În ziua de miercuri, 9 septembrie 2026, Sfânta Mănăstirea de la Târgu-Logrești şi-a sărbătorit Hramul «Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana» în prezenţa unui număr important de credincioşi veniţi din toate colţurile judeţului, iar, Sfânta Liturghie a fost oficiată în altarul de vară al acestei străvechi lavre de către Înaltpreasfinţitul Părinte, Acad. dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor ales de preoţi, călugări şi diaconi din care au făcut parte: Preacuviosul Părinte Arhim. Ioachim Pârvulescu, Starețul Sfintei Mănăstiri Lainici, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei, Preacucernicul Părinte Pr. Ioan Spilca, protoiereul Protopopiatului Târgu-Cărbuneşti, Preacuviosul Părinte Danciu Vitalie, 
Stareţ Arhimandrit la Mănăstirea «Sf. Ioan Gură de Aur», Cojani (Măceasca), ajutaţi de către Preacucernicii preoți de parohie: Pr. Bogdan Târlea (Biserica «Sf. Gheorghe», Craiova, Popescu Dragoș (Colțești), Ciulică Emilian (Logrești-Moșteni), Iosu Marian (Slăvuța), Popescu Dumitru (Scrada), Fâciu Aurel (Bustuchin) și alții. Au fost prezente la slujbă într-un loc special amenajat şi preacuvioasele Maici Stareţe: Preacuvioasa Fevronia Nuţă Stavrofora, stareța mănăstirii Tg. Logreşti), Preacuvioasa Teodora Ilie Stavrofora, (Mănăstirea «Icoana», Crasna), o adevărată stareță a starețelor, aș considera-o cu profund respect, Preacuvioasa Popescu Antonia Stavrofora (Tismana), Preacuvioasa Ambrozia Alexandru Stavrofora, Târgu-Cărbunești, Preacuvioasa Spiridona Tăbăcaru Stavrofora, (Mănăstirea Polovragi), Preacuvioasa Emanuela Vancea Stavrofora (Mănăstirea Dobriţa), Preacuvioasa Nifona Bunescu «Sfânta Treime», Strâmba-Jiu și Preacuvioasa Baltariu Fotinia (Hurezani). Răspunsurile liturgice din cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii au fost oferite de către membrii Grupului Psaltic «Sfântul Mare Mucenic Dimitrie», al Catedralei Mitropolitane din Craiova, coordonat de protodiacon lect. univ. dr. Victor Șapcă, un strașnic slujitor al cântecelor psaltice! Printre mirenii prezenţi la slujbă s-au numărat: domnul arhitect Iulian Cămui, familia Codinoiu din Tunși, precum și domnii Dafinoiu Dan și fermierul Muraru Constantin, ambii din Peșteana-Jiu.
,,La Sfinții Ioachim și Ana, rugăcinea lor era mai stăruitoare”!
