Domnule Profesor universitar dr. Dan Ilie Morega, cu şase ani în urmă, tot cu ocazia zilei dumneavoastră de naştere, vă întrebam, cum apreciați lumea aceasta «minunată» în care trăim, iar, dumneavoastră, printr-un răspuns evaziv, îmi spuneaţi că pe preşedintele american, Donald Trump, îl consideraţi atunci, ca fiind singurul președinte din ultimele două decenii, iar, acum se fac peste două decenii şi jumătate, fiindcă spunea că fiecare popor trebuie să se dezvolte, fiecare națiune să progreseze, să prospere, dar, aşa cum afirmaţi în acel moment, cu o capacitate formidabilă de previziune: ,,Din păcate, nu este aceeași opțiune și pentru Uniunea Europeană, iar, dacă analizăm «la rece» sau «la cald», cum vreți dumneavoastră, UE împreună cu incompetenții care au condus țara în ultimii treizeci de ani (acum se fac vreo treizeci şi şase n.n.), nu au făcut decât să devalizeze România și s-o lase «într-un hal fără de hal», din toate punctele de vedere, al industriei, al agriculturii, al educației și al culturii”, ceea ce mă determină să consider că la venerabila vârstă de optzeci de ani, pe care o aveţi acum, rămâneţi acelaşi gânditor vizionar şi temerar, în pofida situaţiilor pe care le-au speculat unii cu titulatura de crize psihice! Dar, de fapt, viaţa unui om nu depinde numai de ceea ce posedă, pentru că Mântuitorul Iisus Hristos întreabă: ,,Ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul?” (Matei 16.26), de aceea, pentru a concretiza ceea ce se întâmplă sub ochii noştri, când omul modern poate să uite că are un suflet, dar, pe care îl face sclavul patimilor, îl închide, îl frământă fără încetare, chinuindu-l mereu şi-i impune un stil de viaţă căruia Dumnezeu nu l-a destinat. În opinia mea, Domnule Preşedinte Dan Ilie Morega, iar, eu vă spun astfel, pentru că eraţi Preşedintele Institutului de Analize şi Investigaţii Publice şi Politice (IAIPP) GORJ, cred că valoarea nu este o calitate a lucrurilor, ci o judecată asupra lor, pentru că ea nu se confundă cu lucrul însuşi! Poate că omul obişnuit doreşte lucrurile sau folosul acestora pentru plăcerea în sine, dar, distanţa dintre om şi lucruri, rezistenţa lucrurilor şi dificultatea de a le procura îl determină pe om să rămână doar cu dorinţa neîmplinită! Se pare că valoarea, ca reper axiologic, nu se naşte din satisfacţia momentului plăcerii, ca să folosim o interpretare hedonistă, ci, porneşte din momentul în care conţinutul acesteia, devenit obiectiv concret, se detaşează de subiect, se prezintă în faţa lui în calitate de ceea ce este necesarmente dorit, mai ales că noi, oamenii, le numim preţioase pe acele clipe care au piedici în faţa dorinţei noastre de a le păstra în memorie! În semantica ei, valoarea este o categorie metafizică, dincolo de dualismul subiect – obiect, dar, ea se cristalizează în conştiinţa oamenilor. De multe ori, dorinţa este prima etapă a apropierii, primul raport ideatic cu obiectul vizat, iar, necesitatea sacrificiului, a jertfei şi a cheltuielilor pe care le implică satisfacerea dorinţei, ne dau conştiinţa distanţei dintre eul nostru şi plăcerea lucrurilor prin care iubitorul de sine se arată egoist şi indiferent față de semenii săi! Dar, dumneavoastră, domnule Dan Ilie Morega, nu aţi fost niciodată indiferent faţă de semeni şi faţă de nevoile lor, iar, aceasta o spune o persoană care v-a cunoscut îndeaproape ca pe un om generos! De fapt, cred că aici este o matematică a unei armonii muzicale universale din care este exclus cu desăvârşire hoţul de idei pe care l-aţi repudiat întotdeauna în modul cel mai categoric, indiferent dacă era doctorand ori chiar professor, şi în mod formal îşi păstra titlurile onorifice şi candoarea. Nu e o ruşine să spunem că etica şi responsabilitatea morală nu prea au fost teme de interes în societatea românească de peste trei decenii şi jumătate, numai dacă ar fi constituit un instrument politic de atac. Că nu e bine ceea ce se întâmplă în jurul nostru, devine tot mai clar, dar, pare tot mai greu să se spună ceea ce se poate face pentru a reveni la normalitate! Dintr-o perspectivă filosofico-teologică, poate fi binevenită o soluţie clară, deloc abstractă şi, după cum arată toate studiile, eficientă, care se intitulează «managementul eticii» şi care este cu atenţie examinat în «laboratoarele» deloc secrete ale «Centrului de Cercetare în Etica Aplicată» de la Facultatea de Filosofie, a Universităţii 
Bucureşti, nefiind o utopie inventată de teoreticieni care explică de ce sunt esenţiale codurile de etică în viaţa cea de toate zilele! Stimate domnule Dan Ilie Morega, poate că astăzi, la împlinirea celor opt decenii de viaţă, ar fi trebuit să vorbesc mai multe despre biografia dumneavoastră, dar, e bine să judecăm şi să vedem, cât de variabilă e intuiţia de la om la om, pentru că uneori, există proceduri simple, însă, când te gândeşti la consecinţe sau când pui într-o pildă creştină cazul de analizat, se ivesc şi capcane poate nesigure şi înşelătoare pe care, oricât le-am evita, trebuie să existe tehnici mai sofisticate, adică, metode de decizie morală prin care însuşi «managementul eticii» devine un prilej minunat de sărbătoare aniversară! De aceea, LA MULŢI ANI, domnule Dan Ilie Morega, multă sănătate şi viaţă îndelungată, cu harul şi cu binecuvântarea Preamilostivului Cel Preaînalt!
Vasile GOGONEA
