În condiţiile actuale de criză economică, socială, politică şi spirituală, depresia funcţională şi starea de anxietate a românului constituie o temă «la zi», cum s-ar spune, cu precizarea că trendul «depresiei funcționale» se resimte, cu deosebire, la generațiile născute după 1990, iar, ca o dovadă elocventă a stării acesteia, cei care au în jur de până la 35 de ani, tind să fie mai depresivi, efectul dovedindu-se printr-o proliferare alarmantă a bolilor psihice, a sinuciderilor şi a pierderii sentimentului de solidaritate şi de comuniune, de comunicare şi de empatie. Devin tot mai frecvente formele diversificate de anxietate, depresie și tulburări de somn, forme de viață aproape patologice acum pentru mulți, de fapt, care se simt stresați de nevoile vieţii, de incertitudinea zilei de mâine, associate cu oboseala, boala, frica, grija, lipsa de perspectivă, toate acestea la un loc şi fiecare în parte fiind cause care bulversează modul de viaţă, prin faptul că acutizează ritmul vieții şi starea de anxietate a românului de condiţie modestă! De la o zi la alta, constatăm că oamenii au devenit mai conștienți de ceea ce înseamnă sănătatea mintală și de importanța ei, de aceea, cei mai mulţi pun cât mai des mâna pe telefon sunând să se programeze la medic, chiar dacă se confruntă cu noile limitări de funcționare a cabinetelor medicale, când medicul specialist crede că jobul său s-a mutat mai mult în «online», în condiţiile în care vin din ce în ce mai mulți oameni cu tulburări de anxietate, de insomnie şi de stări de nelinişte sufletească! Aşadar, oamenii care ar trebui să fie în puterea vârstei, cum s-ar zice, merg mult în zona de anxietate cu insomnie și depresie, cu ceea ce înseamnă patologia socială, fără să fie elucidate în fapt, cauzele acestor afecțiuni şi ceea ce stă la baza lor, care le declanșează şi dacă există un factor declanşator comun!
Se accentuează o răutate care dezbină cohortele generaţionale!
Sunt invocate o serie de teorii, cu toate că nu este una care să le unifice, când apar tot felul de curente care se întrepătrund și care se bazează pe dovezi, cum ar fi acelea că depresia are o componentă genetică şi că se transmite sau că provine dintr-un anumit dezechilibru în cadrul unor neurotransmițători cu ecouri izvorâte dintr-o nelinişte socială! Pe de altă parte, există și o componentă psihologică a depresiei funcţionale, strâns legată de anumite evenimente sau traume care pot declanșa confruntări sociale! Deci, depresia funcţională este ca o boală cu componente bio-psiho-sociale în care prevalează starea de anxietate repetată! Recomandările converg spre ideea că oamenii afectaţi au nevoie de o evaluare medicală pentru început, iar, în subsidiar, mulţi aleg să meargă mai întâi la psiholog, deşi, consideră că există o dispută aprinsă între psihologi și psihiatri, cu toate că ar trebui să stea la aceeași masă și să trateze pacientul împreună. Pacientul suspectat de o boală socială, trebuie să vină mai întâi la psihiatru, pentru că pregătirea aceasta medicală îl ajută să identifice boala și în alte contexte, mai ales că o tulburare de anxietate poate să apară, de exemplu, și în cazul tulburării glandei tiroide, ceea ce un psiholog nu o poate evidenția și nici nu o poate vindeca pentru binele pacientului. Oricum, dacă cineva are o tulburare de anxietate ușoară, fără cauze medicale, el poate fi trimis la un psihoterapeut, dar asta numai psihiatrul o poate decide, chiar dacă persoana afectată se ambiționează să intervină direct farmacologic în loc să apeleze la un psihoterapeut. Desigur, depresia funcţională şi starea de anxietate a românului necesită o mai bună colaborare între profesioniștii din domeniul sănătății mintale! Pe scena vieţii sociale, se constată o multiplicare alarmantă a manifestărilor agresive, oamenii sunt mai încruntați și nu greşim prea mult dacă spunem că acestea sunt manifestări ale unor persoane cu diferite carenţe de educație, prin felul în care pe tineri, mai ales, îi influențează media, tot timpul simțind nevoia să fie pe o parte sau alta a eşichierului politic! Nu se știe dacă e vorba despre o componentă genetică, dar se accentuează o răutate care dezbină cohortele generaţionale şi care se transmite din generație în generație ca o plagă a vieţii sociale!
