De peste trei decenii, România înregistrează o criză demografică accentuată, statisticienii considerând că avem o scădere de 20% a populaţiei, deoarece, în perioada 1990 – 2022, populaţia totală a României a scăzut cu 18,3%, după cum arată calculele Institutului Naţional de Staistică, astfel că de la peste 23,2 milioane de persoane în 1990 să se ajungă la circa 18,9 milioane la nivelul anului 2022. Scăderea demografică evidentă cu care se confruntă ţara, s-ar putea atenua dacă programele naţionale de fertilitate şi fertilizare ar fi sprijinite şi îmbunătăţite într-o mai mare măsură pentru a favoriza natalitatea, după modelul francez sau israelian, dar, factorii de decizie, dincolo de competenţa sau de incompetenţa lor endemică, trădând patologia unui autism care îngrijorează profund, poate că nu realizează în termeni reali, că este vorba despre o situaţie extrem de dificilă a ţării, cu precizarea că în opinia unor specialişti, datele statistice privitoare la proporţiile emigraţiei din perioada de dinaintea anului 2023, ar fi ceva mai scăzute decât cele care au fost în realitate. Hotărât lucru, aceleaşi cifre îngrijorătoare demonstrează cu pregnanţă că se accentuează tendinţa creşterii numărului plecărilor în străinătate, iar dacă ne gândim la confruntarea acestor cifre ale INS cu situaţia reală a satelor şi a oraşelor din ţara noastră, datele înregistrate devin grăitoare, deoarece în anul 2023 au plecat din ţară peste 31.423 de tineri români, având vârste de 20 până la 24 de ani, la care se adaugă alte 37.457 de persoane tinere între 25 şi 29 de ani, plus cei 26.027 de tineri de 30 până la 34 de ani, cu alte cuvinte, o pondere însemnată a forţei de muncă din ţara noastră.
Tinerii români au ajuns ca să plece din România…în reţele!
După cum tinerii înşişi o spun, acum când elevii şi studenţii au trecut la manifestaţii de stradă, deseori, dificultăţile pe care le întâmpină şi lipsurile cu care se confruntă după terminarea studiilor şcolare sau universitare sunt motive serioase ale fluxurilor emigraţiei, cu toate că s-a observant că unele preocupări şi chiar decizii de a pleca în străinătate se manifestă şi printre cei de peste 50 de ani, ceea ce denotă că mirajul străinătăţii ademeneşte şi vârste care pretind a fi mai coapte la minte, fapt care dezvăluie un fenomen mult mai complex decât cel consemnat în documentele oficiale. Incertitudinile din ultimii ani, pare-se că pun multă presiune pe români, care se confruntă cu obtuzitatea şi rigiditatea unui sistem social şi politic anchilozat, în cadrul căruia multe decizii politice aberante capătă un rol determinant, iar formele de control de specialitate sunt subordonate intereselor politice de partid sau de grupuri mai puţin organizate, din moment ce volumul de capital se acumulează în diferite situaţii pe fondul unor conexiuni şi interese politice obscure. În consecinţă, vorbim despre un spaţiu politizat excesiv şi agresiv, care nu le oferă tinerilor siguranţa zilei de mâine, iar în astfel de cazuri, nu este vorba numai despre unii antreprenori, dar şi despre acei oameni simpli care mereu se confruntă în viaţa cotidiană cu obtuzitatea unor instituţii închistate, cu preţuri aberante, deci, structuri care au încetat demult să mai funcţioneze eficient şi în folosul comunităţii. Explicaţia convenţională este legată de faptul că tinerii se duc în alte ţări după un trai mai bun, dar şi datorită situaţiei politice instabile din România, care le inhibă optimismul şi încrederea în viaţă! Forţa de muncă necalificată sau cea de înaltă calificare devine folositoare altor ţări, de cele mai multe ori pe cheltuiala statului român, când tinerii migrează către ţările bogate, iar capitalul uman se pierde dincolo de hotarele ţării noastre. Contextul politic românesc, închistat şi corupt, nu permite acumularea de capital, pentru că un asemenea lucru ar limita migraţia forţei de muncă în afara ţării. Se poate spune că tinerii români au ajuns ca să plece din România…în reţele, deoarece persoanele care pleacă la muncă în străinătate, se duc într-un loc necunoscut, dar la oameni cunoscuţi, la cei plecaţi mai înainte, la prieteni sau la rude. Mulţi tineri simt că lucrurile importante nu merg prea bine în ţară, iar în loc să se îndrepte situaţia, la nivelul factorilor de decizie se iau unele măsuri aberante, mai ales că la amplificarea fenomenului migraţiei se adaugă şi efectul influenţelor celor deja plecaţi pe parcursul anilor.
