Sf. Cuv. Mărturisitor de la Prislop şi cultul Maicii Domnului – Pentru Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, evlavia creștină se îndreaptă cu atenţie, şi mai ales cu gingăşie, asupra României, ca fiind «Grădina Maicii Domnului»!

Cel mai mare teolog mistic ortodox român al secolului al XX-lea, Părintele Arsenie Boca de la Prislop, a dovedit un cult deosebit al Maicii Domnului, deoarece, cuvintele vii pentru suflet ale sfântului părinte au slăvit-o pe Maica Domnului, pentru a ne învăţa mai mult despre importanța rugăciunii la Maica Domnului, mijlocitoarea creștinilor în fața lui Dumnezeu, Sfântul Ardealului precizând, în acelaşi timp, că Născătoarea de Dumnezeu nu a fost scutită de niciuna dintre durerile omeneşti, deoarece, de mică a cunoscut refugiul şi prigoana lui Irod, mai ales atunci când sabia durerilor a fost profeţită pentru sufletul Ei. De aceea, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu constituie modelul desăvârşit de curăţie şi iubire, duse până la jertfă, ca o dovadă că puţini erau până sub crucea Răstignitului, şi printre cei puţini, era Maica Domnului! Pentru Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, evlavia creștină se îndreaptă cu atenţie şi mai ales cu gingăşie asupra României, ca fiind «Grădina Maicii Domnului», datorită rolului asumat al Fecioarei Maria de a-L zămisli pe Fiul lui Dumnezeu şi pentru mântuirea tuturor neamurilor. Iar, pentru că de la 1 august este Începutul Postului «Adormirii Maicii Domnului», acest unic mărturisitor al dreptei credinţe din Ţara Zarandului, satul Vaţa de Sus, are curajul să spună că atât cât poate Dumnezeu cu puterea, poate și Maica Domnului cu rugăciunea, iar, când te-a lepădat Dumnezeu şi nici sfinţii nu se mai roagă pentru tine, a mai rămas cineva care nu te-a părăsit: e Maica Domnului! Pentru poporul român dreptmăritor creștin, evlavia smerită și iubirea pentru Maica Domnului rămâne un cult de necontestat!

,,Între robii lui Dumnezeu şi Maica Domnului e o deosebire fără margini”!
Fiindcă acest adevăr indiscutabil este susţinut de către Sfântul Părinte Arsenie Boca de la Prislop, ca o realitate atât de evident, chiar și pentru cei care nu cred, cred altfel, cred mai puțin, sau sunt indiferenți la rânduiala celor sfinte, spre deosebire de așa- zisul cult al Fecioarei Maria sau «mariologia», dezvoltat în Biserica Apuseană, prin care se urmăreşte să se raporteze dogma despre Fecioara Maria la alte doctrine ale credinței creștine, învățătura Bisericii Ortodoxe Române cu privire la venerația care i se cuvine Fecioarei Maria constituie o parte integrantă din ritualul liturgic ce ţine de viața, tradițiile și evlavia credincioșilor pentru care Maica Domnului este o neatinsă culme a firii umane în Creaţia Lui Dumnezeu. Pentru creștinii ortodocși, Fecioara Maria, Născătoarea de Dumnezeu (Teotokos) nu reprezintă o excepție a condiției umane, ci un minunat exemplu de sublimă și supremă curățenie și feciorie trupească și sufletească de o sfințenie unică a firii umane, a vasului pământesc ales de Dumnezeu pentru întruparea Fiului Său! O asemenea înțelegere se bazează pe Sfânta Scriptură, pe «Crezul» Ortodox și pe doctrina stabilită la Sinodul Ecumenic de la Efes din anul 431, după care Fecioara Maria a fost numită «MAICA DOMNULUI», pentru a ilustra cu pregnanţă rolul de mediator între dumnezeire și umanitate pe care l-a avut Fecioara Maria prin Nașterea Lui Iisus, ca şi prin adormirea și ridicarea sa la ceruri. Pentru a da o conotaţie deosebită celor spuse până acum, redăm în continuare cuvintele Sfântului Cuvios Mărturisitor de la Prislop, Arsenie, atunci când ne spune: ,,Când am îngenuncheat și Brâul Maicii Domnului s-a atins de capul meu, nu vă pot spune ce am simțit, nu vă pot descrie, iar voi nu veți putea înțelege! E mai scumpă dragostea Maicii Domnului faţă de noi, decât toată averea, toate rangurile, toată sănătatea şi tot ce este pe pământ mai de mare preţ! Dumnezeu ne părăseşte uneori; sfinţii nu sunt ascultaţi, dar iubirea de mamă întoarce asprimea Dreptăţii lui Dumnezeu din nou în iubire! Moise implora şi se ruga, strâmtorând pe Dumnezeu: «încetează Doamne urgia Ta şi potoleşte-Ţi mânia şi socoteşte cu blândeţe greşala poporului Tău. Adu-ţi aminte de robii Tăi: Avraam, Isaac şi Iacov!». Nu! A răspuns Dumnezeu. Lasă-Mă să-i zdrobesc, căci cu urgie M-am mâniat asupra lor şi vreau să-i prăpădesc! «Dacă nu-i ierţi, şterge-mă şi pe mine din Cartea Vieţii»! Şi a încetat urgia lui Dumnezeu; şi pentru rugăciunea lui Moise i-a iertat pe ei! Să înţelegem, cine-i Moise şi cine-i Maica Domnul! Când te-a lepădat Dumnezeu şi nici sfinţii nu se mai roagă pentru tine, cineva care nu te-a părăsit este Maica Domnului, iar Maica Domnului e ascultată!”, subliniază Sfântul Arsenie!