În cuvântul de învățătură duhovnicească, Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Irineu a început prin a spune că: ,,La sărbătoarea de astăzi, în esență, este vorba despre Mântuitorul Iisus Hristos, despre Fiul Lui Dumnezeu, Care 
S-a născut din femeie, iar, după unele scrieri, poate că S-a născut din sămânța strămoșilor, deci, pe linia aceasta a neamurilor, de la Adam și până la venirea Domnului, toți au vestit întruparea lui Mesia, Cel Care este Fiul Tatălui, și Care la plinirea vremii S-a făcut Fiul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Deci, Maica Domnului primește de la strămoșii ei rugăciunile lor, faptele lor, virtuțile lor, toate sunt îndreptate spre Maica Domnului, spre această tânără copilă, care s-a născut după rugăciuni profunde, și lacrimi, și post, și privegheri ale Părinților ei, Ioachim și Ana. Așteptarea aceasta nu a răpus niciodată răbdarea Sfinților Ioachim și Ana, ci, dimpotrivă, a întărit-o mai mult, așa cum fierul în foc se întărește și mai mult, se oțelește”, așa cum a precizat Înaltul ierarh! În continuare, a fost subliniat faptul că acești Sfinți Ioachim și Ana s-au întărit în credință prin așteptare, chiar dacă, de multe ori erau mustrați când aduceau darul lor la altar, pentru că n-aveau copii! În Vechiul Testament, familia care nu avea copii era blestemată de Dumnezeu și nu puteau soții acestei familii să trăiască în liniște, pentru că aveau această povară și considerau că Dumnezeu nu le dă odraslă, fie pentru că au moștenit de la strămoșii lor acest blestem, fie că ei înșiși au atras pedeapsa lui Dumnezeu! În cazul Sfinților Ioachim și Ana, nu au fost niciunul din toate acestea, pentru că ei erau credincioși, cucernici, evlavioși înaintea lui Dumnezeu, însă, Cel Atotputernic avea să arate în trupurile lor puterea lui Dumnezeu! Poate că noi avem impresia că suntem aceia care naștem copii, pentru că așa ni se pare nouă, însă, Cel Care rânduiește nașterea copilului este Dumnezeu, mai ales că: ,,Mulți dintre apropiații noștri doresc să aibă copii, dar, nu pot să aibă, fie că nu au capacitatea de a procrea, dar, la Sfinții Ioachim și Ana, rugăciunea lor era mai stăruitoare, chiar dacă se credeau mai în vârstă, totuși, doreau să aducă pe lume un moștenitor și se tânguiau și mai mult. Când au adus jertfa lor la altarul din Ierusalim, Sfinții Ioachim și Ana au fost mustrați și mai tare pentru că în urma lor veneau alții care aveau copii”, a reiterate Mitropolitul Olteniei!
,,Sfântul Ioachim a ajuns la vederea Lui Dumnezeu”!
Dezvoltând o adevărată pedagogie teologico-morală a semnificației rugăciunii smerite, Păstorul așezămintelor de cult din Oltenia s-a referit la faptul că: ,,Rugăciunea Sfinților Ioachim și Ana este ca o luptă prin care se 
străduiesc și se roagă la Dumnezeu ca să le dea un răspuns că vor avea un copil! Deci, Maica Domnului are o îndoită binecuvântare de la Dumnezeu, atât din neamul lui David, cât și din neamul lui Aron, prin urmare, seminție regală și seminție preoțească! Ioachim a mers la munte la turmele sale unde se ruga ca la mănăstire, iar, Sfânta Ana s-a rugat în grădina casei ca Dumnezeu să-i dezlege slăbiciunea ei, chiar dacă era trecută de vârsta procreării! Credința este mai tare decât firea, decât natura umană, pentru că Dumnezeu poate să ridice orice din pietrele pământului, că la Dumnezeu toate sunt cu putință! Dacă ne rugăm cu smerenie, primim întotdeauna de la Dumnezeu un răspuns, însă, rugăciunea noastră să fie stăruitoare, să fie de folos pentru sufletul nostru. Că, dacă ceri lucruri din acestea pământești, care îți aduc mai multă pagubă decât mântuire, atunci, rugăciunea nu este primită de Dumnezeu! Dacă te rogi pentru mântuirea sufletului, pentru iertarea păcatelor, atunci, milostivul Dumnezeu vede smerenia ta, când se uită în interiorul sufletului tău, în inima ta! În momentele de sublimă rugăciune, Dumnezeu i-a șoptit Sfântului Ioachim în taina