Fără energie suficientă și accesibilă, nu avem industrie. Iar fără industrie, pierdem locuri de muncă, scrie fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu, pe pagina sa publică.
În plan județean, ne-am confruntat deja cu pierderea a mii de locuri de muncă, iar scăderea nivelului de trai se va accentua în perioada următoare, dacă actualul guvern nu pune frână măsurilor excesive de austeritate. La o privire sumară, putem nota concedierile care au avut loc în județ, de la începutul acestui an: Minprest Rovinari a notificat AJOFM cu privire la 170 concedieri colective și 125 contracte pe perioadă determinată care nu au mai fost prelungite să fie prelungite. Manufactura SRL, Motru – 58 de salariați, la fel, notificare către Agenție. COR METALACTIV SRL – 12 salariați. Din nou, Minprest Rovinari, în martie, cu o nouă notificare către Agenție – 69 de posturi, dintre care 50 prin concediere colectivă, 10 prin încetarea contractelor determinate și 9 posturi vacante. UATAA Motru – 111 salariați au fost concediați în perioada 1–30 iunie, iar uzina s-a închis. Municipiul Motru a rămas fără încălzire centralizată.
Plus cele 2.000 de posturi desființate la CE Oltenia, prin neprelungirea contractelor de muncă a ”determinaților”. Ce urmează? Oricum, nu vremuri mai bune. De menționat este faptul că doar 120 dintre ”determinați” au fost reangajați în carierele și termocentralele CEO, primind salarii cu 30% mai mici în cadrul Minprest Serv SA.
Se vor mai reduce activități și locuri de muncă
Fostul secretar de stat afirmă că fără schimbări de structură în sistemul energetic și fără un plan bine făcut, vor mai avea loc restrângeri de activități și pierderi de locuri de muncă. ”În pragul lunii noiembrie, autoritățile discută despre riscurile unui deficit de producție a energiei electrice și despre măsurile necesare pentru a menține echilibrul sistemului energetic național.
Sunt invocate producția hidro redusă, disponibilitatea limitată a unor capacități de producție și creșterea consumului în perioadele de vârf. Se vorbește inclusiv despre posibilitatea limitării consumului unor mari utilizatori industriali, ca măsură de ultimă instanță.
Încă nu există o decizie generală de restricționare a consumului industrial. Dar faptul că discutăm despre asemenea scenarii trebuie să ne preocupe. Pentru că energia nu înseamnă doar megawați și facturi. Înseamnă fabrici, salarii și locuri de muncă.
Când energia este prea scumpă sau nu poate fi asigurată în condiții predictibile, costurile de producție cresc. Fabricile își reduc activitatea, amână investițiile sau își pierd competitivitatea. Iar consecințele ajung la angajați, la familiile lor și la comunitățile care depind de aceste întreprinderi.
Și invers: energia disponibilă la prețuri competitive poate atrage investiții, poate susține extinderea capacităților industriale și poate crea locuri de muncă bine plătite.
De aceea, avem nevoie de investiții accelerate în capacități de producție care pot livra energie atunci când este necesară, în stocare și în modernizarea rețelelor. Trebuie să folosim inteligent și resursele de gaze naturale ale României, pentru a produce aici energie și bunuri industriale cu valoare adăugată.
Cum s-ar mai putea crea locuri de muncă
Măsurile de urgență sunt necesare pentru siguranța sistemului energetic. Dar ele nu pot ține locul unor strategii energetice și economice.
Concret, fiecare investiție energetică trebuie judecată din mai multe perspective, nu doar de mediu. Să vedem și ceea ce aduce economiei: câte fabrici poate susține, câte investiții poate atrage și câte locuri de muncă poate crea sau proteja.
România trebuie să producă suficientă energie pentru economia pe care vrem să o construim, nu să ne reducem ambițiile economice la energia pe care o avem disponibilă astăzi”, a precizat Andrei Maioreanu.
