În această zi binecuvântată prăznuim așezarea în sfânta raclă a cinstitului brâu al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, deoarece, din vechime, creştinii au arătat evlavie pentru veșmintele și chiar pentru obiectele care au aparţinut Mântuitorului Iisus Hristos, Maicii Domnului sau sfinţilor cunoscuți. Acestea au fost păstrate cu sfinţenie, fiind aşezate în locuri de cinste, iar uneori au fost ridicate biserici pentru păstrarea şi cinstirea lor, pentru că la fel s-a întâmplat cu veşmântul Maicii Domnului, cu cinstitul ei Omofor, cu Brâul Maicii Domnului, cu moaştele a sute şi mii de sfinţi mucenici care ne aduc nouă aminte de cei care au mărturisit de-a lungul vremurilor credinţa în Domnul nostru Iisus Hristos. Din datele păstrate prin tradiție, Cinstitul Brâu a fost țesut chiar de către Maica Domnului din fire de cămilă, și după adormirea ei, în momentul înălțării la ceruri, l-a dăruit Sfântului Apostol Toma, în timp ce acesta era adus de Duhul Sfânt prin văzduh la locul unde ea fusese pusă în mormânt, în Grădina «Ghetsimani». Brâul Maicii Domnului numit și «Sfântul Brâu» este un odor prețios venerat cu cinste în Biserica Ortodoxă, de aceea, la 31 august se face prăznuirea punerii în sfânta raclă a Cinstitului Brâu al Preasfintei de Dumnezeu Născătoarei cu minunea care s-a făcut prin punerea Cinstitului brâu deasupra împărătesei Zoe, soția împăratului Leon al VI-lea cel Înțelept, la anul 886. Cel mai mare fragment din Brâul Maicii Domnului se găsește la Mănăstirea «Vatoped» de la Muntele Athos, iar alte două fragmente, mai mici, se găsesc la mănăstirea «Kato Xenias», metoc al mănăstirii «Ano Xenias», care este situată la 50 km de Volos (Grecia).
,,Brâul cel prealuminat, ca un cer luminos luminează lumea”!
Documentele atestă faptul că două femei evlavioase din Ierusalim au făgăduit că vor păstra cinstitul Brâu, pentru că Maica Domnului, cu puțin înainte de adormirea sa, i-a cerut Sfântului Evanghelist Ioan să împartă acestora și cele două veșminte ale sale, iar, misiunea de păstrare, din generație în generație, a continuat-o o fecioară evlavioasă ce provenea din această familie. În vremea domniei împăratului Arcadie, fiul lui Teodosie cel Mare, Cinstitul Brâu al Preacuratei Maicii lui Dumnezeu a fost adus de la Ierusalim în Constantinopol într-un sicriaș de aur cu pecetluire împărătească și a fost pus în biserica pe care dreptcredinciosul împărat Teodosie cel Tânăr o zidise în numele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la locul ce se numea «Halcopratie», adică, «târgul de aramă». Deci, pe 31 august, împăratul a așezat Cinstitul Brâu într-o raclă foarte frumoasă, pe care a numit-o «racla sfântă», pentru a proteja capitala Imperiului și pe locuitorii acesteia de orice atac străin, de orice nenorocire și uneltire demonică. Sfântul Brâu s-a păstrat în racla pecetluită mai întâi în biserica «Sfinţilor Apostoli», apoi în Biserica Preasfintei Născătoare din Vlaherne, ce o ridicase împărăteasa Pulheria, dar, această raclă nu s-a deschis până în zilele împăratului Leon cel înţelept (886-912), când împărăteasa Zoe, fiind foarte bolnavă, a visat-o pe Născătoarea de Dumnezeu, iar Maica Domnului i-a spus împărătesei că trebuie să îl convingă pe Patriarh să scoată Sfântul Brâu din chivotul unde era păstrat încă din secolul al IV-lea, iar, când au pus Brâul peste împărăteasa bolnavă, ea s-a vindecat îndată și ca un semn de recunoştinţă, trăind o viaţă virtuoasă, împărăteasa a împodobit Brâul brodându-l cu fir de aur şi l-a reaşezat în racla în care-l pusese Arcadie. În cea de-a doua parte a secolului al XII-lea, Sfântul Brâu a fost tăiat în fragmente care au fost dăruite mai multor biserici din Constantinopol. Să menționăm faptul că în veacul al XII-lea, sub împăratul Manuil I Comnenul (1143-1180) s-a stabilit oficial ca sărbătoarea punerii în raclă a Cinstitului Brâu al Maicii Domnului să fie pe 31 august, deoarece, în vechime, Sfântul Brâu se sărbătorea odată cu Așezarea Veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne, pe 2 iulie. Dar, după cucerirea Constantinopolului de către cruciați, în timpul celei de-a patra cruciade, în anul 1204, unele bucăți au fost furate de cetele de barbari și mutate în Apus, iar, din fericire, nu s-au pierdut toate, iar, documentele consemnează că în urma cruciadei, două bucăţi din Cinstitul Brâu au ajuns în Franţa şi astăzi se păstrează în biserica «Le Puy-Notre-Dame». Pentru că istoria bisericii și a Maicii Domnului se păstrează prin tradiții, se spune că Împăratul Ioan al VI-lea Cantacuzino (1347-1355), care a avut o dragoste deosebită faţă de Marea Mănăstire «Vatoped», aşa cum reiese din mai multe mărturii, a dăruit Mănăstirii o parte din Brâul Maicii Domnului și de atunci, Cinstitul Brâu este păstrat în Sfânta Mănăstire «Vatoped» într-o raclă de argint. Așadar, Ioniţă Caloian, biruind pe Alexios Anghelos al III-lea, a luat de la Constantinopol ca pradă de război o bucată din Cinstitul Brâu, pentru ca aceasta să fie dăruită în veacul următor mănăstirii «Vatoped», de către cneazul sârbilor Lazăr I Hrebeljanović (1372-1389).
