Pentru că un asemenea mod intuitiv de a reflecta înseamnă un prilej de a gândi temeinic, nu doar pentru o zi, ci, pentru o perioadă strict determinată, să pornim de la faptul că Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026, însă elevii intră efectiv la cursuri începând de astăzi, 7 septembrie 2026, iar, cursurile anului școlar se vor încheia vineri, 18 iunie 2027, pentru majoritatea elevilor. În temeiul structurii aprobate prin Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026, calendarul cuprinde 36 de săptămâni de studiu, împărțite în cinci module, între care sunt programate și perioadele de vacanță, deci, un calendar care le oferă elevilor, părinților și profesorilor reperele necesare pentru planificarea activităților didactice, a concediilor și a pregătirilor pentru evaluări și examene. Pentru majoritatea elevilor, anul școlar 2026-2027 are 36 de săptămâni, organizate în cinci module de învățare astfel: modulul 1: de luni, 7 septembrie 2026, până vineri, 23 octombrie 2026. modulul 2: de luni, 2 noiembrie 2026, până marți, 22 decembrie 2026, modulul 3: de luni, 11 ianuarie 2027, până vineri, 12 februarie, 19 februarie sau 26 februarie 2027, în funcție de săptămâna în care este stabilită vacanța mobilă la nivelul fiecărui județ, modulul 4, care începe la 22 februarie, 1 martie sau 8 martie 2027, în funcție de perioada aleasă pentru vacanța mobilă, și se încheie vineri, 23 aprilie 2027 și modulul 5, începând de miercuri, 5 mai 2027, până vineri, 18 iunie 2027.
Elevii din clasele terminale, cei de-a VIII-a și a XII-a/a XIII-a vor termina cursurile mai devreme, deci, vor încheia cursurile înaintea celorlalte clase, pentru a se putea pregăti și participa la examenele naționale din 2027.
În acest fel, putem vedea și putem analiza calendarul anului școlar 2026-2027, care prevede termene diferite de încheiere a cursurilor, în funcție de nivelul de învățământ și de forma de școlarizare. Pare puțin surprinzător și merită analizat aspectul prin care elevii din clasa a XII-a, învățământ cu frecvență zi, precum și pentru cei din clasa a XIII-a, la seral și cu frecvență redusă, deoarece, cursurile se desfășoară timp de 34 de săptămâni, iar, pentru aceste clase, anul școlar se încheie vineri, 4 iunie 2027.
Ministerul Educației și Cercetării asigură ca profesorul să participe la cursuri de formare continuă!
Să mai analizăm cu atenție și faptul că programele naționale «Școala altfel» și «Săptămâna verde» se vor desfășura în perioada 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027, în intervale stabilite de fiecare unitate de învățământ, iar, aceste programe presupun o strânsă colaborare cu unități și instituții sociale extrașcolare cu o importanță deosebită în educația elevilor, pentru că sistemul de învățământ preuniversitar este și un system educațional deosebit de complex, într-o lume digitalizată și informatizată! Ministerul Educației și Cercetării asigură, de asemenea, ca profesorul să participe în mod regulat la cursuri de formare continuă în centrele de formare pedagogică sau în centre de formare acreditate, iar, dreptul de a preda în sistemul național de învățământ se menține prin participarea periodică la programe de formare continuă și la evaluări de specialitate organizate de Centrele de Formare Pedagogică, prin care se demonstrează actualizarea competențelor pedagogice și de specialitate, reiterând angajamentul României de a rămâne ferm dedicată susținerii și promovării agendei UNESCO în toate domeniile de competență: educație, știință, cultură și comunicare. Ca urmare, România va trebui ca să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizația și cu statele membre, învățând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securității și sustenabilității, în condițiile în care societățile moderne sunt societăți bazate pe cunoaștere, iar aceasta se fundamentează pe trei piloni principali: cercetarea – care generează cunoașterea, educația și cultura – care o diseminează și comunicarea – care o face accesibilă tuturor în vederea dezvoltării personalității tinerilor! Totodată, merită să avem în atenție și trei vulnerabilități majore ce pot afecta societatea bazată pe cunoaștere: analfabetismul funcțional care permite infiltrarea pseudoștiinței, generând conspirații, abordări extremiste care aduc și un risc sistemului social și anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potențial mortal al societății bazate pe cunoaștere, chiar un risc de securitate națională, când analfabetismul funcțional trebuie confruntat atât direct, prin procese remediale, cât și indirect, prin procese educațional de calitate!
O analiză corectă și bine structurată de transmitere a informațiilor oferite de către manualele școlare!
Să nu trecem prea ușor peste faptul că integrarea «fizic-cyber», care deschide spații pentru știință, dar și pentru dezinformare, necesită cu multă aplecare și analiză de fond, ceea ce înseamnă educația critică și discernământ digital.
De aceea, devine tot mai important ca știința să fie integrată activ în aceste spații, odată cu blocarea pseudoștiinței, atât prin educației formală, cât și nonformală și informală. Spre exemplu, informațiile devin cunoaștere printr-o analiză corectă și bine structurată prin modul de transmitere a informațiilor oferite de către manualele școlare, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educației modern și aplicate, mai ales că oamenii de astăzi, tot mai informați și mai emancipați, așteaptă alt gen de instituții sociale, în care să aibă un rol în co-crearea deciziilor care îi vor viza sau îi vor afecta într-un moment sau altul! În acest sens, demersul de «citizen science» și abordarea educației-științei în ecosisteme complexe applicative sunt căile de urmat, dar înțelept, fără a reduce rigoarea științei, cât, mai ales, de a aduce elevul în cultura șțiinței și fără a anula rolurile educaționale distincte (ex.: elev vs. profesor vs. părinte vs. autorități locale vs. societate), așa cum se mai întâlnește în unele cazuri!
Prin urmare, necesitatea co-creării, prin care elevii de școală devin parte activă în deciziile publice, fără a diminua rigoarea științei, constituie o cernță esențială în anul școlar care începe astăzi! Prin anumite norme pedagogice bine structurate, ministerul de specialitate trebuie să încurajeze profesorii, prin stimulente financiare, să obțină specializări suplimentare pentru predarea a două sau mai multe discipline și pentru predare interdisciplinară, mai ales că apare ca necessitate stringentă controlul calității muncii profesorului care se poate face prin intermediul liderului educațional local. Să mai reținem și faptul că la solicitarea școlilor, Consiliul Național pentru Curriculum și Resurse Educaționale oferă sprijin de specialitate, cu experți și personal de sprijin, pentru îmbunătățirea calității actului educațional. Iar, în situații speciale, când rezultatele din procesul de autoevaluare și evaluare inter pares diferă semnificativ de datele generate prin analize de impact realizate de minister sau evaluatori externi, Ministerul Educației Naționale poate dispune, pe baza concluziilor evaluării intensive realizate de către Consiliului Național de Evaluare si Examinare, ca anumite școli să intre, pe o perioadă limitată, într-un mecanism de monitorizare și sprijin al Consiliului Național pentru Curriculum și Resurse Educaționale.
Desigur, sunt multe meajunsuri în sistemul educațional românesc, dar, la nevoie, Consiliul Național pentru Curriculum și Resurse Educaționale trebuie să asigure măsuri de sprijin prin care să se îmbunătățească performanța profesorului și implicit atingerea obiectivelor serviciului public de educație, mai ales că începând de astăzi, Ministerul Educației Naționale trebuie să se asigure că la nivelul fiecărei școli există un lider educațional format printr-un program specific de masterat în cadrul Centrelor de Formare Pedagogică și în felul acesta, putem avea și rezultate positive!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
