În Gorj, unde fiecare loc de muncă pierdut în minerit înseamnă o familie afectată și fiecare investiție amânată înseamnă stagnare economică, proiectul ,,Amenajarea Hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Bumbești–Livezeni”, început în 2004, și declarat de interes național, este blocat de peste două decenii din cauza contestațiilor repetate ale unor ONG-uri de mediu și a incoerenței legislative. Deși lucrările sunt finalizate în mare proporție, iar investiția depășește 180 de milioane de euro, centralele hidroelectrice Dumitra și Bumbești rămân nefuncționale. Autoritățile locale și centrale susțin reluarea proiectului, considerându-l vital pentru securitatea energetică a României și pentru redresarea economică a județului Gorj. În 2025, Ministerul Mediului a emis un nou acord de mediu, însă proiectul a fost contestat, din nou, tot de Asociația Bankwatch, în ciuda beneficiilor evidente pentru comunitate și pentru tranziția energetică națională.
,,Amenajarea hidroenergetica a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti” a fost aprobată de Guvernul României prin HG nr. 10/2003, iar lucrările au demarat, un an mai târziu, pe 31 martie 2004, cu respectarea tuturor avizelor şi autorizaţiilor solicitate şi obţinute de Hidroelectrica, iar termenul de punere în funcţiune era 2016, pentru CHE Dumitra şi anul 2017 pentru CHE Bumbeşti. Cele două centrale au fost proiectate la o putere instalată totală de 65 MW şi o energie medie din aport natural de 259 GWh/an. Proiectul hidrotehnic de pe Defileul Jiului a fost declarat de interes naţional printr-o Hotărâre de Guvern, în septembrie 2006, numai că, cu doar zece luni în urmă, în decembrie 2005, același Guvern emisese un act normativ în care Defileul Jiului a inclus în Aria Protejată ,,Natura 2000”. Lucrările au fost suspendate în 2017, în urma unei acțiuni în instanță a Asociației Bankwatch România și Agent Green, care au invocat tocmai includerea Defileului Jiului în rețeaua ,,Natura 2000”. Paradoxul este evident: statul român a aprobat proiectul prin Hotărâre de Guvern în 2003, l-a declarat de interes național în 2006, dar în același interval a inclus zona în regim de protecție strictă. Practic, și-a impus singur restricții care au fost ulterior exploatate de ONG-uri pentru a bloca lucrările. Rezultatul? 400 de salariați trimiși în șomaj, echipamente abandonate, structuri deteriorate și o investiție de peste 180 de milioane de euro lăsată în paragină.
Din 2017 până în 2025…
… autoritățile au asistat pasiv la un ping-pong instituțional între ministere, agenții de mediu și administrații locale. Ministerul Energiei recunoștea în 2020, într-un document oficial, că ,,există o serie de obstacole în calea finalizării proiectului, îndeosebi în zona de mediu și de obținere a avizelor de gospodărire a apelor”.
Dincolo de retorica oficială, realitatea este dureroasă. Investiția este finalizată în proporție de 88% la construcții și 74% la montaj, potrivit unui document al Ministerului Energiei. A fost nevoie de modificări legislative, adică de adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție, precum și a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă, contestată la CCR de către Avocatul Poporului, respinsă în octombrie 2023, și dezbateri publice la Tg-Jiu, Bumbești-Jiu și Aninoasa pentru emiterea acordului de mediu pentru continuarea lucrărilor.
Abia în 17 iunie 2025, Ministerul Mediului a emis un nou acord de mediu, relansând proiectul. Dar,exact peste o lună, pe 17 iulie, documetul a fost contestat de aceeași Asociație Bankwatch, care cere suspendarea sa, cererea fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj.
Alături de Ministerul Energiei și Hidroelectrica, Consiliul Județean Gorj a intervenit în instanță pentru susținerea legalității și necesității finalizării lucrărilor, iar instanța a fixat termen de judecată pe 5 septembrie.
Din punct de vedere juridic…
… proiectul beneficiază de o serie de acte normative care îi conferă statutul de lucrare de interes public major. Hotărârea de Guvern nr. 1297/2006 declară lucrarea de utilitate publică și interes național, iar Ordonanța de Urgență nr. 175/2022 o include între proiectele de securitate națională, cu statut de situație excepțională. La nivel european, Regulamentul (UE) 2022/2577 și inițiativa REPowerEU recunosc producția de energie regenerabilă ca obiectiv de interes public superior și de siguranță publică. În plus, Consiliul Județean Gorj a emis Certificatul de urbanism nr. 85/19.08.2024, contribuind activ la autorizarea finalizării lucrărilor. Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj și-a exprimat public și ferm dezacordul față de demersul Asociației Bankwatch România de a contesta în instanță Acordul de Mediu nr. 2/2025 și de a bloca continuarea acestei investiții și a adus argumente solide, în acest sens, într-o postare recentă pe o rețea de socializare.
Cu toate acestea, contestările repetate ale ONG-urilor au împiedicat punerea în funcțiune a unor centrale care ar fi putut contribui decisiv la tranziția energetică a României. În cazul hidrocentralelor de pe Jiu, activismul devine obstrucție sistematică, iar protecția habitatelor se transformă în blocaj economic.
În concluzie, hidrocentralele din Defileul Jiului nu mai sunt doar o problemă de mediu sau de infrastructură, ci au devenit un simbol al blocajului instituțional, al activismului disproporționat și al incapacității statului de a duce la capăt un proiect de interes național.
Pentru că dincolo de beneficiile locale, AHE Bumbești–Livezeni contribuie direct la creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național, în conformitate cu Strategia Energetică a României 2020–2030 și Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice. Proiectul sprijină reducerea emisiilor de carbon, consolidarea independenței energetice și atingerea obiectivelor europene privind neutralitatea climatică.
Totul depinde acum de o nouă decizie judecătorească, departe de un verdict definitiv și, implicit, de reluarea lucrărilor.
Claudiu Matei
Spuneți și nu va mai coditi, ca acrste ONG-uri de mediu sunt ale USR-ului! Care la randul lui îl are pe Sorosh în suflet! De bine ce merg lucrurile cu aceste ONG useriste, USR conduce acum, cu 12% la alegeri, practic țara și ministerele de mediu, externe, economiei, apărării!
Când țara este condusă de hoți ipotenți, un ong va domina guvernul și va da peste cap interesele țării.
Hidrocentrala neterminată, exact ca si politicienii de dupa ’89 : nu reusesc sa rezolve nimic, nici macar pe nevestele lor.
Daca era companie straina, producea de ani de zile.
Credeti ca acesti nicushoristi si useristi soroshisti, pe care si voi, cetatenii i-ati adus la conducerea tarii, vor debloca lucrarile? Din contra, vor finanta si mai abitir din banii natiunii, de la bugetul de stat, aceste ong-uri soroshioso-progresiste si ne vor definitiva transformarea cetatenilor in sarantoci sadesa! E interesul lor sa fim, prin lege si constrangere, sclavii lor.
Cifrele privind productia sunt mult umflate. Daca apa Jiului va fi trecuta in totalitate prin centrale productia medie va fi sub jumatate din cea estimata. Daca se respecta legea europeana si cea romaneasca actuala, care prevede sa se asigure pe vale debitul minim multianual, atunci productia va fi de ordinul a 10% din estimat, sau mai putin. Cifrele sustinute de Hidroelectrica au fost avansate pe vremea comunista cand erau alte legi si obiective sociale si trebuiau sa justifice investitia.
Infractorilor, vouă ce vă pică din această crimă de mediu halucinantă? Sunteți acționari la Hidroconstrucția?