În perioada 26-30 octombrie 2026, Municipiul Craiova găzduiește cea de-a II-a Ediție a Simpozionului Științific Internațional «Românitate în epoca globalizării: continuitate și identitate la est de Prut», organizat de către: Departamentul pentru relația cu Republica Moldova, Ministerul Educației și Cercetării IOSUD Universitatea din Craiova și Asociația Culturală pentru Diversitate și Incluziune, în cadrul unei manifestări care continuă dialogul academic româno-moldovenesc început anul trecut și care își propune să dezvolte o anumită reflecție interdisciplinară profundă asupra proceselor identitare, sociale, istorice, politice și culturale din spațiul românesc contemporan, cu accent pe Republica Moldova.
Deschiderea oficială a manifestării va avea loc miercuri, 28 octombrie 2026, ora 12,00 în «Sala Albastră» a Universității din Craiova, str. Alexandru Ioan Cuza nr. 13. Sunt invitați să participe: cadre didactice universitare, cercetători, doctoranzi și studenți din sociologie, istorie, științe politice, relații internaționale și domenii conexe.
După cum ne-a relatat domnul prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, unul dintre mentorii acestei manifestări academice, vor fi abordate cu înaltă competență o serie de teme interesante, printre care: identitatea românească în Republica Moldova: limbă, memorie istorică și patrimoniu, transformările sociale și politice ale Republicii Moldova și integrarea europeană, relațiile și cooperarea academică, științifică și culturală dintre România și Republica Moldova, educația, tinerii și transmiterea reperelor culturale, globalizare, schimbare socială și reconfigurarea identității colective, discursul public, mass-media și propaganda în contextul războiului de la graniță, precum și alte asemenea teme cu implicații majore. De altfel, identitatea românească în Republica Moldova este un subiect complex, marcat de istorie, de legături culturale profunde și de multe dezbateri politice și sociale, mai ales că sub aspect istoric, teritoriul dintre Prut și Nistru (Basarabia) face parte din regiunea istorică a Principatului Moldovei, însă, după momente grele de dominație rusă și sovietică, prin crearea conceptului de «limba moldovenească» și utilizarea alfabetului chirilic sub ocupația sovietică, legăturile culturale și lingvistice cu România au rămas deosebit de importante, dar, vitregite! Pentru că România fără Moldova nu poate exista și a promova ideea de român, trebuie să pui împreună cel puțin trei identități regionale, cea moldovenească, cea valahă și cea transilvăneană. Ideea eronată că ar exista români și moldoveni este incorectă, deoarece românii sunt o creație a unirii dintre moldoveni, valahi și transilvăneni, iar, dacă eliminăm moldovenii din structură, atunci rămâne doar o nouă identitate, cea valaho-transilvăneană. Din această cauză, din 1945, România nu a mai fost întregită și în acest fel a existat un punct nevralgic în cadrul identității românești. Trăim vremuri ale globalizării în care noi, ca românitate, încercăm să ne apropiem, și astfel să ne păstrăm viitorul, care este în pericol din cauza schimbărilor climatice și a naționalismului exacerbat. După unii autori, ar fi oportună o «Federație Globală», care să fie menită să salveze planeta de la iminenta distrugere în mai puțin de 100 de ani. Dar, până la «Federația Globală», trebuie să ne gândim la «Uniunea Europeană» pentru a completa România. Deci, a fi roman, oferă posibilitatea de a fi european, iar, apropierea de România este un caz de justiție social față de cetățenii României care au fost lăsați în urmă după Conferința de la Paris din 1947, când Uniunea Sovietică a ocupat provinciile Basarabiei și Bucovinei. România are o datorie istorică față de cetățenii săi, care au fost lăsați sa fie deportați, maltratați, și condamnați la o viață în sărăcie, cu un statut de rang inferior în cadrul URSS. Există la momentul acesta o discuție legată de costul economic al Unirii, și singurii care ar beneficia, ar fi cei din Republica Moldova. Ideea de a avea o națiune este de a fi solidari între noi ca simpli cetățeni, pentru a asigura un minim de bunăstare pentru toți, dar, dacă discutăm despre solidaritate, atunci începem să discutăm existența României întregite. Să nu uităm că România este parte din Uniunea Europeană, care este foarte generoasă cu regiunile sărace, și astfel populația României nu va fi singură în redarea demnității cetățeniilor lăsați în afara granițelor patriei! Recent, peste 100 de primari din Republica Moldova și România au votat rezoluția pentru Unire, spre a împlini dorințele îndeaproape, de aceea, trebuie să ne gândim la acei oameni care vor să repare o injustiție istorică, și astfel să ne putem uita către viitorul european cu mai multă încredere! În fine, să precizăm că Proiectul «Românitate în epoca globalizării: continuitate și identitate la est de Prut», Ediția II-a este finanțat de către «Departamentul pentru relația cu Republica Moldova», în parteneriat cu «CRIFST», «ARS» (Asociația Română de Sociologie) și Universitatea din Craiova.
Profesor dr. Vasile GOGONEA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi
