Fostul șef al Ocolului Silvic Tismana, Ion Tăerel, cunoscut sub porecla de ,,Butoane”, este vizat în prezent în două dosare penale distincte, ambele fiind blocate în procedurile de cameră preliminară, până în luna septembrie a acestui an. În primul dosar în care a fost trimis în judecată, în luna august a anului trecut, vizează infracțiuni de fals intelectual, uz de fals și favorizarea făptuitorului, fapte desprinse dintr-o anchetă de amploare privind ,,Mafia pădurilor”, deschisă în anul 2019 de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, dar care a eșuat lamentabil, Judecătoria Târgu Jiu a dispus deja începerea procesului pe fond, în primăvara acestui an, însă decizia se judecă în prezent în faza de contestație la Tribunalul Gorj. Cel de-al doilea dosar penal, în care Tăerel a fost trimis în judecată, în luna noiembrie a anului trecut, pentru săvârșirea infracțiunii de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, se află pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, tot în camera preliminară. Această a doua cauză a ajuns într-un blocaj, după ce apărarea a descoperit că din volumele Parchetului lipsesc fizic mai multe DVD-uri cu interceptări și înregistrări ambientale ale Direcției Generale Anticorupție, în locul lor fiind găsite doar plicuri goale. Soarta acestui al doilea dosar este strâns legată de o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care ar putea atrage anularea definitivă a tuturor actelor de urmărire penală întocmite de lucrătorii anticorupție prin depășirea competențelor legale.
Plicuri goale și suporturi optice de negăsit în volumele de urmărire penală
Procedura de cameră preliminară în dosarul în care Ion Tăerel este acuzat de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri a debutat în luna februarie a acestui an la Judecătoria Târgu Jiu. Acest stadiu procesual are ca obiect verificarea legalității trimiterii în judecată, a probelor și a actelor de urmărire penală, înainte ca instanța să treacă la dezbaterea fondului problemei. Încă de la al doilea termen fixat de magistrați, după ce Tăerel și-a angajat un apărător ales, dezbaterile s-au concentrat pe modul în care au fost gestionate mijloacele materiale de probă de către organele de anchetă. Concret, avocatul fostului șef de ocol a pus în vedere instanței de judecată că, în urma studierii dosarului, a identificat faptul că în adresa de trimitere a dosarului de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj către Judecătoria Târgu Jiu se menționa expres că la dosar se anexează, în plic sigilat, trei suporturi optice de tip DVD, precum și un al patrulea suport optic de tip DVD-R. Cu toate acestea, la verificarea volumelor de urmărire penală, avocatul a descoperit trei plicuri complet goale. În final, acesta a concluzionat că în total ar fi trebuit să existe șapte unități de stocare de tip DVD, respectiv cele patru primite inițial cu adresa de înaintare și cele trei care trebuiau să fie integrate în volumele trimise de procurori.
În momentul în care avocatul a solicitat Serviciului de Arhivă al instanței punerea la dispoziție a unor copii după aceste medii de stocare, i s-a comunicat că DVD-urile respective au fost predate pe bază de proces-verbal către grefierul-șef al secției. Totodată, s-a precizat că eliberarea unor copii către inculpat este condiționată de existența unei încheieri exprese emise de judecătorul de cameră preliminară.
Apărătorul lui Tăerel a argumentat în fața magistratului că, raportat la cererile și excepțiile formulate în cauză, care vizează în mod direct activitatea lucrătorilor Direcției Generale Anticorupție, este obligatoriu ca la dosar să se afle toate mijloacele materiale de probă administrate de această structură. Avocatul a subliniat că reprezentanții Direcției Generale Anticorupție au participat activ și la administrarea altor tipuri de probatorii în această cauză, acceptând să pună în discuție excepțiile abia după vizionarea integrală a imaginilor și înregistrărilor audio.