,,Cinstitul și sfântul tău Brâu, căruia cu dragoste și cu bucurie ne închinăm”!
În timpul stăpânirii otomane, părinţi din mănăstirea «Vatoped» au făcut procesiuni cu Cinstitul Brâu în Creta, Macedonia, Tracia, Constantinopol și Asia Mică pentru sfințirea și sprijinul celor înrobiți, ca și pentru izbăvirea de orice boală primejdioasă. În anul 1522, două părţi ale cinstitului Brâu au fost dăruite mănăstirii de maici «Kato Xenia», situată la 50 km de Volos, Grecia, în timpul unei mari epidemii de ciumă și imediat după aducerea cinstitului Brâu, oamenii s-au însănătoşit. În anul 1813, Brâul Maicii Domnului de la «Vatoped» a fost adus și în Ţara Românească pentru îndepărtarea ciumei. Binecuvântarea Cinstitului Brâu este dăruită şi pentru alte mănăstiri, iar, Mănăstirea «Dionisiu» deţine și ea o mică parte din Sfântul Brâu al Maicii Domnului pe care călugării au primit-o de la Mănăstirea «Vatoped», în schimbul unui deget de la mâna dreaptă a Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului. Se mai spune că o altă părticică a Cinstitului Brâu se află la Zugdidi, în Georgia, fiind adusă de fiica împăratului bizantin Roman, căsătorită cu împăratul georgian Abuchaz. Aceasta, vindecându-se prin atingerea Brâului, a luat cu ea în noua ei patrie o parte din Cinstitul Brâu, iar, la porunca Ţarului Rus Alexandru I, la Zugdidi, în Mingrelia, s-a ridicat o frumoasă biserică, în care se păstrează cu evlavie partea din Cinstitul Brâu al Maicii Domnului, spre vindecare de grele suferinţe. În perioada 12-15 octombrie 2001, racla cu Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea «Kato Xenia» s-a adus la Iaşi cu ocazia hramului Sfintei Parascheva și peste un milion de credincioşi au cinstit atunci Brâul Maicii Domnului, împreuna cu moaştele Sfintei Parascheva. În perioada 1-10 septembrie 2007, racla cu Brâul Maicii Domnului de la mănăstirea «Kato Xenia», s-a aflat şi în Arhiepiscopia de Alba Iulia, dar, a fost adus şi la Constanţa, pentru prima dată în anul 2002, iar pentru a doua oară în anul 2008. În loc de concluzie, să rostim în această zi binecuvântată o Rugăciune care sună astfel: ,,Făclie de lumină arătătoare și neapusă, Biserica Fecioarei aflând Brâul cel prealuminat, ca un cer luminos luminează lumea astăzi cu razele minunilor! Ca niște stropi de rouă de dimineață, veselia ta, Curată, curgând, potolește pururea cuptorul patimilor celor ce te laudă pe tine! Îngerii, Preacinstită Curată, acum împreună dănțuiesc, în cinstită Biserica ta, și înconjură, Stăpână, cinstitul și sfântul tău Brâu, căruia cu dragoste și cu bucurie și cu veselie multă ne închinăm, lăudându-te pe tine, slava neamului nostru! Izvorâți munți acum dulceață și dealuri veselie veșnică, adunările patriarhilor și toate cetele mucenicilor, împreunarea prorocilor și cinstita ceată a dumnezeieștilor Apostoli, veseliți-vă împreună cu noi toți, întru punerea dumnezeiescului brâu al Fiicei lui Dumnezeu! Prea Sfântă Curată și Neîntinată Fecioară, urcându-te la ceruri, cu mâna ta ai dăruit Apostolului Toma, Preasfântul tău Brâu”! Amin.
Profesor dr. Vasile GOGONEA, scriitor bisericesc
