România se pregătește în acest an pentru o nouă etapă a gestionării populației de urs brun, după ce Parlamentul a adoptat un proiect de lege care permite împușcarea sau vânarea a 969 de exemplare la nivel național, într-un sistem împărțit între prevenție și intervenție. Din total, 859 de urși pot fi împușcați în regim de prevenție, iar 110 pot fi vânați în regim de intervenție, măsura fiind justificată de autorități prin creșterea numărului de incidente în care urșii ajung în localități și produc pagube sau pun în pericol viața oamenilor.
Decizia vine în contextul în care România continuă să găzduiască una dintre cele mai mari populații de urși din Europa, estimată prin evaluarea genetică finalizată în 2025 la 10.419–12.770 de exemplare, cu o medie de aproximativ 11.500 de indivizi, în condițiile în care nivelul considerat optim de specialiști în cinegetică și biodiversitate este de circa 4.000 de exemplare raportate la habitatul disponibil de aproximativ 69.000 km². Diferența dintre populația reală și cea considerată optimă este unul dintre principalele argumente ale inițiatorilor, care susțin că presiunea asupra comunităților umane a crescut semnificativ în ultimii ani. Datele oficiale invocate de Ministerul Mediului și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență arată că, în ultimii 20 de ani, au fost înregistrate 26 de decese și 274 de persoane rănite în urma atacurilor de urs, iar doar în anul 2023 au fost raportate peste 7.500 de apeluri la 112 legate de prezența urșilor în apropierea sau chiar în interiorul localităților, aproape dublu față de anul precedent.
În același timp, analizele regionale din zona de centru a țării, unde densitatea este una dintre cele mai mari, indică pentru perioada 2017–2022 un total de 8.252 de incidente provocate de urși, de la atacuri asupra animalelor domestice până la distrugeri de culturi agricole, livezi și infrastructură, cu despăgubiri plătite de stat de aproximativ 3,6 milioane de euro doar în acele județe.
Pe fondul acestor date, autoritățile susțin că intervențiile de tip controlat sunt necesare pentru a limita conflictele om–urs și pentru a reduce presiunea financiară asupra bugetului public, în condițiile în care la nivel național despăgubirile pentru pagubele produse de speciile strict protejate, în principal ursul brun, au depășit 21 de milioane de lei în ultimii patru ani, iar în unele județe fondurile au fost deja epuizate. În plus, se menționează că în anii în care extracțiile au fost reduse, numărul incidentelor a crescut, ceea ce ar indica, potrivit susținătorilor legii, necesitatea menținerii unui sistem de vânătoare controlată.
Gorj: 16 urși pot fi împușcați sau vânați
În acest cadru național, județul Gorj este inclus în planul de intervenție pentru anul 2026, fiind vizat un total de 16 exemplare de urs care pot fi împușcate sau vânate, în funcție de situațiile din teren și de evaluările de risc.
Distribuția acestor intervenții este împărțită pe fonduri cinegetice locale astfel: Motru Sec – 1 exemplar, Sadu – 2 exemplare, Cărpiniș – 2 exemplare, Gilort – 1 exemplar, Olteț – 1 exemplar, Motru Mare – 1 exemplar, Tismana – 1 exemplar, Bistrița – 2 exemplare, Runcu – 1 exemplar, Șușița – 2 exemplare și Bumbești – 2 exemplare.
Planul prevede că împușcarea sau vânătoarea acestor exemplare se va face controlat, cu excluderea femelelor însoțite de pui sub doi ani, iar intervențiile vor fi aprobate în funcție de apariția urșilor în zone locuite sau de nivelul pagubelor înregistrate. Autoritățile locale din zonele montane și submontane din Gorj se confruntă deja în mod constant cu prezența urșilor în apropierea gospodăriilor, situație care se înscrie în tendința națională de extindere a habitatului urșilor către zone populate. Inițiatorii proiectului, printre care și fostul ministru al Mediului Tanczos Barna, actual vicepremier și ministru interimar al Agriculturii, susțin că împușcarea sau vânarea a aproximativ 7,5% din populația estimată nu pune în pericol specia, argumentând că în alte state europene cu populații de urs gestionate activ, precum Suedia, Slovenia sau Croația, ratele de recoltă anuală se situează între 8% și 16%, fără efecte negative asupra populației pe termen lung.
În paralel, statul menține un sistem de compensare a pagubelor și de taxare a trofeelor rezultate în urma exemplarelor împușcate sau vânate, cu sume stabilite în funcție de evaluarea CIC a craniilor, între 300 și 700 de euro, în funcție de punctaj, iar blana și alte părți pot intra în circuitul gestionat de stat.
Izabella Molnar
