1 – Glosar de agrometeorologie
Cred că puținul răgaz pe care-l avem zilele acestea în campania agricolă ne permite să discutăm puțin pe o temă adiacentă activității de fermă, dar extrem de utilă în aceasta, căci, trăim în natură și dacă nu prea putem să o modificăm suficient în favoarea noastră, măcar să încercăm să o înțelegem cât de cât și să ne adaptăm noi activitatea, astfel încât fenomenele naturale să nu ne ia prin surprindere și să ne afecteze cât mai puțin cu putință. Așadar să vorbim puțin despre meteorologie.
Meteorologia – este o știință extrem de complicată și delicată, căci se ocupă cu deslușirea și interpretarea fenomenelor atmosferice, adică din natură, care sunt destul de greu de prevăzut, dat fiind rolul și impactul activității omului în natura înconjurătoare.
Și nu numai a omului.
Consider că se impune o ușoară descriere a fenomenelor meteorologice specifice țării noastre și o lămurire a termenilor de specialitate, care pot fi utili fermierilor, și nu numai lor, în înțelegerea exactă a termenilor de specialitate utilizați în buletinele meteorologice.
Așadar, să începem cu un elementar
Glosar de meteorologie
În care explicăm mai jos unii dintre principalii termeni de meteorologie cu care operează personalul de specialitate, spre a fi mai bine înțeleși de către fermieri, și nu numai de către ei, atunci când aud un buletin meteo. Astfel:
1.– Aer umed – este amestecul de vapori de apă și aer uscat din atmosferă. De densitatea acestui amestec depinde cantitatea norilor și a precipitațiilor, opacitatea atmosferei ș a; vaporii de apă din atmosferă fiind singura componentă a acesteia care suferă transformări de fază și determină felul climei, temperatura și umiditatea aerului.
2.– Altitudine – este distanța pe verticală dintre un nivel sau punct de pe suprafața uscatului sau din atmosferă și nivelul mijlociu al mării, exprimată în unități de măsură lineare, metri, kilometri etc. În cazul nostru este vorba de nivelul mediu al Mării Negre.
3.– Anticiclon – circulație inversă, descendentă, de sus în jos, a aerului din straturile superioare care se comprimă, se încălzește și generează ceață la nivelul solului.
4.– Aversă – precipitații puternice, de scurtă durată, provenite din nori convectivi, cu picături mari, care încep și se sfârșesc brusc. Ele variază ca intensitate, cerul se schimbă rapid de la senin la întunecat și amenințător, cu sau fără scurte înseninări pe durata desfășurării lor; pot fi însoțite de grindină, intensificări de scurtă durată ale vântului, descărcări electrice. Iarna aceste averse sunt sub formă de ninsoare.
5.– Brumă – este o depunere de gheață cu aspect cristalin, sub formă de coajă, ace, pene sau evantai. Se formează ca și roua, dar la temperaturi mult mai scăzute (minus 2 – 30 C la înălțimea de 2 m). La o umiditate a aerului de peste 80% ea se produce și la temperaturi ușor sub 00 C la suprafața solului, iar la o umiditate a aerului de 50% temperatura la nivelul solului trebuie să fie de -100 C. De regulă ea se formează la noi pe fundul depresiunilor, al văilor montane, al culoarelor, unde aerul rece persistă mai mult timp, ceea ce favorizează formarea inversiunilor termice. Poate fi prognozată atunci când după o zi rece, cu umiditate mare a aerului și cu cer întunecat, urmează o noapte senină cu o mare radiație (pierdere sau degajare de temperatură a solului în atmosferă). Când temperatura la nivelul solului sau plantelor este ușor pozitivă se produce rouă, iar când aceasta este negativă se produce brumă, chiciură sau polei.
6.– Burniță – precipitații lichide sub formă de picături foarte mici, diametrul sub 0.5 mm, căzute din nori Stratus, mai rar Stratocumulus, formați în interiorul maselor de aer, uneori chiar din ceață, care cad lent, uneori chiar lasă impresia de suspendare în aer și nu trec în starea solidă.
7.– Ceață – picături foarte mici de apă suspendate în aer, care reduc vizibilitatea pe orizontală la mai puțin de 1 km. Cultivatorii de orez o numesc „negură” și o fac vinovată de avortarea florilor de orez și de șiștăvirea boabelor, dacă ea se produce când aceste culturi parcurg stadiile respective de vegetație, având ca efect deprecierea calitativă și cantitativă a acestor recolte.
