector (2002-2010), apoi conferențiar (2011-2016) și profesor universitar cu începere din anul 2017, unde a predat de-a lungul anilor la Colegiul Universitar, la Facultatea de Litere și Științe Sociale, la Facultatea de Arte Plastice, la Facultatea de Educație Fizică și la Facultatea de Științe Medicale și Comportamentale.
De-a lungul anilor, prof. univ. dr. Ion Popescu-Brădiceni a fost implicat total în cultura gorjeană, îndeplinind numeroase responsabilități, dintre care amintim: Secretar literar la Ansamblul Naţional Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, calitate în care s-a ocupat de editarea revistei „Caietele Doina Gorjului”(1995-1999); Redactor colaborator la Studioul de Radio Târgu-Jiu (1993-1997); Director al Revistei Învăţătorimii Gorjene (2001-2006); Co-director al programului cultural Atelierul Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”(1997-2006); Director al Revistei anuale „Serile la Brădiceni”; Director al revistei ”Antemeridian & Postmeridian” a Universității ”Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, ș.a.
De asemenea prof. dr. Ion Popescu-Brădiceni a fost moderatorul unor renumite simpozioane, ateliere și evenimente literare și culturale, dintre care amintim doar pe aceea de moderator al Simpozionului Național de arghezologie din cadrul Festivalului Național de Literatură ”Tudor Arghezi”, (Târgu Jiu, 2000-2024), al Podiumului poetic muzical ”Poetul e un rege și merită un tron” din cadrul Atelierului Național de Poezie ”Serile la Brădiceni”, precum și pe cea de fondator, organizator și moderator al evenimentelor anuale prilejuite de cunoscuta manifestare a Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei „Serile la Brădiceni”, ajunsă deja la cea de-a XXVIII-a ediție.
Înclinația spre literatură, scris și poezie a lui Ion Popescu Brădiceni s-a manifestat încă din anii de liceu, unde sub îndrumarea distinsului prof. Titu Rădoi, scoate la iveală primele sale creații poetice.
Așa se face că în anul în care devenea absolvent al Liceului ”Tudor Vladimirescu” Târgu Jiu, respectiv în anul 1973, are loc și debutul poetic al adolescentului Ion Popescu în revista ”Ramuri”, care îi publică poezia ”Frunză albă stea de mare”.
De-a lungul anilor poetul și criticul literar a lucrat sau a colaborat cu numeroase publicații locale, naționale și chiar internaționale, în care a publicat parte din creațiile sale literare. Dintre aceste publicații amintim: ”Gazeta Gorjului”, ”Gorjeanul”, ”Mesaj comunist”, ”Ramuri”, ”Caietele Columna”, ”Columna”, ”Unu”, ”Aurora”, ”Aletheia”, ”Literatura și Arta” (Chișinău); ”Antemeridian/Postmeridian”, ”Cuget Liber”, ”Revista Învățătorimii Gorjene”, ”Serile la Brădiceni”, ”Rostirea Românească,” ”Transilvania”, ”Biblioteca Bucureștilor”, ”Cetatea Culturală”, ”Literatorul”, ”Convorbiri literare”, ”România literară”, ”Viața Românească”, ”Tomis”, ”Vatra”, ”Astra”, ”Argeș”, ”Luceafărul”, ”Oglinda literară”, ”Aisberg”, ”Caligraf”, ”New York Magazin”, ”Journal of Romaniean Literary Studies”, ”Poezia”, ”Discobolul”, ”Tomis”, ”Familia”, ”Poesis”, ”NordLiterar”, ”Steaua”, ”Amfiteatru”, ”Portal Măiastra”, ”Mozaic”, ”Contemporanul”, ş.a. Va urma
Victor Troacă, Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Al. D. Șerban” Târgu Jiu
