Drumurile din această perioadă m-au purtat și printr-un loc din lumea Sohodolului, pe care îl știu de acum mai bine de patru decenii, și de fiecare dată părăsesc locul încărcat energetic de frumusețea și misticismul plaiurilor.
La nivelul comunei Runcu sunt organizate manifestări ce doresc a pune în valoare aceste locuri unde, cum vă mai spuneam, s-a turnat filmul ,,Cireșarii’’, pe care cei din generația noastră l-au vizionat cu certitudine.
Așadar, este nevoie să oferim câteva repere ale locurilor de un pitoresc aparte, mai ales acum, în sezonul autumnal. Pe partea dreaptă a văii Sohodolului, la nord de fostul complex turistic, muntele Pleşa se prezintă ca un masiv bastion de calcar, dominând cu peste 1100 m aşezările de la poalele sale: Runcu, Bâlta și Bâltișoara. Din vârful cu același nume (1444m) se desfac spre sud trei pinteni: Cracul Scurt, Cracul Lung și Cracul Sângerului.
Fiind format aproape în totalitate din calcar, rocă cu o mare permeabilitate carstică, în Pleşa se pot observa o mare varietate de fenomene carstice: pesteri, avene, ponoare și izbucuri. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt: Peștera Pătrunsa, Picuiel și S1.
Se cuvine să amintim și avenele din Pleşa: Clocoticiul 1 din Scoaba Sărăturii (-99m ), Clocoticiul 2 din Scoaba Saraturii (-72m), Clocoticiul din Cracul Scurt (-79m) și Clocoticiul din Circa Pareteilor (-149m).
Două dintre aceste avene dețin recorduri nationale. Este vorba despre C1, din S.Sărăturii, cu cel mai mare grup stalagmitic din țară (10m ), urmat de o formațiune asemănătoare din avenul Tecuri (Sebeș), de 7m și de Clocoticiul din C. Păreteilor, cu cel mai mare puţ vertical din tară, măsurând 121 m, urmat de avenul din Dealul Dănilă, cu un puţ de 116m. Măsurătorile și explorarea au fost efectuate de speologii de la Clubul Speologie Emil Racoviță Bucureşti.
Circulația subterană a apei în muntele Pleșa rămâne fenomenul cel mai complex și în același timp cel mai interesant din zonă. Această circulație subterană este favorizată de structura geologică (calcare carstificabile) și de diferențele de cote dintre punctele de intrare și ieșire a apei.
Pentru stabilirea relațiilor hidrologeologice în zonă, specialiștii hidrologi au efectuat timp de mai multi ani observații, studiind și condițiile locale de clima (perioade ploioase alternând cu cele secetoase) în perimetrul Sohodol – Șusița Verde și chiar mai departe spre Bistrița.
Rezultatele acestora ne oferă indicații demne de luat în seamă.
Între punctele de pătrundere a apei de pe Valea Gropului și ieșirile din Pătrunsa și Picuiel există relații hidrologice. Apa ce dispare, pe Valea Gropului, în punctul numit Toaia Dracilor, și altele mai mici după o circulaţie subterană apare în izbucurile Pătrunsa și Picuiel, după care se varsă în Sohodol. Viteza de curgere în subteran se estimează la aprox 2km/zi.
Ca parte integrantă a complexului carstic Sohodol, muntele Pleşa deţine un rol important prin aportul său asupra hidrologiei bazinului Sohodol, în perioadele normale debitul său fiind suplimentat cu aprox. 45-55%, aflux de apă provenit din puternicele izbucuri Pătrunsa, Picuiel, precum și Izvorul Muşchiat.
Mugurel PETRESCU, fotografii autor