Cețurile se clasifică astfel:
– cețuri frontale – formate în interiorul maselor de aer;
– cețuri de advecție – care se produc atunci când o masă de aer cald și umed pătrunde deasupra unei suprafețe subiacente mai rece;
– cețuri de amestec – de scurtă durată, care se produc la amestecarea a două mase de aer cu temperaturi reci – dar diferite și foarte umede – dar nesaturate;
– cețuri de evaporație – formate la trecerea unei mase de aer rece deasupra unei suprafețe umede. Este un strat subțire în apropierea suprafeței deasupra căreia s-a format. Se formează ca urmare a tensiunii vaporilor de apă, nu a scăderii temperaturii;
– cețuri de radiație – care se formează în nopțile senine și fără vânt, mai ales iarna, ca urmare a răcirii aerului deasupra unor suprafețe umede;
– cețuri înalte, de inversiune – formate de obicei iarna, în urma răcirii îndelungate a suprafeței. Ea se formează mai întâi la înălțime, sub inversiunea anticiclonică, are formă de nori Stratus, și apoi se extinde până la sol.
8.- Chiciura, promoroaca – este formată din cristale de gheață, albe, sfărâmicioase, asemănătoare cu zăpada și apare preponderent pe ramurile pomilor, pe cablurile metalice, pe timp geros, cu multă ceață și cu vânt slab.
- – Convecție – mișcări verticale lente ale aerului provocate de încălzirea neuniformă a acestuia în straturile inferioare, astfel încât aerul cald se ridică iar aerul rece coboară luând locul acestuia.
- – Curenți ascendenți – sunt curenții de aer ce se deplasează din straturile inferioare spre cele superioare ale atmosferei, în general cu viteză redusă.
- – Curenți descendenți – sunt acei curenți de aer ce se deplasează lent din straturile superioare ale atmosferei în cele inferioare.
- – Fulgerul – este un fenomen luminos apărut ca urmare a unei descărcări bruște de electricitate în atmosferă, în nori sau între nori și obiecte de pe pământ, caz în care se numește trăsnet.
| Prostul, când se ambiționează face cât doi. Ion VELICAN |
- – Grindina – este un tip special de precipitații solide apărute ca urmare a încărcării până la saturație a aerului cu vapori de apă, temperatură ridicată a solului, scăzută a straturilor superioare de aer și curenți slabi de aer, astfel încât să nu afecteze curenții ascendenți. Boabele de grindină se formează în straturile foarte înalte ale atmosferei, norii Cumulonimbus, pe seama curenților verticali foarte puternici din interiorul norului, astfel că picăturile din partea inferioară a norului, mai caldă, sunt ridicate rapid în partea superioară a acestuia, mult mai rece. În ascensiune, acestea îngheață și se tot măresc până când devenind prea grele, nu mai pot fi susținute de curent, coboară și pe traseu se topesc parțial. Bobul de grindină este cu atât mai mare și cu structură mai complexă cu cât se află mai în interiorul norului. Ulterior acesta părăsește norul și cade pe sol.
- – Halo – grup de fenomene optice în formă de inele sau arcuri de cerc, de culoare sau de puncte luminoase, ca urmare a refracției luminii produsă de cristalele de gheață aflate în suspensie în nori tip Cirus. Aici intră și curcubeul, ale cărui culori sunt văzute diferit, în funcție de locul unde se află privitorul.
- – Inversiunea – este un strat de aer în care temperatura crește cu înălțimea și se produce atunci când răcirea aerului se produce începând de la bază. În cazul când vântul este slab, amestecul turbulent este și el slab și răcirea se produce mai rapid la suprafața solului. Dacă temperatura atinge punctul de rouă, apare aerul cețos și ceața. Acest fenomen apare numai deasupra continentelor și în anotimpurile reci. Dacă vântul e mai puternic, apar nori Stratus deasupra bazei stratului de inversiune. Inversiunea este favorizată de circulația anticiclonică, descendentă, în care aerul din stratul înalt se comprimă, se încălzește și la sol generează ceață persistentă.
- – Lapovița – este formată din fulgii de zăpadă care în cădere se topesc parțial. De fapt este un amestec de ploaie și ninsoare și apare atunci când temperatura la nivelul solului este pozitivă, și negativă în straturile superioare ale atmosferei. În anumite condiții aceasta formează la sol așa-numita gheață neagră.
- – Nebulozitatea – este gradul de acoperire a cerului cu nori și se exprimă în zecimi. Astfel: 0 / 10 reprezintă cer senin iar 10 / 10 reprezintă cer total acoperit.
(va urma)
Ing. Ion VELICI
