Tribunalul Gorj a decis, la finele săptămânii trecute, închiderea definitivă a dosarului penal care viza modalitatea în care a fost realizat transferul Unității Miniere de Carieră (U.M.C.) Berbești de la Complexul Energetic Oltenia către C.E.T. Govora. Instanța a admis plângerea inspectorilor fiscali și a modificat temeiul juridic al clasării stabilite anterior de Direcția Națională Anticorupție, înlocuind lipsa de probe cu intervenția prescripției răspunderii penale. Cercetările penale din acest caz i-au vizat pe foștii directori Laurențiu Ciurel și Daniel Antonie, acuzați că ar fi aprobat și semnat contractul de transfer, în luna martie a anului 2015, fără aprobările necesare și știind că activele cedate vor aduce pierderi companiei energetice. Deși prejudiciul inițial adus societății de stat a fost calculat la peste 109 milioane de lei, judecătorul de cameră preliminară a arătat că termenul legal de zece ani în care statul putea să tragă la răspundere persoanele vinovate s-a împlinit automat în primăvara anului 2025, fapt care a blocat definitiv continuarea anchetei.
Tribunalul Gorj a admis, vineri plângerea formulată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (D.G.R.F.P.) Craiova împotriva unei ordonanțe de clasare emise de Direcția Națională Anticorupție (D.N.A.). Judecătorul de cameră preliminară a decis să schimbe temeiul juridic al închiderii dosarului, înlocuind lipsa de probe cu intervenția prescripției răspunderii penale. Hotărârea vine după ce procurorii anticorupție deciseseră inițial clasarea cauzei pe motiv că probele nu sunt suficiente pentru a demonstra vinovăția vreunei persoane. Instanța a corectat această soluție, arătând că timpul legal în care persoanele implicate puteau fi trase la răspundere a expirat înainte de emiterea ordonanței procurorilor.
Ancheta penală a vizat…
… modalitatea în care, în luna martie a anului 2015, a fost aprobată operațiunea de transfer a Unității Miniere de Carieră (U.M.C.) Berbești din cadrul Complexului Energetic Oltenia S.A. către C.E.T. Govora S.A. În actele de sesizare s-a reținut că persoanele care aveau atribuții de conducere, supraveghere și administrare în cadrul Complexului Energetic Oltenia cunoșteau faptul că acest demers urma să prejudicieze situația economico-financiară a societății. Inspectorii financiari și Corpul de control al prim-ministrului au estimat inițial o pagubă de peste 109 milioane de lei în dauna companiei energetice, iar ulterior, Complexul Energetic Oltenia s-a constituit parte civilă în acest dosar penal, solicitând recuperarea unei sume totale de peste 303 milioane de lei. Cercetările inițiale îi vizau pe fostul director general Laurențiu Ciurel și pe fostul director al Sucursalei Miniere, Daniel Antonie, acuzați că au semnat contractul de transfer fără aprobarea Adunării Generale a Acționarilor și cu încălcarea condițiilor stabilite de Consiliul de Supraveghere.
Contradicțiile din ordonanța DNA
Procurorii D.N.A. au emis ordonanța de clasare în luna octombrie a anului 2025, invocând lipsa probelor clare că o persoană a săvârșit infracțiunea. În motivarea soluției, procurorul a arătat că raportul de constatare financiar-contabilă întocmit de specialistul antifraudă este ambiguu și nu stabilește un prejudiciu cert, direct și actual. De asemenea, ordonanța menționa că, din cauza timpului scurs de la momentul faptelor, nu mai pot fi administrate alte probe obiective pentru a clarifica circumstanțele cazului.
Judecătorul de cameră preliminară a identificat însă o neconcordanță logică și juridică vădită în acest raționament. Mai exact, instanța a explicat că temeiul privind lipsa probelor presupune prin excelență că fapta în sine este certă, dar subzistă un dubiu strict cu privire la identitatea persoanei care a comis-o. Deoarece procurorul a pus la îndoială însăși existența prejudiciului și caracterul cert al faptei, judecătorul a subliniat că nu se putea aplica acest text de lege pentru a justifica închiderea dosarului.
În acest context, instanța a analizat termenele legale și a stabilit că răspunderea penală s-a stins iremediabil. Concret, infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, raportată la prevederile legii privind faptele de corupție, atrage un maxim special al pedepsei de 14 ani de închisoare. Conform Codului penal, pentru o asemenea pedeapsă, termenul general de prescripție este de zece ani. Judecătorul a amintit că deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au stabilit că, în intervalul cuprins între iunie 2018 și mai 2022, dreptul penal român nu a cunoscut cazuri de întrerupere a prescripției, această regulă aplicându-se retroactiv ca lege mai favorabilă. Termenul de zece ani a început să curgă în luna martie a anului 2015, când activele miniere au părăsit efectiv patrimoniul CEO. Prin urmare, dreptul statului de a trage la răspundere persoanele vinovate s-a epuizat în mod automat și matematic în luna martie a anului 2025, anterior emiterii ordonanței de clasare.
Întrucât urmărirea penală s-a desfășurat exclusiv cu privire la faptă, iar nicio persoană nu a dobândit calitatea oficială de suspect sau inculpat în dosar, continuarea procesului la cerere a devenit inaplicabilă, iar din acest motiv, Tribunalul Gorj a fost obligat să constate prescripția și să modifice temeiul de clasare a cauzei.
Claudiu Matei