Bolile psihice afectează o bună parte din cohorta demografică a tinerilor!
Prin urmare, se produce un efect de transfer continuu de informaţii şi de îndemnuri care determină o difuziune mai mult decât evidentă a dorinţei permanente de emigrare.
Dacă avem în atenţie unele aspecte concrete privitoare la consecinţele migraţiei, cea mai importantă dintre acestea relevă faptul că din cei peste 250.000 de români plecaţi la muncă în alte ţări în ultimii trei ani, 59% sunt oameni tineri care au vârste între 15 şi 34 de ani. Cel mai grav aspect care poate fi semnalat se referă la faptul emigraţia nu slăbeşte, ci, dimpotrivă, se accentuează, iar clasa politică se face că nu vede şi de aceea nu întreprinde nimic pentru a diminua fenomenul, mai ales că în astfel de intenţii de avantaj comun este nevoie de un dialog sincer şi de voinţă politică. Se pare că nu îngrijorează pe nimeni faptul că se înregistrează tot mai multe acte de violenţă în care sunt implicaţi tinerii, că fenomenul suicidal se accentuează în rândul adolescenţilor şi al tinerilor, că bolile psihice afectează o bună parte din cohorta demografică a tinerilor! Atunci când se simt stresaţi, ignoraţi, nereprezentaţi cum se cuvine, jigniţi permanent, devine evident că tinerii sunt siliţi să plece din ţară şi în acest fel se amplifică un spor demografic negativ. Pentru aceste lucruri care se întâmplă, clasa politică este răspunzătoare în totalitatea ei, pentru că nu poate fi ascuns adevărul sub perdeaua teoriilor economice populiste şi a incapacităţii de a face din România o ţară a unui tineret capabil de a fi o arvună pentru viitor. Dispariţia unor perspective încurajatoare şi optimiste, asociate cu ceea ce au devenit crizele economice şi politice, toate fac din ţara noastră un spaţiu searbăd în care a devenit stresant şi prea greu să se trăiască civilizat, de aceea, dacă au posibilitatea, mai ales tinerii sunt cei care pleacă imediat în altă ţară, atunci când realizează că România întregită este condusă de guverne formate din demnitari incompetenţi şi corupţi! În diferite împrejurări, e bine să nu se facă abstracţie de statisticile INS, care notează că la 1 ianuarie 2018, populaţia totală a ţării, consemnată după domiciliu, s-a redus la 22.194.000 de persoane, cu 0,2% mai puţin faţă de 1 ianuarie 2017. Populaţia României a continuat să înregistreze un curs negativ la nivelul lunii august 2024, cu un minus de 6.076 de persoane, peste nivelul din august 2023, când scăderea a fost de 5.556 persoane, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică! Potrivit datelor statistice oficiale, în august, 2024, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 10.355 de persoane (5.346 persoane de sex masculin şi 5.009 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 10.119 de persoane (5.412 persoane de sex masculin şi 4.707 persoane de sex feminin). Faţă de aceeaşi lună din anul 2023, numărul deceselor înregistrate a crescut cu 3,1% în mediul urban (+2,3% în cazul persoanelor de sex masculin şi +4% în cazul persoanelor de sex feminin) şi cu 8,7% în mediul rural (+10,9% în cazul persoanelor de sex masculin şi +6,4% în cazul persoanelor de sex feminin). Pe acest fond, sporul natural s-a menţinut negativ (-6.076), în luna august 2024, numărul deceselor înregistrate fiind de 1,4 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