Pentru a clarifica situația, instanța a emis o adresă către Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, prin care procurorilor li s-a cerut să precizeze dacă toate actele de cercetare și urmărire penală care îl privesc pe Ion Tăerel se regăsesc în integralitate în dosarul de bază, fiind vizate în mod special măsurile de supraveghere tehnică. Mai exact, judecătorul a cerut clarificări privind orice ordonanță, mandat sau act prin care s-a autorizat ori s-a pus în executare o astfel de măsură informativă împotriva fostului șef al OS Tismana, indiferent dacă este vorba despre acte privind cercetarea penală sau acte ale procurorului.
Răspunsul procurorilor…
… a sosit la dosarul cauzei spre sfârșitul lunii aprilie a acestui an, când Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a remis instanței o adresă, la care a anexat o încheiere pronunțată de către Tribunalul Gorj prin care fusese respinsă definitiv, ca nefondată, contestația unui alt inculpat într-o cauză disjunsă din dosarul-mamă ,,Mafia pădurilor”. Procurorii au arătat că probele contestate de Tăerel, constând în procese-verbale de redare a unor înregistrări audio-video realizate în biroul din cadrul Ocolului Silvic Tismana, au fost administrate în exact aceleași condiții și în baza acelorași mandate de supraveghere tehnică.
Avocatul lui Tăerel a invocate faptul că parchetul încearcă să impună autoritatea de lucru judecat cu privire la validitatea probelor, bazându-se pe o decizie din alt dosar, fapt care ar putea duce direct la respingerea cererilor și excepțiilor ridicate de Tăerel.
Judecătorul de cameră preliminară a decis să revină cu o nouă adresă către Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj în care a cerut, din nou, procurorilor să specifice clar dacă actele de cercetare sau de urmărire penală privindu-l pe Ion Tăerel sunt complete în dosar, cu referire strictă la supravegherea tehnică, iar în situația în care acest lucru nu este realizabil, parchetul să menționeze oficial motivele imposibilității.
După acest episod, completul de judecată inițial s-a schimbat, ca urmare a transferului magistratului de caz la o altă instanță de judecată, așa că noul judecător desemnat a fost nevoit să reia procedurile, astfel că următorul termen a fost stabilit abia în luna septembrie, după finalizarea vacanței judecătorești. În toamnă însă, traseul juridic al acestui dosar s-ar putea schimba radical datorită unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un recurs în interesul legii, care a stabilit limite foarte stricte privind competența ofițerilor Direcției Generale Anticorupție de a efectua acte de cercetare penală prin delegare de la procurori.
Hotărârea instanței supreme prevede că actele de urmărire penală realizate cu depășirea atribuțiilor legale ale acestei structuri speciale sunt lovite de nulitate absolută, iar probele astfel obținute trebuie eliminate fizic din dosare. Dacă apărarea va demonstra că înregistrările și perchezițiile din birourile Ocolului Silvic Tismana au fost efectuate de Direcția Generală Anticorupție în afara competențelor sale stricte, Ion Tăerel ar putea obține anularea principalelor probe din dosar.
În paralel cu acest caz…
… primul dosar penal în care Tăerel a fost trimis în judecată își urmează propriul traseu tot în camera preliminară. În acea cauză Tăerel este acuzat de fals intelectual, uz de fals și favorizarea făptuitorului, iar procedurile de la Judecătoria Târgu Jiu s-au încheiat partțial în luna martie a acestui an, când magistrații au respins toate excepțiile ridicate de acesta și ceilalți inculpați din dosar și au dispus începerea procesului pe fond.
Numai că, decizia a fost contestată la Tribunalul Gorj, iar până în prezent s-au desfășurat deja patru termene de judecată fără a se ajunge la o pronunțare. Ca și în dosarul sustragerii sau distrugerii de înscrisuri, judecătorii de la Tribunalul Gorj au suspendat dezbaterile pe perioada verii, urmând să reia analiza contestației în luna septembrie, după terminarea vacanței judecătorești.
Claudiu Matei
