MULȚUMIM, NELU MIHUȚ (CĂPITANE)!

427

Reporter: Cine este Nelu Mihuț?
Răspuns: Sunt o persoană născută în Târgu Jiu, în anul 1962, sută la sută gorjean, tată a trei copii (două fete și un băiat), căsătorit cu Georgi Maria, de profesie avocat; una din fete a îmbrățișat munca în domeniul bancar, cealaltă fată  cu soțul ei și nepoata mea s-au axat pe afaceri  cu spectacole și flote de drone, în tot județul și în țară, unde ei asigură tot ce este necesar ca parte tehnică, iar băiatul  a  îmbrățișat calea spre domeniul juridic, în prezent fiind grefier cu studii superioare   și urmând să urce mai sus spre domeniul magistraturii. Am o soacră minunată și la fel cumnatele mele și nepoții mei, iar vecinii mei sunt extraordinari, eu locuind  la casă, în vecinătatea Dealului Târgului. Mă consider chiar un tată împlinit și nu-mi doresc de la viață decât ca bunul Dumnezeu să ne dea sănătate, atât mie, cât  și familiei mele, precum și la toată lumea.

Reporter: Când ați început acest drum frumos al fotbalului ?
Răspuns: Am început activitatea de fotbal  la vârsta de 8 ani, la regretatul antrenor Geolgău, iar până la 16 ani am activat la  juniori, la Clubul Pandurii Târgu Jiu. Am  fost selecționat la echipa de fotbal Pandurii Târgu Jiu, unde am jucat ca junior la echipa mare (așa era regulamentul să joci cu un junior în teren), unde am jucat până la vârsta de 18 ani, când am fost încorporat militar.
Am avut șansa vieții mele, de care nu am știut să profit, eram probabil prea tânăr, naiv, mămos, doream să fiu acasă să joc la Târgu Jiu. Am  fost încorporați 450 de sportivi pe linie de fotbal la Unitatea 01210 Ghencea. Chiar și acum, îmi amintesc cât am fost de fraier că am plecat de acolo. Am fost selecționați din cei 450  sportivi doar trei jucători, Nelu Mihuț de la Pandurii, Păuna de la Univ. Craiova și  Bătrîneanu de la F.C. Constanța.
Când am intrat în vestiarul de la Steaua București, unde era toată Generația de Aur, am crezut că visez. Am stat în cameră cu Majearu, timp de 3 luni, antrenor fiind renumitul Traian Ionescu.  Nu pot să vă povestesc cât a fost de bine  și frumos să fiu selecționat la acest club ca extremă stângă și să fac antrenamente  alături de Generația de Aur, printre care erau Duckadam, Iordănescu, Boloni și toți ceilalți pe care îi cunoașteți.
Generalul Gorgonețu, care era din Târgu Jiu și lucra la Clubul Steaua, la cererea mea, m-a transferat cu armata la Târgu Jiu și, bineînțeles, să joc la Pandurii  Tg. Jiu. Toți cei de la Steaua îmi spuneau  că fac cea mai mare greșeală că plec și că o să regret pentru că nu realizam unde sunt și ce putea să-mi ofere viitorul în plan fotbalistic.
La Târgu Jiu am jucat până la 19 ani, când am fost vândut la Suceava, de către Secretarul 2 Toader pe   echipamente de fotbal și bani, unde am jucat 2 ani  fiind iarăși cumpărat de CFR Pașcani, Divizia B, unde am jucat 3 ani. Drumul meu ca fotbalist a continuat la Politehnica Iași, unde am jucat 2 ani și, la fel, în continuare, am fost transferat la Vaslui  unde am activat 2 ani și am  încheiat acest capitol fotbalistic la Mecanică Huși unde am fost antrenor principal, căpitan de echipă, bineînțeles, ca jucător.
A venit revoluția și m-am retras definitiv la Târgu Jiu.

Reporter : Ce  ați  făcut  în continuare? Ați  activat tot ca fotbalist?
Răspuns: În plan comercial, am început activitatea de comerț care a continuat  până în 2015. Am construit restaurantul Ambasador la Pasarelă unde am funcționat 4 ani, după care l-am vândut, pe urmă am activat în domeniul discotecilor, respectiv Discoteca FRECVENT – Sala Sportului, Teatrul de Vară (Cocioaba) și 15 ani am avut un frumos restaurant la Șușița (La Nuci), unde aveam restaurant, terasă, plajă și loc amenajat pentru baie.
În plan fotbalistic, am preluat Pandurii Târgu Jiu, ca antrenor secund, căpitan de echipă și jucător, alături de fratele meu, Doru Mihuț, care era  cotat la acel timp ca ”cel mai bun produs al fotbalului gorjean și ca valoare în țară al treilea”. Aceste cuvinte au fost spuse de Mircea Lucescu. Fratele meu era antrenor principal, alături de regretații Marian Croitoru și Traian Predulescu. Am dus o luptă foarte grea în plan fotbalistic pentru a  câștiga campionatul județean  împotriva  echipei Minerul Motru, care se bătea cu noi pentru promovare. Am câștigat campionatul. Ar fi foarte multe de spus  cum am câștigat, prin câte am trecut (s-ar scrie  o carte micuță) și am mers la baraj contra echipei din Severin. La fel, sunt foarte multe de spus cum am câștigat, câte  lupte am dus pe toate planurile, respectiv financiar, organizatoric și fotbalistic.
Această promovare a deschis calea echipei Pandurii Târgu-Jiu spre  următoarele ligi, la care eu nu am mai participat decât foarte puțin, un an, chiar doi, întrucât am înaintat în vârstă și venea valul de tineri din spate. Ce aș menționa este că niciodată, vorbind la acel timp, echipa Pandurii Târgu Jiu nu ar fi promovat, nu i s-ar fi deschis drumul mai departe dacă nu existau frații Mihuț și bineînțeles domnul director Ion Vulpe, un mare om și caracter, și, nu în ultimul rând, regretatul Nicolae Mischie, alături de un staff de conducere foarte bun. Este un merit recunoscutde toți, numai noi știm prin ce am trecut, câte sacrificii am făcut  ca să ajungem unde am ajuns.

