Gorjul se alătură, și în acest an, amplului demers european dedicat patrimoniului cultural, printr-o serie de evenimente care aduc în prim-plan monumentele, tradițiile și oamenii care păstrează vie identitatea acestui ținut.
Având ca temă „Culegem trecutul pentru un viitor viu”, cea de-a XXXIV-a ediție a Zilelor Europene ale Patrimoniului în România propune, în perioada 11–13 septembrie, o perspectivă asupra patrimoniului ca resursă vie, capabilă să conecteze trecutul cu prezentul și să inspire viitorul.
În Gorj, această celebrare poartă mesajul „Gorj – Ținut de patrimoniu, cultură și oameni frumoși”, iar Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj (C.J.C.P.C.T. Gorj), instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Gorj, propune publicului cel puțin trei proiecte culturale dedicate patrimoniului material și imaterial. Aceste proiecte sunt următoarele:
1. Culele Gorjului; 2. Festivalul Lăutarilor Gorjeni și 3. Atelierul Național de Poezie „Serile la Brădiceni”.
Organizatori: Consiliul Județean Gorj, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Gorj, Primăria Comunei Peștișani și Primăria Comunei Bolboși.
Culele Gorjului – patrimoniu și identitate
Un loc important în program îl ocupă proiectul dedicat culelor gorjenești, monumente reprezentative pentru arhitectura tradițională și pentru istoria comunităților din această zonă.
Miercuri, 9 septembrie, la sediul C.J.C.P.C.T. Gorj, în sala „Florin Isuf”, a avut loc, începând cu ora 17:00, vernisajul expoziției foto-documentară „Culele Gorjului – patrimoniu și identitate”, care va putea fi vizitată de public până la 25 septembrie. Aceștia sunt invitați să descopere poveștile acestor construcții, valoarea lor arhitecturală și rolul pe care l-au avut în memoria și identitatea locală. Expoziția a fost completată cu un atelier de grafică intitulat „Culele – sursă de inspirație în grafica contemporană”, prin care patrimoniul este privit dintr-o perspectivă creativă, actuală, organizat de profesoara Laura Lungescu.
În județul Gorj, istoriografia consemnează existența a aproximativ 24 de construcții de tip culă. O mare parte dintre acestea au dispărut de-a lungul timpului, în timp ce doar 8 s-au mai păstrat și constituie astăzi repere importante ale patrimoniului cultural județean.
În cuvântul de deschidere, domnul dr. Ionuț-Viorel Bordeiaș, managerul C.J.C.P.C.T. Gorj, a spus că în perioada 11–13 septembrie are loc cea de-a XXXIV-a ediție a Zilelor Europene ale Patrimoniului în România cu tema „Culegem trecutul pentru un viitor viu”. „Și în acest an, 2026, Gorjul se alătură amplului demers european dedicat patrimoniului cultural, printr-o serie de evenimente care aduc în prim-plan monumentele, tradițiile și oamenii care păstrează vie identitatea acestui ținut”, a punctat pentru început domnul manager al C.J.C.P.C.T. Gorj.
A precizat faptul că, pentru început, primul proiect este dedicat culelor gorjenești, monumente reprezentative pentru arhitectura tradițională și pentru istoria comunităților din această zonă. „Se cunoaște că au fost 24 de cule în județul Gorj, cunoscute la începutul secolului XX, acum mai sunt doar 8, marea majoritate dintre ele, restaurate, iar altele urmează să fie restaurate, dar nu sunt bani pentru toate”, apoi a dat cuvântul istoricului Gheorghe Nichifor.
Prezentarea istorică a fost susținută de istoricul Gheorghe Nichifor, președintele onorific al Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj. „Dacă transilvănenii și ardelenii de peste munți au castelele noi avem aici în Muntenia, de altfel chiar în sudul Peninsulei Balcanice, aceste realizări arhitecturale deosebite care sunt culele, cu funcție atât de apărare, dar și de viață cotidiană. Aceste realizări sunt cupole care conțin un tezaur inestimabil de valori. Iau ca exemplu Cula Glogoveanu, de la Glogova, construită în secolul XVIII, unde au trăit boierii glogoveni, și care, recent, a fost dată în folosință după reabilitarea ei. Renovarea a costat vreun minion de euro. Ea are cel puțin câteva povești care ar putea interesa și pe cei mici și pe cei mari”, a spus domnul profesor dr. Gheorghe Nichifor, apoi a relatat câteva din poveștile acestei cule. Una despre domnitorul Basarab cel Tânăr, înscăunat la Târgoviște de către Ștefan cel Mare în 1477 și despre Tudor Vladimirescu, care și-a petrecut o bună parte din copilărie și tinerețe în această culă. „Este bine că le avem și este frumos să ne iubim istoria. Pe cele care mai sunt, prin această întâlnire a noastră, prin intermediul prietenilor care ne filmează, trebuie să fie o invitație pentru a le păstra și pentru a le promova”, a încheiat istoricul Gheorghe Nichifor, prezentarea sa.
