La începutul Postului marii sărbători creştine legată de «Adormirea Maicii Domnului», ca preot de mir, pot spune că postul face mai bun sufletul omenesc, pentru că nenumăratele minuni care s-au întâmplat, tot n-ar fi sporit credinţa oamenilor. Aici este un foarte mare paradox, deoarece, noi credem că, dacă am fi martorii unor astfel de minuni, am deveni credincioşi sau ne-am spori credinţa. Pentru credinţă este nevoie de milostenie, rugăciunec şi post, de o îndreptare către Dumnezeu cu multă încredere. Postul te obligă, oarecum, iar, evidenţa şi stricteţea lui exercită presiuni asupra minţii omului care nu este hotărât să se îndrepte spre Dumnezeu, La Sfânta Liturghie, le spun credincioşilor că postirea este determinată de minuni dumnezeieşti discrete, care se petrec în sufletul omului, pentru că sunt semne tainice în sufletul omului pe care nici el singur nu le percepe înseajuns. Pentru rugăciunile mirenilor, ale părinţilor, ale prietenilor, ale preoţilor sau călugărilor, pentru sufletul curat al omului, la vremea postului, Dumnezeu poate săvârşi minuni în fiinţa omului, care se trezeşte cu o altă atitudine, cu o altă înţelegere a lucrurilor, mult mai dispus pentru lumea aceasta a lui Dumnezeu, şi nu ştie de unde vine smerenia! În timpul postului, credinciosul va fi mai mult ajutat, dacă el însuşi, la un moment dat, se va hotărî să încerce şi această alternativă a vieţii, adică o viaţă cu Dumnezeu în postire, cu un Dumnezeu cunoscut, căruia noi Îi spunem Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi cu tot ceea ce se întâmplă în Biserica Lui dreptmăritoare. Pentru că este atât de important ca omul să se hotărască în sinea lui şi să-şi exprime dorinţa de a posti, să articuleze cu fermitate această hotărâre, eventual în rugăciunea lui! Legat de vindecări minunate, îmi vin în minte cuvintele credincioşilor mei care se spovedesc în vremea postului, pentru că sunt nenumărate situaţiile în care oamenii beneficiază de însănătoşiri, dar este nevoie de acea mişcare a credinţei către respectarea postului, printr-o voinţă care biruieşte presiunea raţiunii, care spune că nu se poate altfel! Da, multe lucruri sunt imposibile în limitele umanului, dar, în vremea postului, noi avem şansa de a apela la ajutorul lui Dumnezeu şi de a beneficia de resursele dumnezeieşti, care sunt nelimitate! Putem schimba lumea prin credinţă, lumea aceasta ce pare a fi aplecată iremediabil spre rău, dar, care poate fi îndreptată prin credinţă, pentru că nu este mai puternică, mai decisivă cârtirea care vine din necredinţă! Auzim despre minuni întâmplate din credinţă şi zicem că postul «Adormirea Maicii Domnului» mobilizează şi implică preoţii Bisericii, care Îl propovăduiesc pe Mântuitorul Iisus Hristos, Biserica Lui şi minunile Lui, mult mai mult decât a vorbi despre omul de azi şi cât este de captiv răului, mai ales că răul are şi el o putere, dar o putere distructivă, chiar dacă, într-o primă etapă, lucrurile par a se îndrepta, iar, acest lucru îl putem vedea la credincioşii noştri. Desigur, ascultarea de Dumnezeu se manifestă prin ţinerea poruncilor Lui, iar, Postul «Adormirea Maicii Domnului» este un timp liturgic de nevoinţă, ce ne oferă putinţa curăţirii trupeşti şi sufleteşti. Prin jertfa pe Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos s-a dat lumii mântuirea obiectivă, creându-se astfel posibilitatea fiecăruia de a lucra la mântuirea subiectivă, personală, prin conlucrarea cu harul Duhului Sfânt primit la Taina Sfântului Botez, dar, între mijloacele prin care omul lucrează conştient şi liber la mântuirea personală se află şi postul, alături de credinţă, fapte bune şi altele! În acestă perioadă, omul are tendinţa să se îngrijească mai mult de cele materiale, decât de cele spirituale şi să fie supus simţurilor sale, dar, trebuie să conştientizeze şi zilele dedicate sufletului şi postului, când omul se adapă şi se hrăneşte din izvorul nesecat al Dumnezeirii. Seara şi dimineaţa, mămica şi tăticul trebuie să facă o rugăciune cu copilul, chiar dacă vin de la serviciu obosiţi, mai lucrând şi acasă cele necesare întreţinerii familiei şi abia aşteaptând să se aşeze în pat să se odihnească, pentru ca a doua zi să o ia de la capăt, neluând în seama că şi trupul şi sufletul au nevoie de linişte, de pace, de destindere, de revigorare chiar de o postire binecuvântată! Dincolo de orice adiere a necazurilor, când la o retribuţie minimă ce nu face faţă nevoilor familiale, oamenii cad în patima viciilor (alcool, jocuri de noroc şi chiar droguri), trăind în obscuritate şi mizerie de neimaginat, e bine ca prin semnificaţia postului «Adormirea Maicii Domnului», noi, preoţii şi credincioşii să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a-L descoperi Dumnezeu şi a o slăvi pe Născătoarea de Dumnezeu din toatră inima noastră!
Preot Adrian VULPE, Biserica «Sf. Ier. Antim IVIREANUL», Târgu-Cărbuneşti
