Am parcurs cartea lui Adrian Frățilă, sugestiv intitulată: «Sicomor sădit în Mare», apărută la Editura «Măiastra» Târgu-Jiu, 2025, pătruns de un sentiment de curiozitate scriitoricească, deoarece, cunoscându-l pe remarcabilul autor de poezie, cam pe la mijlocul deceniului al optulea al secolului trecut, când participam la manifestările minunate ale Cenaclului «Columna», condus de către nemuritorul profesor și pedagog desăvârșit în faptă, Titu Rădoi, mă entuziasmau de fiecare dată versurile sale în care predomină metafora plină de substanță pătrunzătoare și plină de sensibilitate.
Știu că la împlinirea celor 70 de ani, îl comparam cu «rege căruia i se cuvine un tron», însă, de această dată l-aș compara cu o corabie care sfidează furtunile mării și se îndreaptă spre un țărm al destăinuirilor de suflet, Sicomorul însemnând aspirația spre înălțime, pentru a vedea mai îndeaproape, asemeni lui Zaheu, pe Dumnezeul Care vine să tămăduiască o lume bonavă de nepăsare și de ignoranță! Sicomorul, cel mai înalt loc din Ierihon, este cunoscut din vremuri străvechi și sub numele de smochinul sălbatic sau Ficus sycomorus, fiind un arbore legendar, adesea învăluit în mister, spiritualitate și legende vechi de mii de ani, iar, metafora lui Adrian Frățilă pare ca o povestire inspirată din simbolistica sa profundă, care traversează timpul de la Egiptul Antic și Țara Sfântă Israel până în zilele noastre.
Această carte de versuri cuprinde și exprimări critice, un Profil al poetului, unele «Laudatio» îndreptățite, unele poezii cu dedicație și repere Bibliografice care dovedesc faptul că putem vorbi despre o explorare a obișnuințelor care s-au dovedit cruciale pentru succesul unor personalităti de renume, iar, în acest fel, vei descoperi informații importante despre obișnuințele care te pot face mai bun, obișnuințele care fac diferenta dintre eșec și succes sau dintre viață și moarte. Avem în fața ochilor minții o carte pe cât de motivațională, pe atât de captivantă pentru cei care vor să-și dezvolte obiceiuri sănătoase în viața de zi cu zi!
Cartea Lui Adrian Frățilă este și o lucrare de reper spiritual care ne arată că fiecare om se afirmă cu practicile sale, cu activităţile şi rutina sa, cu obiceiurile sale. Cartea combină sfaturile de comportament cu experiențe și povești reale, idei și strategii care să te inspire și să te motiveze ca să pui la cale o schimbare a vieţii. Dincolo de conotația unor «STIHURI revizuite, refăcute și adăugite», personal, am fost încântat de poezia «Umbra», care sintetizează în sufletul meu simbolistica Sicomorului care sfidează înălțimea cerului, dar, tratează cu nepăsare zbuciumul Mării celei fără de odihnă, pentru că: «Acolo parcă este cineva – / o umbră parcă leagănă o stea/ Vă jur, acolo s-a-nălțat ceva/ Un fel de liniște care plângea/ Un plânset adâncit în sinea sa – / îngenunchere de lumină grea/ Doamne, această grea lumină nu-i/ decât un om căzut în palma lui», iar, dincolo de vremelnicia umbrei care se schimbă după strălucirea luminii, poetul Adrian Frățilă se adresează Lui Dumnezeu și îi spune că acea lumină este un om care se ridică la steaua lui! Nu pot să trec prea ușor peste poezia «Identitate», în care poetul Adrian Frățilă pare că se referă la tradiţia iudaică ce a propus identificarea sicomorului cu syka – smochinul, și astfel, sângele devine calea spre înălțare, iar, dacă e vorba despre un copac din familia platanului, aşa cum este identificat sicomorul din Nordul Ierihonului, atunci lemnul poate supravieţui câteva sute de ani şi aceasta corespunde descrierii făcute de Adrian Frățilă care spune: «Sângele meu/ e-o umilită Mare – / unde lumina-i/ râpă orbitoare», iar, totul se îmbină metaforic și sublim! Iar, dacă era vorba de un smochin, care este un pom fructifer cu lemnul moale, este exclus să ne gândim că acesta putea supravieţui mai mult de câteva decenii, chiar dacă sunt cazuri în care arborii au supravieţuit până la două sute de ani, dar ele sunt excepţii!
Poetul Adrian Frățilă își alcătuiește metaforele inspirat și plin de sensibilitate pentru a sugera matamorfoza liricului cu ivirea în taină a umbrei, într-o armonie poetică în care liniștea plânge, mai ales că autorul ne convinge cu prisosință că lectura poeziei cu versuri exemplare devine o activitate redescoperită de foarte mulți oameni în prezent. Nenumărate studii au demonstrat faptul că lectura versului metaforic poate să influențeze viața într-un mod pozitiv și seducător, determinând persoanele să ia decizii mai bune, să înțeleagă mai bine anumite evenimente sau să-și mențină un echilibru emoțional puternic. Cartea «Sicomor sădit în Mare» trebuie să facă parte din viața copiilor, a tinerilor și adulților, deoarece dezvoltă imaginația, formează personalități plăcute, dezvoltă abilități de comunicare, înmulțește perspectivele, îmbunătățește gândirea critică, relaxează și îmblânzește sufletul apăsat de grijile vieții. Aminteam anterior despre Cenaclul «Columna», condus de către domnul Titu Rădoi și păstrez acele amintiri ale clipelor în care Adrian Frățilă prezenta unele dintre versurile sale, iar, în sala în care predominau șarjele umoristice ale lui Nicolae Diaconu și Spiridon Popescu, deodată se făcea liniște și participanții, pironiți într-o «îngenunchere de lumină grea» se pierdeau într-o meditație profundă!
Multe lucruri se pot spune despre această carte minunată și chiar dacă spațiul publicistic nu îmi îngăduie să cuprind cât mai multe aspecte ale versurilor din cuprinsul său, totuși, numai lecturând cu mare atenție cartea, poți descoperi diferite topuri ale preferințelor multor cititori pentru cărțile de poezie, care merită să fie citite, indiferent că este vorba despre tablouri din natură, despre șoapte de iubire sau despre unele referiri la perspectivele de dezvoltare personală sau psihologică. Dacă ești interesat să afli ce este Sicomorul și vrei să afli mai multe despre ceea ce înseamnă verticalitatea sa, atunci alege unul sau mai multe variante ale zbuciumului mării și abia după aceea, îl vei afla mai mult pe poetul Adrian Frățilă, pentru a începe o adevărată aventură magică în lumea lecturii! Pot afirma cu tărie că în memoria mea prolifică și larg cuprinzătoare, păstrez imaginea lui Adrian Frățilă, realizată de către Sergiu Dinculescu în anul 1978, pe când portretul autorului, realizat în anul 2022 de către Codruț Marian Duduman, mă poartă cu gândul într-o lume răvășită de stihiile absurdului, în care Sicomorul sădit în apa înspumată a mării, prefigurează vremea Apocalipsei! Fiecare ram al Sicomorului imaginat de către Adrian Frățilă seamănă cu «O aducere aminte» (pag. 233) a prietenului Tudor Voinea, cel care «a-ntărâtat a Vremii fiară»/ și Morții i-a trecut pe dinainte/ el parcă ne-ar fi părăsit aseară/ chemat de o aducere aminte», pentru că poezia lui Adrian Frățilă este prin excelență o veșnică «aducere aminte» a setei de înălțare spre culmile absolutului!
VASILE GOGONEA
