Cariera sa juridică se întinde pe aproximativ 35 de ani. Născută în Houston, a studiat la Princeton şi şi-a obţinut diploma în drept la University of Texas. În 1991 a intrat în firma Cooley, unde a devenit prima asociată latino. În 2008, Arnold Schwarzenegger, pe atunci guvernator al Californiei, a numit-o judecătoare la Alameda County Superior Court, iar în 2011 Barack Obama a nominalizat-o pentru funcţia de judecător federal.
Confruntarea cu Apple i-a consolidat reputaţia
Cel mai cunoscut dosar al său a fost disputa dintre Apple şi Epic Games.
În urma procesului din 2021, Gonzalez Rogers a decis în mare parte în favoarea Apple, considerând că Epic nu demonstrase că producătorul iPhone este un monopolist ilegal. Dar a stabilit şi că regulile prin care Apple împiedica dezvoltatorii să îndrume utilizatorii către alte sisteme de plată încălcau legislaţia concurenţei din California.
Ulterior, conflictul s-a intensificat. În 2025, judecătoarea a constatat că Apple încălcase în mod deliberat ordinul instanţei şi a acuzat un vicepreşedinte al companiei că a minţit în instanţă în legătură cu introducerea unui comision de 27% pentru anumite tranzacţii.
Cazul a fost trimis procurorilor federali pentru a analiza posibilitatea unor proceduri penale pentru sfidarea instanţei, deşi nu a urmat o astfel de urmărire penală.
În primăvara acestui an, Gonzalez Rogers a prezidat procesul dintre Elon Musk şi Sam Altman.
Musk îi acuzase pe Altman, OpenAI şi cofondatorul Greg Brockman că au deturnat misiunea organizaţiei pe care o fondaseră iniţial ca nonprofit.
După trei săptămâni de proces, juriul consultativ a concluzionat că Musk îşi formulase acţiunea prea târziu. Dosarul s-a încheiat astfel fără ca acuzaţiile sale de fond să fie tranşate. Musk a calificat verdictul drept ”o chestiune tehnică” şi a anunţat că va face apel.
Procesul actual ar putea avea consecinţe chiar mai mari.
Un grup bipartizan de 29 de procurori generali ai statelor americane acuză Meta că a conceput deliberat anumite funcţii ale Facebook şi Instagram pentru a crea comportamente compulsive în rândul copiilor şi adolescenţilor.
Printre funcţiile vizate se numără scroll-ul infinit, redarea automată a conţinutului, like-urile, notificările push şi conţinutul care dispare.
Statele susţin că Meta cunoştea vulnerabilitatea utilizatorilor tineri, dar a continuat să utilizeze aceste mecanisme. Compania este acuzată şi că ar fi colectat informaţii despre copii fără acordul părinţilor şi că ar fi indus publicul în eroare în privinţa riscurilor platformelor sale.
Meta respinge acuzaţiile.
Compania estimează că, într-un scenariu extrem, sancţiunile financiare asociate procesului ar putea ajunge la 1,4 trilioane de dolari, deşi procurorul general al Californiei, Rob Bonta, spune că statele nu solicită efectiv această sumă.
Miza cea mai importantă ar putea să nu fie însă amenda.
Procurorii cer modificarea algoritmilor şi a modului în care Meta proiectează serviciile destinate sau accesibile utilizatorilor tineri. O asemenea decizie ar putea obliga compania să schimbe elemente fundamentale ale Facebook şi Instagram.
Impactul economic ar putea fi considerabil deoarece aproximativ 98% din veniturile Meta provin din publicitate, iar algoritmii săi sunt esenţiali pentru selectarea şi direcţionarea reclamelor către utilizatori, arată stiripesurse.ro.
