Graţie unui parteneriat cultural între Centrul pentru Consevrarea şi Păstrarea Culturii Tradiţionale Gorj, Biblioteca judeţeană “Christian Tell” şi Casa de Cultură a municipiului Curtea de Argeş, miercuri o delegaţie a câtorva scriitori din Gorj a participat la o minunată sărbătoare a scrisului românesc în Oraşul Regal Curtea de Argeş, cum l-a numit acad. Gheorghe Păun.
Cel mai valoros şi mai reprezentativ scriitor al Gorjului, un fel de şef al delegaţiei, fuse poetul, fabulistul, epigramistul şi publicistul Nicolae Dragoş – mare boier printre tovarăşii dinainte de ‘89. Mare conducător de publicaţii, printre care-a fost Redactor şef al revistei tinerilor scriitori – Luceafărul, unde-a publicat numai valori din toată ţara şi îndeosebi din Gorjul nostru drag. De numele domniei sale legându-se debutul literar al poetului gorjean Adrian Frăţilă, cel ce a primit Premiul revistei Luceafărul la primul său volum de versuri, în 1978.
Scriitor şi Om extrem de respectat şi astăzi. Datorită căruia, în drum spre Oraşul Regal, am făcut cu toţii o escală la reşedinţa de vară a prozatorului Dinu Săraru, din Slătioara Vâlcii. Unde am pătruns şi pentru faptul că Marele Domn şi Boier printre tovarăşi, cum ar spune poetul şi prozatorul Florin Văideianu, despre Nicolae Dragoş este vorba e vicepreşedintele Fundaţiei “Nişte ţărani”, condusă de Venerabilul Dinu Săraru ot Slătioara – Patriarhul prozei româneşti contemporane.
Într-o casă de cultură curată ca o farmacie, într-o sală nu prea mare, dar aproape neîncăpătoare se strânseseră localnici, dar şi invitaţi. De la Giurgiu, în frunte cu o profesoară tânără şi autoarea unui eseu riguros, cu o bogată bibliografie despre dramaturgul, poetul eseistul şi romancierul Camil Petrescu intitulată “Jocul antinomiilor şi disoluţia personajului camilpetrescian”. Carte extrem de bine primită de critică şi de auditoriul format din scriitori precum bucureştenii Firiţă Carp şi Ion Machidon, Directorul Editurii Amurg Sentimental, Bucureşti. Volum prefaţat de giurgiuveanul Emil Talianu, el însuşi autorul tomului “Eminescu şi Giurgiu”, scos de editura Semne, din Bucureşti, plină de fapte şi documente inedite despre viaţa şi opera Poetului Nepereche.
Trec peste numele lui Mitică, un conducător auto perfect şi poet neaşteptat de bun, de amicul Doru şi de subsemnatul, că nu-i frumos să scriu fără voia amicilor mei. Şi nici despre mine. A doua parte a manifestării literare fuse susţinută de poetul Nicolae Dragoş şi de George Cristian Brebenel, pe care-l ştiam doar un prozator modern.
Plin de vervă, poetul Nicolae Dragoş a început prin a spune că: “În ţara asta în care lipsesc multe nu lipseşte respectul faţă de carte şi de cuvântul scris.” Ca o mărturisire de credinţă, Nicolae Dragoş, venit tocmai de la Glogova, ne-a spus că n-a putut trăi sufleteşte fără să scrie. A prezentat cele mai recente trei volume de poezii: “Casa din cuvinte” – în şapte cicluri, ilustrată fiind de regretatul pictor şi grafician Florin Isuf; Fabule de ieri şi de mâine, precum şi bijuteria ca o carte de buzunar “Cu ochii-n 4”, ilustrată de amicul bulgar al României, talentatul şi modestul artist plastic bulgar din Gabrovo – Ivan Kanchev. De reţinut că ambii artişti palstici ilustratori ai volumelor lui Nicolae Dragoş au fost participanţi la trecutele ediţii ale taberelor GorjFest. Despre surpriza Cristian George Brebenel recunosc că nu-l ştiam un poet de mare anvergură, ci doar romancier şi prozator modern. A citit un poem dedicat Marelui C. Brâncuşi din tomul “Paşaport pentru zile de ceremonie”, apărut la Editura timişoreană Brumar – 2012, într-un format şi tipar elegant – elogiat şi de Dinu Săraru la Slătioara, volum cu ilustraţii de Albrecht Durer. Ne-au mers la inimă cele “Şapte poeme de stare despre Brâncuşi”.
ION PREDOŞANU
