Lecţia pocăinţei este ca şi cum Stăpânul casei şade în cămările dinăuntru şi trei oameni căutând intrare la El, primul strigă de afară: «Deschide-ne nouă, deschide-ne nouă uşile!», iar Stăpânul casei îi răspunde dinăuntru unuia: «Vino, uşa este deschisă» şi celui de-al doilea, «Vino, uşa nu este zăvorâtă, e doar închisă, deschide-o şi intră», iar celui de-al treilea, „Cheia este afară; caut-o, găseşte-o, bag-o în lacăt, descuie şi intră!”, deci, trei oameni diferiţi, răspunsuri felurite şi felurite osteneli pentru a intra, dar toţi, intrând pe uşă, merg înăuntru cu îndrăznire, se apropie de Stăpânul casei, se aruncă la picioarele Lui, sunt învredniciţi de milostiva Lui îmbrăţişare şi sunt aşezaţi aproape de El ca să se mângâie cu această apropiere atotfericitoare. Oare, ne este limpede această pildă? Stăpânul casei este Domnul, Care primeşte pe păcătoşii ce se pocăiesc şi iarăşi îi apropie de Sine, iar, dintre cei care vin la El, cine sunt cei dintâi, care află uşa deschisă? Sunt cei care după Spovedania şi Împărtăşirea dinainte s-au păzit curaţi de tot păcatul, nu şi-au spurcat gândurile şi simţămintele cu nici o necurăţie şi au păstrat nestins focul osârdiei. Cei ce au găsit uşa închisă, dar nu şi zăvorâtă sunt cei ce câteodată au mai slăbit în râvna de a plăcea lui Dumnezeu, s-au lăsat uneori pradă nepăsării şi nelucrării, şi cu toate că s-au păzit de păcatele de moarte, nu şi-au păstrat întotdeauna curate gândurile şi simţămintele înaintea Domnului. În fine, cei pentru care uşa e zăvorâtă şi cheia aruncată, aşa încât mai trebuie şi găsită, sunt cei căzuţi în păcate de moarte, care s-au robit patimilor şi obiceiurilor păcătoase şi prin aceasta au căzut în nesimţire împietrită, în nepăsare şi orbire. De aceea, vrem să ştim din care comunitate facem parte, şi din rândul căreia ne vom spune credinţa! De la prima categorie, de la cea de-a doua, de la cea de-a treia, pentru că sunt oameni şi oameni de felul acesta! Unii sunt rari, poate rămâne să ne punem în rândul celei de-a treia categorii, pentru că fericiţi sunt cei dintâi şi nu e cu totul rău nici de cei din cea doua categorie, dar, să nu deznădăjduim nici noi, cei împovăraţi cu păcatele şi încurcaţi în patimi! Şi pe noi este gata să ne primească Domnul, şi ne cheamă, şi ne primeşte şi ne îngăduie la Sine, chiar dacă uşa este zăvorâtă şi cheia e închisă nu se ştie unde, să căutăm şi vom găsi, de aceea, să deschidem uşa şi să intrăm la Domnul! Chezăşia reuşitei este exemplul celor care se pocăiesc! Pentru unii este uneori cu neputinţă să se apropie de uşă şi să intre pe ea, dar, Domnul le oferă înţelepţire ca să poată intra. Deci, să mergem pe urmele lor şi vom dobândi de toate! În felul acesta, Lumina lină a sfintei slave se revarsă peste noi şi ca un exemplu grăitor, Îl vedem în iconografie uneori pe Mântuitorul Hristos reprezentat şi rugându-Se cu smerenie în Grădina Ghetsimani, iar o rază de lumină coboară din ceruri peste Trupul Său, pentru că Lumina lină a sfintei Slave se pogoară peste El şi din învăluirea Duhului Sfânt se ţese veşmântul de lumină! Dar, interesant este ceea ce se întâmplă cu acei oameni, când uşa pe care mai înainte nu puteau intra şi deodată li s-a făcut o cale de trecut! Unii n-au întreprins nimic deosebit, ci aşteptau mai într-o parte şi tot stăteau stingheri, dar, nimeni n-auzea nici un sunet din gura lor! Totuşi, într-o clipă au aflat o trecere prin uşa care mai înainte era cu neputinţă de străbătut. Asta înseamnă că în aceeaşi clipă au aflat cheia şi au deschis uşa când au înlăturat toate piedicile. Tocmai la această clipă trebuie să privim şi noi mai cu stăruinţă şi să pricepem puterea credinţei şi a pocăinţei! Pe dinafară, uneori credem că nu se întâmplă nimic, ci, totul s-a săvârşit prin schimbarea lăuntrică a gândurilor şi simţămintelor. Cei îndreptaţi au văzut întregul adânc al păcatului şi i-a cuprins groaza în urma simţirii mâniei lui Dumnezeu, care era gata să-i pedepsească pentru păcatele lor. Pe aceştia îi îngrozeşte patima care îi lasă pierzării! Cei pocăiţi s-au întors la credinţă cu inima şi au făgăduit Domnului să nu mai revină la urâciunile dinainte, ci să-I slujească Lui, în toate zilele vieţii lor, luând-o drept chezaşă pe Preacurata Stăpână, cea care L-a născut, pentru că la Maica Domnului se află cheia pentru descuierea uşii, pentru deschiderea spre Împărăţia cerului!
Preot CORNESCU Valentin Daniel, Parohia Miluta, Borăscu
