Curtea de Conturi a controlat situațiile financiare ale comunei Padeș pe anul 2025 și a constatat că, din bugetul local, s-au plătit salarii și indemnizații stabilite cu încălcarea legii, bani care au ajuns la primar, la viceprimar, la consilierii locali și la o parte dintre funcționarii publici. Cea mai mare parte a sumei a fost recuperată abia după ce auditorii au intrat în instituție, iar din cei circa 87.000 de lei plătiți ilegal se recuperaseră efectiv vreo 8.000 de lei. În același raport apare și o a doua problemă care i-a afectat direct pe locuitorii comunei, pentru că serviciile de salubritate prestate pe domeniul public și privat au fost facturate pe numele oamenilor, iar obligația de plată a persoanelor fizice a fost majorată eronat cu aproape 69.000 de lei.
Salarii și indemnizații plătite cu încălcarea legii
Raportul de audit financiar al Camerei de Conturi Gorj a fost dat publicității în urmă cu câteva zile, iar documentul a fost trimis primarului comunei Padeș, Mihaiță Troacă, aflat la al treilea mandat, după ce primul, obținut în 2012, s-a încheiat mai devreme din cauza unor acuzații penale. Cea mai mare parte a banilor plătiți nelegal vine din indemnizațiile lunare ale primarului și ale viceprimarului, care au fost calculate greșit. Astfel, în cele douăsprezece luni ale anului suma plătită nelegal șefilor Primăriei Padeș a ajuns la peste 50.000 de lei brut, adică aproape 30.000 de lei net, la care se adaugă contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajator. Pe aceeași operațiune greșită s-a calculat și indemnizația consilierilor locali, pentru că plafonul lor legal se raportează chiar la indemnizația primarului.
În aceste condiții, consilierii locali au încasat în plus față de ce li se cuvenea, circa 13.000 de lei, bani din care le-au rămas în mână vreo 7.000 de lei net, iar la sumă se adaugă contribuția către bugetul de stat. A treia categorie este cea a unor funcționari publici din aparatul de specialitate al primăriei, ale căror venituri lunare au fost stabilite eronat, ajungând să depășească indemnizația lunară a viceprimarului, ceea ce legea salarizării nu permite. Diferența pentru acești salariați este de circa 23.000 de lei brut, respectiv aproape 14.000 de lei net, plus contribuția asiguratorie. Luate la un loc, plățile nelegale se ridică la circa 87.000 de lei sumă brută, respectiv aproape 51.000 de lei sumă netă, bani care au ieșit din bugetul comunei pe parcursul anului trecut.
După ce auditorii au descoperit problema, primarul Troacă a emis patru dispoziții prin care a dispus recuperarea banilor, iar toți salariații au semnat angajamente de plată, obligându-se să restituie sumele încasate nejustificat. A fost înregistrată în contabilitate o creanță netă de aproape 51.000 de lei, iar din septembrie 2026 modul de stabilire a drepturilor salariale a fost corectat, prin eliminarea sumelor acordate nelegal primarului și viceprimarului. Din banii pe care primăria trebuia să îi recupereze, până în momentul raportului, se recuperaseră efectiv doar vreo 8.000 de lei.
Facturi de salubritate puse pe seama localnicilor
A doua problemă descoperită de inspectorii de conturi lovește direct în buzunarul oamenilor din comună. În contractul de delegare a serviciului de salubritate, cantitatea de deșeuri facturată pentru persoanele fizice a fost împărțită în două, respectiv 85% ca deșeu generat în gospodărie și 15% ca deșeu generat în afara gospodăriei, până la limita de proprietate.
În realitate, locuitorii au generat mai puțin de 85% din cantitatea facturată, iar restul a fost ridicat de pe domeniul public și privat al comunei, adică de pe străzi și din zonele administrate de primărie. Cum nu a existat un contract separat pentru curățenia domeniului public și nici clauze care să stabilească cine plătește aceste servicii, toată cantitatea a fost facturată localnicilor, iar obligația de plată a acestora a fost majorată eronat cu aproape 69.000 de lei, bani care reprezentau, de fapt, contravaloarea serviciilor prestate pentru Primăria Padeș. Aceeași situație s-a repetat și în cazul firmelor. După compararea cantităților facturate de operator cu cele raportate oficial, auditorii au găsit că, în primele patru luni ale anului 2025, facturile au inclus și cantitățile ridicate de la persoanele juridice, deși primăria nu aprobase nicio taxă de salubritate pentru această categorie printr-o hotărâre a consiliului local, nu semnase contracte cu firmele și nu înregistrase debitele lor pe rol.
Pentru aproape 30 de tone de deșeuri, primăria a plătit operatorul din bugetul local, dar nu a constituit nicio creanță de recuperat, astfel că banii au rămas nerecuperați.
Neregulile nu se opresc aici, pentru că între contravaloarea serviciilor facturate persoanelor fizice, de aproape 388.000 de lei, și creanțele înregistrate efectiv în evidența pe rol, de circa 356.000 de lei, rămâne o diferență de peste 30.000 de lei, semn că taxa instituită la nivelul comunei nu acoperă costul real al serviciului. La toate acestea se adaugă o cantitate de deșeuri raportată de operator autorității de mediu care nu apare ca facturată către beneficiar.
Concluzia raportului este că, în anul 2025, serviciul public de salubritate nu s-a autofinanțat și că parte din cheltuielile angajate de primărie, plătite din bugetul local, au reprezentat servicii prestate unor beneficiari pentru care nu au fost constituite creanțe bugetare și pentru care nu au fost luate măsuri de încasare.
Chiar dacă sumele nu sunt la fel de mari ca cele din zona salariilor, efectul se vede în facturile oamenilor, care au plătit, potrivit auditorilor, și pentru curățenia străzilor comunei, nu doar pentru gunoiul din propria gospodărie.