Doamna Alina Chiricescu, de la Direcția de Cultură Gorj, inițiatoarea acestui proiect, acceptat și de C.J.C.P.C.T. Gorj, a spus că proiectul a pornit de la invitația Ministerului Culturii, care are ca și temă, anul acesta, re-învierea patrimoniului cultural. „Așa că am plecat de la ideea de ceva vechi, ceva reabilitat și ceva regândit de tânăra generație. Ne-am gândit la ce avem noi așa de preț și unic în județul Gorj, care să corespundă tematicii ministerului culturii, și mi-a venit această idee despre culele din Gorj. I-am propus-o domnului director Bordeiași și acum o admirăm cu toții în această expoziție. Am invitat, prin intermediul doamnei profesoare Laura Lungescu, și copii care să pună pe hârtie, sub formă de desen, viziunea lor despre cule. Aceștia sunt prezenți aici, împreună cu părinții, alături de desenele lor”, acesta a fost mesajul transmis de către doamna Alina Chiricescu.
În încheiere, domnul dr. Ionuț-Viorel Bordeiași, a mulțumit celor doi invitați speciali, doamna Alina Chiricescu și istoricul Gheorghe Nichifor, pentru informațiile dăruite cu drag celor prezenți, apoi copiilor pentru participare cu „operele” și viziunea lor despre cule și tuturor celor prezenți pentru vernisarea și promovarea acestei expoziții, punând accent pe nevoia de conservare și promovare a patrimoniului gorjenesc.
A punctat apoi și cele două proiecte ce urmează a fi desfășurate în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului în România:
– „Festivalul Lăutarilor Gorjeni – tradiție, autenticitate și talent”, ediția a XXXVII-a, un alt moment important dedicat tradiției muzicale lăutărești și valorilor autentice ale culturii gorjene. Festivalul se desfășoară în data de 10 septembrie 2026, de la ora 17:00, în Dumbrava Ohaba – Bolboși, pe scena în aer liber. Concursul de tarafuri și rapsozi readuce în atenția publicului cântecul tradițional, punând în valoare talentul și repertoriul transmis de la o generație la alta. Sub mesajul „Lăutarii – sufletul petrecerilor gorjene!”, festivalul este, totodată, o formă de recuperare și promovare a patrimoniului cultural imaterial al Gorjului.
– „Serile la Brădiceni” – satul, memorie, patrimoniu, poezie”, deoarece patrimoniul nu înseamnă doar monumente, ci și memoria locurilor, tradițiile, poveștile și creația oamenilor. De aceea, în perioada 11–12 septembrie 2026, la Căminul Cultural din Brădiceni, se desfășoară Atelierul Național de Poezie „Serile la Brădiceni”, ediția a XXIX-a, cu tema „Satul – memorie, patrimoniu, poezie”. Evenimentul aduce împreună poezia și memoria satului românesc, oferind un spațiu de întâlnire pentru creatori și iubitori ai literaturii. Prin poezie, satul devine astfel un spațiu al memoriei vii, în care trecutul nu este uitat, ci reinterpretat și transmis mai departe.
Profesorul Dan Pupăză a spus că în județul Gorj sunt foarte multe școli construite pe timpul lui Spiru Haret și medicului chirurg Constantin Angelescu. În perioada celor doi miniștrii s-au construit 13 mii de localuri de școală, la vremea respectivă, iar unele încă mai sunt nedemolate. Aceste clădiri istorice pot fi măcar fotografiate, să poată rămâne astfel în arhiva documentară a Gorjului, dacă nu se mai găsesc bani de renovare.
Toate aceste evenimente au în comun aceeași convingere: patrimoniul nu este doar ceea ce moștenim, ci și ceea ce alegem să păstrăm, să valorificăm și să transmitem mai departe.
De la culele gorjenești la muzica lăutărească, de la poezia dedicată satului la fotografia documentară și grafica contemporană, patrimoniul Gorjului continuă să fie o sursă de identitate, inspirație și creativitate.
Gigi BUȘE