Cu terapie farmacologică, nu toate bolile psihice se pot vindeca!
Cecetătorii din domeniile psiho-sociologiei consideră că în vremurile acestea, ar fi vorba mai mult despre tulburări de personalitate, cu o serie de manifestări în zona de agresivitate, cu o tentă ușor depresivă pentru că, pe lângă agresivitate, pe stradă nu prea vezi oameni care să zâmbească, ci, vezi mai degrabă fețe triste, ca o dovadă a trendului «depresiei funcționale», mai ales la tinerii născuți și obișnuiți ca pentru orice problemă pe care o au, să caute o aplicație sau ceva care să-i scoată din ea. Pe termen lung e posibil ca acest lucru să ne ia din instinctul de supraviețuire, să nu mai știm să facem lucruri normale, ajungem să ne urcăm într-un copac, la fel ca «stegarul dac», ceea ce înseamnă că am intrat într-o zonă de antreprenoriat cu patologie socială, iar, cu terapie farmacologică, nu toate bolile psihice se pot rezolva printr-o vindecare socială! Cu ani în urmă, căutam soluţii, dar, acum, nu prea știm cum se poate face revenirea la normalitate, dar, de multe am învățat din lecţiile istoriei și am creat o platformă cu o dimensiune importantă de business, o platformă de telemedicină pe care inițial am livrat doar programe de consiliere psihologică, pentru că altceva nu permite legislația actuală! După pandemie, soluţia social-politică am transferat-o și către zona de servicii medicale, pentru că au fost admise prin legea pe care o permite telemedicina, ceea ce va schimba mult relația dintre individ şi comunitate, prin prisma devianţei sociale! Într-un sistem social-politic hibrid, aşa cum este cel din România de azi, relația dintre cetăţean şi stat va continua să se deterioreze în modul clasic, numai că anumite momente ale ei se vor putea digitalize, mai ales că acum apar tot felul de intervenții și mai profunde în zona de AI, cum ar fi diverși algoritmi care pot ajuta medicul şi decidenţii politici în stabilirea diagnosticului vieţii sociale a românului! Abordarea problemelor vieţii românului, la modul ideal, ar trebui făcută multidisciplinar, împreună cu un psihiatru, un psiholog și un asistent social pe care statul să-i angajeze într-un proces de terapie socială, pentru că în unele țări chiar se întâmplă acest lucru. Un astfel de pacient social suferă de insomnie, de tulburări de anxietate și depresie, mai ales că sunt studii care arată clar faptul că în cazul pacienților sociali depresia este prezentă de două ori mai frecvent decât în alte cazuri, tulburările de anxietate de două sau trei ori, iar, atunci scopul tratamentului în cazul unui pacient oncologic este să aibă o funcționare cât mai bună și o calitate a vieții ridicată. Dacă pe lângă tratamentul oncologic- chirurgical, chimioterapeutic, nu ai în vedere și componenta psihică, e de prisos, deoarece, dacă pacientul are depresie și nu se mai ridică din pat, nu ai rezolvat mai nimic. Psihiatrul luptă împreună cu oncologul pentru a obține o calitate a vieții cât mai bună pentru pacientului oncologic, alături de psihoterapeut, desigur, dar, acum, tensiunile sociale sunt în creştere, fiind lezată partea de consiliere psihologică, de acceptare a diagnosticului patologiei sociale!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
