Sindicatele din educație sunt nemulțumite de noua variantă a legii salarizării prezentată marți, 11 august, la Palatul Cotroceni și discutată ulterior la Ministerul Muncii. Reprezentanții profesorilor spun că modificările propuse nu rezolvă problema de fond: nivelul salariilor și locul pe care cadrele didactice îl vor ocupa în noua grilă de salarizare.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, care reprezintă peste 300.000 de angajați din educație, au transmis, într-un comunicat de presă, că resping forma prezentată de Guvern.
Ce se schimbă pentru diriginți
Printre modificările discutate se află și o nouă variantă pentru indemnizația de dirigenție. Aceasta ar urma să fie stabilită în funcție de numărul de elevi din clasă.
O altă schimbare vizează plata cu ora, pentru care calculul ar urma să se facă prin raportarea salariului de bază la 120 de ore. În învățământul superior este propus și un spor de 10% pentru activitatea de tutorat.
„În cadrul întâlnirii desfășurate la Palatul Cotroceni au fost prezentate două materiale privind proiectul Legii salarizării.
Primul conține o serie de modificări față de variantele anterioare, printre care acordarea, pentru dirigenție, a unui spor de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 de lei, în funcție de numărul de elevi din clasă, precum și modificarea modalității de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore. Pentru învăţământul superior au fost efectuate unele reechilibrări ale coeficienţilor din grilele anterioare în zona personalului didactic de predare şi s-a acceptat, pentru tutorat, acordarea unui spor de 10% din valoarea de referință de 4.100 de lei.
Cel de-al doilea propune o grilă de salarizare cu coeficienți cuprinși între 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare și 2,55, la gradația 0, pentru profesorul cu studii superioare, gradul didactic I și peste 25 de ani vechime, grilă aplicabilă începând cu 1 septembrie 2028.
Pentru învăţământul superior grila de salarizare propune coeficienți cuprinși între 2,12 pentru asistentul universitar – cu vechime până la 3 ani şi 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime – la gradaţia 0, cu aplicare începând din 1 septembrie 2028”, spun liderii de sindicat.
Discuțiile începute la Palatul Cotroceni au continuat la Ministerul Muncii, fără ca, în final, să fie identificată o soluție pentru problema esențială: grila de salarizare.
De ce refuză dascălii aceste „ajustări”
Deși unele dintre corecțiile prezentate răspund parțial problemelor semnalate de către federațiile sindicale, acestea nu schimbă problema de fond a proiectului: nivelul coeficienților de ierarhizare și poziționarea personalului didactic în noua grilă de salarizare.
„Susținem în continuare o grilă de salarizare în care coeficienții de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinși între 2,10 și 2,90. Numai astfel evoluția în carieră, experiența și responsabilitatea profesională vor fi reflectate în mod real în salarizare, iar profesia didactică își va recăpăta atractivitatea.
Pentru învățământul superior susținem în continuare o grilă de salarizare în care coeficienții de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinși între 2,25 și 4,05, valori care înglobează și indemnizația pentru titlul științific de doctor.
Actualele constrângeri bugetare nu pot determina nivelul final al coeficienților și, implicit, locul pe care educația îl va ocupa pentru anii următori în sistemul public de salarizare”, mai spun sindicaliștii.
„Nu mai putem vorbi despre atractivitatea profesiei”
Sindicatele avertizează că problemele de salarizare se văd deja în școli. Potrivit acestora, aproximativ 6.300 de cadre didactice din învățământul preuniversitar sunt necalificate.
Aceștia le cer guvernanților să țină cont de promisiunile făcute după greva generală din 2023 și să construiască o grilă care să facă din nou profesia didactică atractivă.
„Cu atât mai greu de înțeles este această abordare cu cât, în urma grevei generale din anul 2023, Guvernul și-a asumat public reașezarea salarizării personalului din educație pe baze care să redea atractivitatea carierei didactice, iar în anul 2024, în cadrul procesului derulat la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a fost elaborată o grilă construită pe principii de ierarhizare fundamental diferite comparativ cu grila propusă de către Guvernul Bolojan.
În lipsa asumării unei grile care să răspundă acestor principii, actualul proiect de Lege a salarizării nu va rezolva problemele salariale din educație, ci le va perpetua, afectând atât evoluția profesională a actualilor salariați, cât și capacitatea sistemului de învățământ de a atrage și de a menține personal calificat.
Efectele măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 sunt deja vizibile în învățământul preuniversitar: numărul cadrelor didactice necalificate a ajuns la aproximativ 6.300. Este un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat într-un sistem care se confruntă deja cu dificultăți tot mai mari în atragerea și în menținerea personalului calificat. Într-un asemenea context, o nouă grilă care nu oferă o perspectivă salarială reală riscă să accentueze, nu să corecteze, această tendință.
Dacă Guvernul României nu își asumă o grilă care să reflecte în mod corect valoarea și responsabilitatea muncii personalului din învățământ, Parlamentul are obligația morală fie să adopte grilele propuse de sindicatele din educație, fie să respingă proiectul Guvernului Bolojan.
Viitorul educației începe cu recunoașterea valorii celor care îl construiesc!” au transmis liderii FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater”.
I.I.
