Seceta prelungită care a marcat anul agricol 2025 a avut consecințe vizibile asupra ecosistemelor forestiere din județul Gorj, reducând considerabil producția de ciuperci sălbatice comestibile și afectând inclusiv recoltarea trufelor, o resursă valoroasă din punct de vedere economic.
Potrivit declarațiilor făcute de Ovidiu Cârstoc, șeful Direcției Silvice Gorj, pentru Agerpres, instituția a cesionat în acest an dreptul de recoltare pentru o cantitate de 21 de tone de ciuperci sălbatice, cu precădere hribi și gălbiori, obținând un preț total de 68.400 de lei, fără TVA. Cu toate acestea, în urma discuțiilor cu firmele contractante, s-a constatat că recolta efectivă a fost mult sub așteptări, din cauza lipsei de umiditate și a temperaturilor ridicate care au împiedicat dezvoltarea ciupercilor în pădurile din județ.
Situația este similară și în cazul trufelor, o specie de ciuperci comestibile foarte apreciate, în special în gastronomie, pentru aroma lor intensă și unicitatea gustului. Deși Direcția Silvică a organizat mai multe licitații pentru cesionarea dreptului de recoltare, niciun agent economic nu s-a arătat interesat în 2025, în contrast cu anul 2022, când astfel de licitații au fost un succes. În anii 2023 și 2024, același fenomen a fost înregistrat, pe fondul secetei persistente și al scăderii drastice a producției.
În Gorj, predomină trufa neagră, care crește în sol, la adâncimi cuprinse între 5 și 40 de centimetri, pe rădăcinile arborilor precum stejarul și alunul. Aceste trufe au un diametru între 4 și 12 centimetri și o greutate medie de 100–200 de grame, deși în cazuri rare s-au descoperit exemplare de până la un kilogram. Recoltarea se face cu ajutorul câinilor special dresați, capabili să detecteze mirosul specific al acestor ciuperci subterane.
Direcția Silvică Gorj intenționează să continue organizarea de licitații până la finalul anului, în speranța că 2026 va aduce condiții climatice mai favorabile pentru dezvoltarea ciupercilor sălbatice și relansarea interesului economic pentru această resursă forestieră. În acest context, autoritățile subliniază necesitatea adaptării strategiilor de gestionare a resurselor naturale și a susținerii activităților economice care depind de biodiversitatea pădurilor, tot mai vulnerabilă în fața schimbărilor climatice.
I.M.