sufletului său, căci, Dumnezeu ne șoptește în Taină! Atunci când te ridici în rugăciune la Dumnezeu și dai la o parte grija omenească, atunci Îl asculți pe Dumnezeu și tace tot ceea ce este de la pământ! Nu ești cu adevărat fericit când primești chiar o veste bună, dacă nu ești pregătit și prea mult ești preocupat de grijile lumești”, așa cum a precizat Arhieria sa, mai ales că trebuie să ieși din «mărăcinii» lumii în care trăiești și să te apropii de Dumnezeu cu mai multă smerenie! Această virtute se numește lepădare de sine! Cel care se leapădă de sine, acela poate să-L vadă pe Dumnezeu! Curăția inimii este ca un pământ roditor, numai acel pământ roditor, dacă primește sămânța, adică, șoapta Lui Dumnezeu, acela odrăslește! Că mulți, după o rugăciune făcută în grabă, se simt săraci sufletește, pentru că sufletul lor este împăienjenit și e plin de «mărăcinii» grijilor lumești! Dacă nu stăruiești în rugăciune, dacă nu zdrobești sufletul și inima, dacă nu ceri de la Dumnezeu cu lacrimi ca să stâmperi slăbiciunea sufletului, nu poți să te apropii de Dumnezeu! Dumnezeu Se descoperă numai în curățenie sufletească! Ca urmare: ,,Sfântul Ioachim a ajuns la vederea Lui Dumnezeu și în momentul acela s-a coborât peste el lucrarea duhului sfânt! Comuniunea iubirii Lui Dumnezeu este necesară tuturor celor care vor să se mântuiască! Dacă nu dorești comuniunea iubirii cu Dumnezeu, nu te poți apropia de Sfânta Împărtășanie și nici nu te poți gândi că te vei putea mântui! Comuniunea în iubire cu Dumnezeu este tot ceea ce sfinții doresc cel mai mult! Sfinții Ioachim și Ana au primit concomitent acest har, această făgăduință a lui Dumnezeu! Iubirea Lui Dumnezeu este un extaz pe care niciodată nu poți să-l descrii, deoarece, capacitatea noastră sufletească e prea mică pentru a cuprinde bucuria Lui Dumnezeu! Dragostea Lui Dumnezeu este personală, iar, experiența aceasta o simțim fiecare în parte”, a spus Mitropolitul Olteniei!
,,Sfinții Ioachim și Ana aparțin neamului nostru omenesc”!
În finalul cuvântului de învățătură, ca un teoretician de prestigiu în teologie dogmatică, Înaltpreasfinția sa, ne-a spus că la fiecare dintre noi, Dumnezeu ne vorbește, dar, în momentul în care simți preaplinul Lui Dumnezeu, simți și acea bucurie de a mărturisi ceea ce ai simțit! Deci, Maica Domnului s-a născut în făgăduința lui Dumnezeu, din comuniunea iubirii Părinților ei cu Dumnezeu, iar, apoi, iubirea umană care a dat naștere Preasfintei Născătoare de Dumnezeu! Maica Domnului este o sinteză, o unire a tuturor darurilor dumnezeiești, a tuturor darurilor pe care a putut ea să le cuprindă! Maica Domnului s-a născut ca noi, oamenii, cu păcatul acesta strămoșesc, de la Adam și Eva, numai Iisus Hristos S-a născut fără de păcat, de la Duhul Sfânt! ,,Sfinții Ioachim și Ana aparțin neamului nostru omenesc, de aceea, îi numim și noi, părinții noștri! Ei se roagă pentru noi, pentru că o cinstim pe Maica Domnului, iar, acest «lanț» care face legătura între Sfinții Ioachim și Ana și Maica Domnului trece prin Mântuitorul Iisus Hristos! Maica Domnului mijlocește pentru noi la Mântuitorul Iisus Hristos! Dar, noi nu vorbim despre Mântuitorul Iisus Hristos ca despre un nepot al Sfinților Ioachim și Ana, pentru că El depășește limita aceasta omenească! Singurul copil al Maicii Domnului este Mântuitorul Iisus Hristos, pentru că înțelegerea cu Dumnezeu a fost ca ea să rămână Fecioară, altfel, nu ar fi acceptat ca să primească în pântecele ei zămislirea Mântuitorului Iisus Hristos! Noi îi cinstim pe Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana, pentru că ei sunt și părinții noștri, în relație cu Maica Domnului care este mama noastră! Pentru aceasta, avem cinstire cu evalvie în această sfântă mănăstire pentru Sfinții Ioachim și Ana! Vă dorim tuturor, multă sănătate, bucurie și împlinirea tuturor rugăciunilor către Bunul Dumnezeu! Amin”.
Profesor dr. Vasile GOGONEA, scriitor bisericesc
