Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” – Cămărășeasca, un important monument istoric din județul Gorj, va intra într-un amplu proces de consolidare, restaurare și punere în valoare. Situată pe malul drept al râului Gilort, în apropiere de orașul Târgu Cărbunești, mănăstirea are o valoare arhitecturală și spirituală deosebită, fiind considerată un reper al stilului post-brâncovenesc.
Investiția totală se ridică la aproximativ 8 milioane de lei (fără TVA) și este finanțată prin Institutul Național al Patrimoniului. Proiectul are ca termen de finalizare data de 15 noiembrie 2027. Lucrările vor viza atât consolidarea structurală a bisericii, cât și restaurarea picturii murale, a elementelor din piatră și a mobilierului bisericesc din lemn. Totodată, vor fi refăcute instalațiile electrice, sanitare și termice, iar biserica va beneficia de un sistem modern de iluminat arhitectural.
Restaurarea are ca scop nu doar conservarea autenticității monumentului, ci și eliminarea intervențiilor anterioare neadecvate care au afectat integritatea construcției. Prin acest proiect, Mănăstirea Cămărășeasca va fi integrată într-un circuit turistic-cultural mai amplu, alături de alte obiective de patrimoniu din zonă, contribuind astfel la revitalizarea spirituală și turistică a regiunii.
După finalizarea lucrărilor, mănăstirea va deveni o destinație culturală de referință, menită să expună publicului elemente importante de artă și arhitectură din epoca post-brâncovenească. Construcția sa masivă, cu ziduri de până la un metru grosime, cămăruțele din turla de lângă clopotniță, dintre care una era destinată adăpostirii și era dotată cu cuptor și vatră, iar cealaltă era folosită pentru depozitarea proviziilor, precum și crenelurile pentru tragere și scara disimulată în zidul nordic al pronaosului, conferă bisericii un caracter defensiv, asemănător unei mici fortărețe.
Biserica a fost ctitorită în anul 1780, de către polcovnicul Mihail Colțescu, în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti. Are hramurile „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” și „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”. De-a lungul vremii, monumentul a fost susținut de familia boierească Cămărășescu, de la care a preluat și numele popular – Mănăstirea Cămărășeasca.
Astăzi, așezământul funcționează ca mănăstire de maici, păstrând vie tradiția spirituală a locului, dar și patrimoniul arhitectural specific secolelor XVII–XVIII.
I.I.
