Sindicatele din învățământ pun piciorul în prag. După luni întregi de nemulțumiri acumulate și ignorate, cadrele didactice sunt chemate să decidă, printr-un referendum intern, dacă vor boicota începutul anului școlar. Miza este una majoră, iar nemulțumirile sunt profunde: creșterea normei didactice, reducerea drastică a plății cu ora, comasarea școlilor și aglomerarea claselor. Legea 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, aduce schimbări radicale nu doar în sistemul de educație. În semn de nemulțumire, astăzi are loc un protest la Târgu Jiu, organizat de confederațiile sindicale „Cartel Alfa”, CNSLR Frăția și CSDR. Evenimentul începe la ora 16:30, în fața stadionului, și sunt așteptați aproximativ 400 de sindicaliști, inclusiv cadre didactice.
Cadrele didactice din județ își vor exprima poziția față de declanșarea grevei generale, prin semnătură, în tabelele distribuite de sindicate. Între timp, protestele din Educație continuă.
„Vom face referendum, iar oamenii vor semna dacă sunt de acord cu declanșarea grevei generale. Din ce știm noi, marea majoritatea a cadrelor didactice sunt pentru a boicota începerea anului școlar. Vom continua protestele în fața Ministerului Educației, trimițând aproape zilnic câte cinci colegi pentru susținerea revendicărilor acolo”, a declarat, pentru „Gorjeanul”, Constantin Huică, președintele Uniunii Sindicale Libere din Învățământ Gorj.
Rezultatul referendumului va stabili clar dacă școlile își vor deschide porțile pe 8 septembrie sau dacă anul școlar va începe sub semnul grevei.
Până atunci, circa 400 de sindicaliști, între care și profesori, sunt așteptați astăzi, la ora 16:30, la protestul de la Târgu Jiu.
Profesori puși pe drumuri
Una dintre cele mai problematice prevederi ale „Legii Bolojan” este majorarea normei didactice pentru profesorii de gimnaziu și liceu la 20 de ore pe săptămână. Mulți titulari vor fi nevoiți să parcurgă distanțe mari, dintr-o localitate în alta, pentru a-și completa norma, iar suplinitorii riscă să rămână fără catedră.
„Titularii nu vor fi lăsați pe dinafară, dar vor fi obligați să meargă prin alte comune, în alte școli, poate și la zeci de kilometri, pentru a-și completa norma. În schimb, sunt foarte mulți profesori suplinitori care au dat concursuri pentru a intra în sistem și care vor rămâne, cel mai probabil, fără catedră. În special, în mediul rural sunt astfel de cazuri. Din păcate, sunt cadre didactice tinere, unii dintre ei foarte buni, care și-au făcut datoria față de copii și față de învățământ, dar care acum vor fi nevoiți să plece. Ce vom face peste câțiva ani, când actuala generație de profesori, cei care au peste 55 sau 60 de ani, va ieși la pensie? Cine ne va lua locul dacă îi pierdem acum pe acești colegi care mulți dintre ei au peste 10 ani de vechime și care nu au reușit să se titularizeze într-un anume loc și au suplinit în permanență, făcându-și datoria față de sistemul de învățământ? Sperăm ca până la începutul anului școlar să fie adoptate unele modificări sau reglementări care să le permită acestor profesori să-și completeze norma prin alte activități, pentru a nu fi pierduți definitiv din sistem”, a explicat Huică.
Comasări pe hârtie și decizii luate „pe genunchi”
Comasarea școlilor este o altă măsură contestată. În multe cazuri, se face doar pe hârtie – elevii rămân în aceleași clădiri, cu aceleași probleme, doar că vor exista mai puține posturi de conducere. Deciziile au fost luate rapid, fără consultare reală, și par mai degrabă soluții de avarie. „Comasarea școlilor este o situație de compromis, pe care au făcut-o, cum se zice, pe genunchi, în ce sens, unitățile de învățământ rămân în aceleași spații, cu aceleași servicii, doar atât, dispare postul de director care probabil va fi un post de director adjunct la structura care rămâne prin comasare. Marea majoritate a directorilor sunt cu detașare în interesul învățământului și probabil vor fi emise noi decizii înainte de începerea anului școlar pentru funcțiile de conducere”, a mai precizat Huică.
Profesorii cer abrogarea prevederilor din lege care le afectează direct munca și viața profesională. „Salariații din învățământ solicită abrogarea tuturor dispozițiilor Legii nr. 141/2025, privind creșterea normei didactice de predare cu 2-4 ore; comasarea unităților de învățământ; creșterea efectivelor de elevi la clasă; scăderea dramatică a tarifului la plata cu ora și creșterea obligației de catedră pentru directori și inspectori”, a anunțat și Simona Urluescu, președinta Sindicatului Liber din Învățământ Târgu Jiu.
Calendarul protestelor
În paralel cu referendumul intern, sindicatele au stabilit un calendar amplu de proteste. Pichetările din fața Ministerului Educației vor continua zilnic, iar din 3 septembrie acestea se vor extinde și în fața Guvernului și a prefecturilor din țară. Cel mai mare protest este programat pentru 8 septembrie, la București, când 30.000 de cadre didactice sunt așteptate în stradă.
Profesorii transmit că educația nu se poate face „cu efort în plus și respect în minus” și cer decizii asumate, nu luate pe fugă.
I.I.
Leprele societatii…