Lipsa precipitațiilor din ultimii ani a dus la secarea unor râuri sau pârâuri, iar în Gorj situația este extrem de îngrijorătoare. În urma unei solicitări Gorjeanul ABA Jiu (Administrația Bazinală de Apă Jiu) a furnizat mai multe informații cu privire la situația apelor din județ.
Astfel, ,,la nivelul județului Gorj, în data de 12.02.2025, fenomenul de sec se înregistrează la stațiile hidrometrice Runcu, pe râul Jaleș și Pojaru pe râul Poienița.
Pe parcursul anului 2024, s-a înregistrat fenomenul de sec la stațiile hidrometrice Runcu pe râul Jaleș, Pojaru pe râul Poienița, Bustuchin pe râul Amaradia, Bălănești pe râul Grui, Ohaba pe râul Poienița”, informează Administrația.
De asemenea, mai comunică ABA Jiu, ”fenomenul de sec poate fi prezent și pe anumite sectoare de râu, situate amonte sau aval de secțiunile hidrometrice de monitorizare (exemplu de râuri care au înregistrat fenomenul de sec, în anul 2024, doar pe anumite sectoare: Blahnița și Șușița)”. Sohodol a secat complet, iar fenomenul n-a mai avut loc până acum, după cum prezizează localnicii.
Cantitățile reduse de precipitatii, atât în stare lichidă, cât și în stare solidă, înregistrate pe parcursul anilor 2023, 2024, au stat la baza unor debite de apă foarte mici pe râurile din arealul subcarpatic. ABA Jiu precizează: Alți factori naturali care pot favoriza frecvent apariția fenomenului de sec pe râuri sau pe sectoare de râu, sunt zonele carstice (ex. râul Jaleș) zonele cu depozite sedimentare de mari grosimi care favorizează o scurgere prin stratele aluvionare (râul Blahnița) sau râuri cu bazine de alimentare în zona de dealuri (Ex. râurile Grui, Amaradia, Poienița).
• La nivelul județului Gorj, râurile principale pe care există captări de apă pentru alimentarea populației sunt: Motru, Tismana, Bistrița, Jaleș, Șușița, Galbenu. De asemenea, există captări de apă și pe afluenții mai mici.
• Repartiția neuniformă a precipitațiilor pe parcursul anului a condus la apariția unor perioade cu exces pluviometric, marcate prin creșteri rapide de debite, succedate de perioade cu precipitații reduse, determinând debite foarte scăzute sau chiar secarea anumitor râuri sau sectoare de râu.
Purtătorul de cuvânt Apele Române, Ana Maria Agiu, a precizat la sfârșitul lunii ianuarie: ,,Coeficientul de umplere actual din principalele 40 de lacuri este de 62%, în scădere față de noiembrie 2024 când era de 68% și semnificativ mai mic față decât aceeași perioadă a anului 2023, când coeficientul de umplere era de 80%. Apele Române au în vedere măsuri pentru combaterea secetei, inclusiv modernizarea a 13 baraje prin Planul Național de Redresare și Reziliență, o investiție estimată la 1,18 miliarde lei”.
De asemenea, unul dintre activiștii de mediu, la începutul acestei luni, a declarat: „Zonele montane sunt afectate, sunt afectate zonele submontane, partea carstică, Defileul Runcului, Cheile Sohodolului, ambele râuri Şuşiţa. Aspectele de acvacultură sunt diminuate către 95, poate chiart 100%”, a declarat, citat de GdS, Claudiu Fiu, activist de mediu.
„Scăderea debitelor apelor au un impact semnificativ asupra populaţiei de peşti care, în funcţie de gravitatea fenomenelor, pot să dispară complet, iar refacerea populaţiilor respective poate să dureze şi zeci de ani de zile”, a spus Cristina Merfu, purtotorul de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj, citată de publicația menționată.
M.C.H.
