ANAF a intensificat verificările asupra persoanelor fizice ale căror cheltuieli, investiții sau achiziții nu pot fi justificate prin veniturile declarate. Averile românilor, la control. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, în perioada iulie 2025- mai 2026, inspectorii ANAF au făcut peste 1000 de verificări și au stabilit obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei. În aceeași perioadă au fost instituite măsuri asigurătorii în valoare de 123,5 milioane de lei, pentru a garanta recuperarea sumelor datorate bugetului de stat.
Controalele ANAF nu se limitează la veniturile declarate în fața Fiscului, ci urmăresc întregul circuit al banilor. Inspectorii analizează depunerile de numerar în conturile bancare personale sau în conturile firmelor în care contribuabilul este asociat, achizițiile de locuințe, terenuri, autoturisme și alte bunuri plătite în numerar. De asemenea, sunt verificate împrumuturile acordate propriilor societăți, majorările capitalului social, economiile despre care contribuabilii susțin că au fost păstrate în numerar, în țară sau în străinătate.
Mai sunt verificate veniturile declarate ca fiind obținute în alte state, dar care nu pot fi confirmate prin documente sau prin schimbul de informații dintre autoritățile fiscale. În timpul verificărilor, inspectorii au întâlnit inclusiv situații în care persoanele indicate drept sursă a fondurilor nu aveau posibilitatea financiară de a acorda sumele respective. În alte cazuri, contribuabilii nu au putut prezenta documente care să demonstreze proveniența banilor și traseul acestora. Potrivit ANAF, simpla afirmație că sumele provin din economii păstrate în locuință, din venituri realizate în străinătate sau din împrumuturi primite de la rude ori cunoscuți nu este suficientă. Persoana verificată trebuie să poată demonstra când au fost obținuți banii, în ce cuantum și că aceștia existau efectiv în perioada analizată, potrivit capital.ro.
Pe lângă fondurile cu proveniență nejustificată, inspectorii identifică și venituri obținute din surse cunoscute, dar care nu au fost declarate autorităților fiscale. Printre acestea se numără veniturile din chirii, activități independente, transferul titlurilor de valoare, operațiuni desfășurate în străinătate și alte categorii de venituri supuse impozitării.
În astfel de cazuri, obligațiile fiscale sunt recalculate potrivit regulilor aplicabile fiecărei categorii de venit. Persoanele fizice sunt selectate în baza unei analize de risc. Potrivit Codului de procedură fiscală, diferența dintre veniturile estimate de ANAF și cele declarate este considerată semnificativă atunci când depășește simultan 10% din veniturile declarate și pragul de 50.000 de lei. În cadrul verificării sunt analizate drepturile și obligațiile patrimoniale, conturile bancare, investițiile, bunurile deținute și toate fluxurile financiare relevante.
De asemenea, ANAF poate confrunta informațiile furnizate de contribuabil cu date primite de la bănci, instituții publice, plătitori de venit sau alte persoane cu care acesta a avut raporturi economice ori juridice. Persoanele identificate cu risc fiscal primesc mai întâi o notificare de conformare și au la dispoziție 30 de zile pentru a-și reanaliza situația fiscală și, dacă este cazul, pentru a depune sau rectifica declarațiile fiscale. Ulterior, după transmiterea avizului de verificare, contribuabilul poate beneficia de un termen de până la 60 de zile pentru prezentarea documentelor justificative, termen care poate fi prelungit o singură dată cu încă 30 de zile. În cadrul procedurii, inspectorii pot solicita și declarația de patrimoniu și venituri. Dacă documentele nu sunt prezentate, verificarea se desfășoară pe baza informațiilor aflate deja la dispoziția autorităților fiscale.
În perioada iulie 2025 – mai 2026, cele mai mari trei creanțe fiscale suplimentare stabilite în urma verificărilor au fost de: 23,07 milioane de lei, într-un dosar instrumentat de AJFP Prahova; 22,53 milioane de lei, într-un dosar al Serviciului Verificări Fiscale București; 21,58 milioane de lei, într-un alt dosar instrumentat de Serviciul Verificări Fiscale București.
Numai în luna mai 2026, inspectorii au emis 56 de decizii de impunere, în valoare totală de 54,63 milioane de lei, cea mai mare creanță fiscală stabilită într-un singur dosar fiind de aproape 11 milioane de lei.
M.C.H.