,,Iartă-mă, Doamne, pentru iertarea pe care aș fi putut să o dau și nu am dat-o înaintea Ta”!
Pentru că Sfântul Cuvios Mărturisitor de la Prislop va spune: ,,Între robii lui Dumnezeu şi Maica lui Dumnezeu e o deosebire fără margini! Dacă Moise, un rob, poate, prin rugăciunea lui, să oprească urgia lui Dumnezeu şi nu-L lasă ca să se răzbune pe închinătorii la idoli, cu atât mai mult rugăciunea Sfintei Fecioare Maria, va opri să nu cadă urgia divină peste păcătosul popor creştin. Tot aşa, pe lângă orice răstignit al vieţii acesteia, puţini mai rămân pentru el către Dumnezeu, şi printre cei puţini, e Maica Domnului. Căci, spre a ajunge la refacerea noastră, trebuie să trecem prin multe răstigniri, şi avem trebuinţă de o inimă de mamă pentru noi către Dumnezeu! În mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă! Aşa că, Maica Domnului o să-i înţeleagă pe cei care au avut minte strâmbă, iar noi dorim ca oamenii să aibă măcar bucuria pe care o avem noi din faptul că suntem cinstitori ai Maicii Domnului. Nu există Ortodoxie, fără Maica Domnului! Ştim de la lisus, că vom purta şi chipul pe care ni l-a arătat El, schimbându-Se la Faţă. Aceasta, însă, când Se va naşte în noi Iisus, aşa cum S-a născut în Sfânta Fecioară. Prin asceză şi iubire, sufletul nostru trebuie să ajungă la curăţia sufletului fecioară, în care se va naşte chipul nostru veşnic! Primul om refăcut, e lisus, Fiul Ei, şi toţi ucenicii lui lisus! Deci, Ea este şi Maica Bisericii! A fost instituită, chiar de lisus, când era pe cruce, ca maică a creştinătăţii, când i-a dat pe loan de fiu şi lui loan i-a dat-o pe Ea de maică. Dacă viaţa noastră s-ar reduce numai la viaţa aceasta, cea între leagăn şi mormânt, toată osteneala vieţii ar fi fără sens! Dar, viaţa noastră nu e numai atâta! Maica Domnului este prevăzută de Însuşi Dumnezeu, îndată după căderea omului şi pomenirea ei, care pune problema refacerii omului!”, concluzionează Sfântul Arsenie Boca. Sfântul Cuvios Mărturisitor de la Prislop a lăsat creștinilor nu doar numeroase învățăminte, ci și rugăciuni ce te pot scăpa de necazuri, de boli, de supărări și de ghinion, iar, dacă simți că ai parte de boli, de necazuri, de supărări sau de ghinioane, trebuie să rostești cea mai puternică rugăciune care îți poate schimba complet viața: „Iartă-mă, Doamne, pentru tot ce puteam să văd și nu am văzut! Pentru tot ce puteam să aud și nu am auzit! Pentru tot ce puteam să simt și nu am simțit! Pentru tot ce aș fi putut să înțeleg și nu am înțeles! Pentru tot ce puteam să conștientizez și nu am conștientizat! Pentru iertarea pe care aș fi putut să o dau și nu am dat-o înaintea Ta”!
Profesor dr. Vasile GOGONEA