Duminică, 15 iunie 2025, în organizarea Primăriei şi a Consiliului local Dănciuleşti, Întreprinderea Socială SOCIETATEA CULTURAL-ŞTIINŢIFICĂ «RÎDINEŞTI GORJ», fondatori: Marin I. Arcuş şi dr. Constantin M. Arcuş, au organizat «ZIUA SATULUI RĂDINEŞTI», o sărbătoare devenită tradiţională, care a cuprins: întâlnire la Muzeul Satului Rădineşti, urmată de cuvântul de deschidere al primarului Marius Bădescu, din sala de evenimente. Coordonatorul activităţii Preşedintele SOCIETĂŢII CULTURAL-ŞTIINŢIFICE «RĂDINEŞTI GORJ», dl. prof. dr. Constantin Arcuş a supus spre aprobare documentele pentru noul Statut al SCSRG, a vorbit despre Destinaţia Turistică «DEALU MUIERII», despre Centrul de Terapie şi Educaţie prin Cultură, după care s-a făcut prezentarea de către doamna Doina Drăguţ a Cărţii «Popasuri Muzicale», autor dl prof. Marin Arcuş, toate acestea asezonate cu expunerea unor produse gastronomice locale. La 136 de ani de la trecerea în eternitatea a marelui Poet Mihai Eminescu, dl. prof. dr. Constantin Arcuş a ţinut să spună că pe 15 iunie 
1889, acum 136 de ani, Mihai Eminescu murea în mod misterios, la numai 39 de ani, într-un sanatoriu de boli mintale din București. Născut pe 15 ianuarie 1850, la Botoșani, Mihai Eminescu a lăsat o operă de o valoare incontestabilă, recunoscută atât în spațiul românesc, cât și pe întreg continentul european, scrierile sale rămânând de o actualitate perpetuă! Astăzi, manuscrisele sale sunt patrimoniu UNESCO, iar casa memorială, busturile și statuile din țară și diaspora păstrează vie flacăra eminesciană. În şcoli, elevii încă recită cu emoție versuri precum „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, iar în academii, gândirea sa este analizată și reinterpretată. Totuşi, la 136 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, controversele privind ultimele sale zile și diagnosticul fatal continuă să stârnească polemici între istorici, medici și critici literari, deoarece, Poetul național a murit, într-o tăcere tulbure și plină de suspiciuni. În fine, în spatele geniului romantic se profilează imaginea unui om chinuit, neînțeles și, poate, sacrificat. Povestea morții sale rămâne un ecou amar într-o cultură care l-a venerat postum, dar l-a abandonat în timpul vieții. De aceea, Eminescu nu mai este doar un nume din manuale. El este o măsură a verticalității intelectuale, o oglindă a idealului național și un memento că în fața vremurilor, spiritul rămâne.
Ca să revenim la «ZIUA SATULUI RĂDINEŞTI», să menţionăm că începând cu ora 15,00 a fost deschis Festivalul Concurs al Cântecului Popular «PERLELE OLTENIEI», prin cuvântul organizatorilor, prin prezentarea sponsorilor acestui festival, care a început cu spectacolul «Plai de dragoste şi dor», susţinut de către Orchestra Marcel Parnica, Grupul Vocal «Cununiţa» şi formaţia de dansuri «Crăiţele». A urmat spectacolul: Flori de Cântec Oltenesc, susţinut de către Taraful «Bujoraşi de pe Vâlcele». A fost încinsă hora cu spectacolul «Hai, la horă-n Rădineşti», susţinut de către Orchestra DOINA ARGEŞULUI junior şi de către Orchestra «Rapsodia Argeşeană». Vom reveni în viitor cu formaţiile remarcate prin deliberarea juriului, acompaniate de spectacolul susţinut de către Grupul instrumental «MARIA LĂTĂREŢU» junior şi cu ceea ce a însemnat înmânarea premiilor. La orele serii, «ZIUA SATULUI RĂDINEŞTI», o sărbătoare devenită tradiţională, s-a încheiat cu spectacolul folcloric, «Hai la horă-n Rădineşti», susţinut de Taraful Marcel Parnica, împreună cu Mariana Ionescu- Căpitănescu, Daniela Safta şi Ioana Stana.
Gogonea Vasile
