Trecerea la ora de iarnă nu înseamnă doar că dormim cu o oră în plus. Schimbarea poate influența somnul, starea de spirit, nivelul de energie și capacitatea de concentrare, iar unele persoane pot resimți mai puternic efectele odată cu reducerea orelor de lumină naturală. Medicul primar Cristina Cornoiu, de la Cabinetul de planificare familială al Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu, explică ce se întâmplă în organism și cum putem trece mai ușor peste această perioadă.
Schimbarea orei poate părea neînsemnată, însă organismul funcționează după un ritm biologic care reglează somnul, starea de veghe și numeroase procese interne. În plus, zilele mai scurte înseamnă mai puțină lumină naturală, un factor important pentru echilibrul emoțional. „Trecerea la ora de iarnă, deși poate părea un simplu eveniment administrativ, reprezintă pentru organism o modificare a ritmului biologic cu implicații asupra somnului, dispoziției și funcționării psihice”, explică medicul Cristina Cornoiu. Așa se face că, deși ceasul ne oferă teoretic o oră suplimentară de somn, unele persoane se pot trezi mai greu, se pot simți lipsite de energie sau pot avea nevoie de mai mult timp pentru a intra în ritmul obișnuit al zilei.
Iritabilitate, lipsă de energie și dificultăți de concentrare
Nu doar somnul poate avea de suferit. În perioada de adaptare, unele persoane observă că au mai puțină răbdare, se concentrează mai greu sau resimt activitățile cotidiene ca fiind mai solicitante. Medicul de la SJU Târgu Jiu atrage atenția și asupra posibilelor schimbări emoționale. „Din perspectivă psihiatrică, această perioadă poate fi însoțită de modificări ale dispoziției afective, scăderea nivelului de energie, dificultăți de concentrare, iritabilitate, somnolență pe timpul zilei și, în anumite situații, accentuarea simptomelor anxioase sau depresive”, precizează Cristina Cornoiu. Aceste manifestări nu apar la toată lumea și nici nu înseamnă automat că o persoană dezvoltă o afecțiune psihică. Totuși, schimbarea sezonului poate fi mai dificilă pentru cei care se confruntă deja cu probleme de sănătate mintală. „Este important să înțelegem că nu orice persoană care resimte aceste schimbări dezvoltă o tulburare psihică, însă tranziția către sezonul rece poate reprezenta un factor de vulnerabilitate pentru persoanele predispuse sau care sunt diagnosticate deja cu o afecțiune psihiatrică”, subliniază medicul.
Somnul poate deveni mai agitat, iar diminețile mai dificile
Unele persoane se confruntă cu somnolență în timpul zilei și dificultăți de trezire, în timp ce altele adorm mai greu sau se trezesc de mai multe ori pe parcursul nopții. Nici efectele asupra activităților de zi cu zi nu trebuie ignorate. Oboseala poate afecta atenția, memoria și eficiența la serviciu, mai ales în primele zile după schimbarea orei. „Din punct de vedere cognitiv, pot apărea scăderea capacității de concentrare, dificultăți de memorare și diminuarea eficienței în desfășurarea activităților profesionale”, avertizează Cristina Cornoiu.
De aceea, un program regulat de somn este important chiar și atunci când avem impresia că ora câștigată ne permite să ne culcăm mai târziu.
Schimbarea orei poate influența și digestia
Efectele adaptării nu se limitează la somn și dispoziție. Potrivit medicului, modificarea programului poate influența și procesele digestive și metabolice, inclusiv evacuarea gastrică după prima masă a zilei. Aceste schimbări pot fi resimțite diferit de la o persoană la alta, în funcție de organism, de rutina zilnică și de eventualele afecțiuni existente. În cazul persoanelor sănătoase, manifestările sunt, de regulă, ușoare și se reduc pe măsură ce organismul se obișnuiește cu noul program.
În cât timp ne adaptăm la ora de iarnă
Vestea bună este că organismul se poate adapta relativ repede la decalajul de o oră. Potrivit explicațiilor oferite de medicul Cristina Cornoiu, simptomele sunt, în general, ușoare și se pot ameliora în aproximativ trei zile. În cazul persoanelor cu afecțiuni cronice, acomodarea poate dura mai mult, uneori până la două săptămâni. Pentru a trece mai ușor peste această perioadă, este recomandat să păstrăm un program constant de culcare și trezire, inclusiv în weekend, să profităm de lumina naturală în timpul zilei și să evităm schimbările bruște ale rutinei de somn.
Persoanele care se confruntă cu simptome persistente, accentuate sau care le afectează activitățile obișnuite ar trebui să discute cu un medic, mai ales dacă au deja probleme de somn ori afecțiuni cronice. Mesajul medicului Cristina Cornoiu este clar: trecerea la ora de iarnă poate solicita temporar organismul, însă odihna suficientă și păstrarea unui program regulat ne pot ajuta să ne adaptăm mai ușor. Iar dacă oboseala și schimbările de dispoziție nu dispar, este important să nu le punem automat doar pe seama schimbării orei.
