La Muzeul Național de Artă al României va fi inaugurată astăzi, 12 iunie 2026, expoziția ,,Brâncuși. Sindromul”, o expoziție, prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, în fapt un eveniment care propune publicului o perspectivă aparte asupra influenței operei marelui sculptor gorjean, analizând diversele tipuri de discursuri artistice construite în jurul lucrărilor și personalității celui mai important sculptor modern din perioada interbelică și până la ora actuală.
Parcursul expozițional reunește lucrări care urmăresc atât imaginea artistului gorjean, cât și ecourile formale, simbolice și critice ale creației sale; publicul va putea vedea, între altele, portrete ale lui Brâncuși, semnate de M. H. MAXY, Theodor PALLADY și Milița PETRAȘCU, lucrări-omagiu realizate de M. H. MAXY și Vasile DOBRIAN, sculpturi de Milița PETRAȘCU, Irina CODREANU, Hans MATTIS-TEUTSCH, Ion IRIMESCU, George APOSTU, Ovidiu MAITEC sau Vasile GORDUZ, precum și interpretări și recuperări contemporane ale motivelor brâncușiene – de la studiile lui Paul NEAGU după ,,Pasărea în spațiu”, ,,Peștele”, ,,Domnișoara Pogany”, ,,Pasărea măiastră” și ,,Coloana”, până la lucrări de Iosif KIRALY, Toedor GRAUR, Mircea CANTOR, Vlad NANCĂ, Michele BRESSAN sau Dan PERJOVSCHI.
O dată cu consacrarea globală a lui Constantin Brâncuși, îndeosebi după 1970, ca ,,părinte al sculpturii românești”, figura lui devine tot mai apăsătoare în contextul în care nu doar în sfera culturală sonoritatea numelui său crește, ci se răspândește necontrolat în spațiul public. Astfel se ivesc în locurile cele mai diverse mini-coloane ale infinitului, mese ale tăcerii sau porți ale sărutului, golind de sens aceste repere-cheie ale creației sale, declanșând o invazie a kitsch-ului, care merge de la utilizarea acestor bine-cunoscute forme ca decorațiuni pe o serie infinită de produse, de la coperte de caiet sau de carte la pachete de țigări, sunt de părere reprezentanții Muzeului Național de Artă al României (MNAR).
Începând cu anii ‘90, fenomenul Brâncușomaniei, neafectat, ba chiar intensificat de schimbarea de regim, este documentat, analizat și pus în discuție de către artiști precum Iosif KIRALY, Teodor GRAUR, Dan PERJOVSCHI sau Mircea CANTOR. Curatoriată de Judit BALINT și Erwin KESSLER, expoziția ,,Brâncuși. Sindromul” chestionează și pune în paralel toate aceste discursuri diverse, atât artistice, cât și din afara sferei artei, dezvoltate în jurul numelui și operei lui Brâncuși, oferind o imagine complexă a ceea ce înseamnă influența sa asupra spațiului social, cultural și imaginar românesc.
Expoziția ,,Brâncuși. Sindromul”, organizată la sediul Muzeului Național de Artă al României – parterul Galeriei Naționale, cu sprijinul Asociației ,,Prietenii MNAR”, Institutului Cultural Român, va putea fi vizitată în perioada 12 iunie – 25 octombrie 2026, parteneri instituționali ai evenimentului fiind Muzeul de Artă Vizuală Galați, Centrul de Cultură ,,George Apostu” din Bacău, Muzeul ,,Vasile Pârvan” din Bârlad, Muzeul Băncii Naționale, Muzeul de Artă din Constanța, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) și Muzeul Național de Istorie al României.
Marius STOCHIȚOIU
