Un focar de hantavirus, izbucnit la bordul navei de expediție MV Hondius după plecarea acesteia din Argentina, a readus în atenția lumii una dintre cele mai periculoase și mai puțin cunoscute boli virale. Trei oameni au murit deja, iar autoritățile sanitare internaționale au intrat în alertă. Nava, aflată zile întregi în carantină pe ocean, a devenit simbolul unei temeri globale: cât de vulnerabili suntem în fața unor virusuri rare, dar extrem de agresive?
Hantavirusul nu este însă un virus nou. El este cunoscut de zeci de ani și este transmis, în mod obișnuit, de rozătoare. Oamenii se pot infecta prin inhalarea particulelor provenite din urina, saliva sau excrementele șoarecilor infectați. Practic, un spațiu închis, murdar, un depozit, o magazie sau chiar o cabină contaminată pot deveni suficiente pentru apariția infectării.
Ceea ce face însă actualul focar atât de îngrijorător este faptul că ar fi implicată tulpina „Andes”, una dintre puținele variante de hantavirus care se poate transmite și de la om la om. Specialiștii spun însă că această transmitere nu este una ușoară, ca în cazul gripei sau COVID-19. Este nevoie, de regulă, de contact apropiat și prelungit între persoane. Tocmai de aceea, Organizația Mondială a Sănătății susține că riscul unei pandemii rămâne redus.
Totuși, faptul că un virus rar a reușit să provoace panică pe o navă modernă, cu turiști din peste 20 de țări, arată cât de rapid se poate transforma o problemă medicală într-o criză internațională. În lumea globalizată de astăzi, un focar apărut într-un colț îndepărtat al Argentinei poate ajunge, în doar câteva zile, în aeroporturile Europei.
Boala este extrem de severă. Primele simptome seamănă cu o gripă: febră, dureri musculare, oboseală, greață. Ulterior însă, situația se poate agrava dramatic, cu insuficiență respiratorie severă și afectarea plămânilor. În multe cazuri, evoluția este rapidă și violentă. Rata mortalității poate depăși 30-40% pentru anumite tulpini, inclusiv cea implicată în actualul focar.
Și mai grav este că nu există, în prezent, un tratament specific sau un vaccin larg utilizat împotriva hantavirusului. Medicina modernă poate doar să susțină organismul pacientului până când acesta reușește – sau nu – să lupte cu infecția.
Actuala criză arată încă o dată că omenirea trăiește într-un echilibru fragil. După pandemia de COVID, mulți au crezut că lumea va investi masiv în prevenție, cercetare și sisteme sanitare mai puternice. Realitatea este însă alta: multe state au revenit rapid la vechile probleme, la subfinanțare și improvizație.
Hantavirusul nu este, cel puțin acum, o amenințare globală de amploarea coronavirusului. Dar este un avertisment serios. Natura continuă să ne transmită semnale că granița dintre siguranță și haos epidemiologic este mult mai subțire decât vrem să credem. Iar într-o lume în care milioane de oameni circulă zilnic între continente, orice virus periculos poate deveni, peste noapte, o problemă mondială.
Dragoș Ionică
