Viitorul buget european pentru perioada 2028-2034 continuă să provoace ample dezbateri între diferitele grupuri politice din Parlamentul European, în special în privința locului care va fi acordat mediului. Or, dacă Europa vrea să găsească finanțările necesare atât pentru politicile de adaptare la schimbările climatice, cât și pentru cele menite să reducă emisiile de CO₂, nu va putea evita introducerea unor noi taxe de mediu.
Taxele de mediu sunt în creștere în ultimii ani și mereu au vizat mașinile poluante sau alte activități cu impact asupra mediului.
Un raport Eurostat publicat luna trecută permite evaluarea drumului care mai rămâne de parcurs. În 2024, potrivit celor mai recente date disponibile, taxele de mediu, care vizează activitățile cu un impact negativ și dovedit asupra mediului, s-au ridicat la 372 de miliarde de euro, în creștere cu 6% față de 2023. Cu toate acestea, veniturile respective reprezintă încă o pondere foarte redusă din PIB-ul Uniunii Europene (2%). Procentul variază considerabil de la o țară la alta: este de mai puțin de 1% din PIB în Irlanda, dar ajunge la 3,76% în Grecia.
Mai ales că ponderea acestor venituri, deși crește în valoare absolută, s-a redus în totalul veniturilor fiscale și din contribuții sociale ale statelor membre ale UE, de la 6,1% în 2021 la 5,2% în 2024. Tendința poate fi explicată prin comportamente mai responsabile ale gospodăriilor și ale companiilor în ceea ce privește poluarea mediului, dar intră în contradicție cu necesarul tot mai mare de investiții pentru tranziția ecologică.
Această situație poate fi explicată prin vechimea taxelor de mediu în diferitele state: cu cât o țară a trecut mai recent la fiscalitatea verde, cu atât ponderea relativă și dinamica acestor venituri pot fi mai importante. Astfel, taxele de mediu au crescut cu aproape 20% în România în 2024 și cu 15% în Ungaria, în timp ce în Suedia au scăzut cu 18,5%. În cazul regatului scandinav, această scădere spectaculoasă este și consecința unei schimbări radicale de direcție operate de guvernul de dreapta, aflat la putere din 2022, care a decis să reducă drastic taxele pe carburanți.
Introducerea celei de-a doua piețe a carbonului
Dintre aceste venituri, taxele pe energie la nivelul Uniunii Europene se află detașat pe primul loc (77% din totalul taxelor), în special datorită pieței europene a carbonului și sistemului de comercializare a certificatelor de emisii instituit în 2005 (ETS 1), revizuit recent de Comisia Europeană. În 2024, arată Eurostat, țările UE au raportat venituri de 31,3 miliarde de euro provenite din certificatele de emisii cumpărate de companii. Mai exact, Polonia și Germania, cei doi principali beneficiari, au încasat fiecare peste 5 miliarde de euro. În total, veniturile UE legate de piața carbonului au crescut cu 3,5% în 2024.
Gospodăriile au contribuit, în medie, cu 43% la totalul taxelor pe energie. Această pondere ar putea crește semnificativ odată cu introducerea, începând din 2028, a celei de-a doua piețe a carbonului (ETS2). Veniturile generate de ETS2 sunt estimate între 342 și 570 de miliarde de euro pentru perioada 2027-2032, ceea ce reprezintă o schimbare de proporții uriașă și ridică problema acceptabilității sociale a acestor noi taxe. De altfel, punerea în aplicare a ETS2 a fost amânată în repetate rânduri tocmai din acest motiv.
Se prefigurează o contribuție importantă a gospodăriilor
Până în prezent, eforturile suportate de gospodării și companii în ansamblul fiscalității de mediu (energie, dar și transporturi, deșeuri etc.) erau, în linii mari, echilibrate: 47,5% proveneau de la gospodării, 50,5% de la companii, iar restul era colectat de la nerezidenți.