Reporter: Ați  mai continuat în plan fotbalistic cu ceva?
Răspuns: Microbul a existat, nu am putut să renunț brusc. M-am  dus la  bunul meu prieten de la Turburea, actualul primar Bîrcă Ion, unde am fost jucător și antrenor. După un an, am fost cooptat de Mecanică Motru pentru a o prelua ca antrenor principal și căpitan de echipă-jucător, pentru a o promova în Divizia C din județ. Bineînțeles, am preluat-o și după un campionat foarte greu, contra celor de la Rostramo (unde fratele meu era antrenor și  jucător), am câștigat campionatul și am mers la baraj la Orșova, unde am reușit să câștigăm și să promovăm în Divizia C. După  această reușită,m-am retras în plan fotbalistic și am  trecut la fotbal Old- Boy, alături de frații Buleac Daniel și Marius, la  Balonul Dolce Vita, unde avem un grup  foarte omogen, oameni de calitate și serioși, unde în fiecare vineri ne întâlnim  și jucăm fotbal.

Reporter: Ați avut de-a lungul  timpului accidentări în fotbal ?
Răspuns: Din păcate, am avut foarte multe accidentări, datorită și postului de extremă stângă, aspect care mă făcea mai vulnerabil având contact  direct cu mijlocașul și fundașul adversarilor. Am avut dublă fractură (maleolă-peroneu), fractură la mână, ruptură de ligamente  și meniscul stâng interior  scos,  iar aceste  accidentări și-au pus amprenta asupra mea   de-a lungul timpului, și am luat hotărârea să mă retrag definitiv și de la OLD-BOY, deoarece  cu tristețe recunosc că nu mai pot  juca, având o gonartroză de gradul IV care mi-a pus punct activității mele sportive, pe care am iubit-o și respectat-o toată viața.

Reporter: Mai activați undeva în domeniul  fotbalistic?
Răspuns: În prezent, activez  ca observator de fotbal în Campionatul Județean Gorj,  unde am  ajuns datorită Președintelui A.J.F. Gorj – Mihai Prunariu și Secretatului  General al AJF Gorj – Daniel Băloi, doi oameni deosebiți, care au apreciat  activitatea  mea fotbalistică și au ajuns la concluzia, în urma unui examen, că pot să activez ca observator județean de fotbal.

Reporter: Ce părere aveți de evoluția fotbalului în Gorj, în speță, la Târgu Jiu?
Răspuns: Din păcate, lucrurile s-au mișcat greu în plan fotbalistic, ce am avut, respectiv  o  vicecampioană  în Liga I, nu cred că o să mai avem vreodată. Au avut grijă conducătorii de la acel timp să distrugă  acea echipă, să vândă tot ce se putea vinde și au lăsat-o până la desființare. Rușine lor!
Ne bucurăm acum că avem echipa județeană de Liga a IV-a, respectiv C.S.M. Târgu Jiu, o echipă tânără, cu o medie de vârstă de 20 ani, jucători foarte buni, care  promit, o  conducere tehnică foarte bună, cu un staff pe măsură, Clubul CSM fiind implicat foarte bine și cu rezultate bune în sportul  târgujian.
Sperăm să câștige barajul, să ne bucure succesul lor, să aducă din nou la stadion  acest  public minunat, din Gorj, care mănâncă fotbalul pe pâine, precum  și să avem în viitor o echipă bună, puternică, care să facă această frumoasă Arenă din Târgu Jiu să explodeze de bucurie și să reprezinte județul Gorj în țară, în plan fotbalistic.

Reporter: Ca de încheiere, o să vă mai solicit, când veți putea, să mai depănăm câteva amintiri, cu bune și cu rele, întrucât sunt convins că mai aveți multe să ne spuneți din viața dumneavoastră fotbalistică.
Raspuns: Cred că o să ne reîntâlnim pentru  a vă mai spune câte ceva, chiar au rămas  câteva lucruri foarte interesante de depănat vizavi de promovările mele.
Mulțumesc din suflet publicului care, de-a lungul timpului ne-au susținut, ne-au mai certat, chiar au avut și dreptate, mulțumesc familiei care m-a înțeles de-a lungul timpului și m-a sprijinit, dar cu tristețe și regrete, recunosc că nu mai pot să practic acest frumos și inegalabil joc numit fotbal.
NELU MIHUȚ – FOST CĂPITAN, JUCĂTOR ȘI ANTRENOR SECUND AL ECHIPEI DE FOTBAL  ”PANDURII  TÂRGU JIU”  -2025-

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.