* Dosarul a ajuns pentru a treia oară la ÎCCJ, însă judecătorii nu au fixat un nou termen
Dosarul Casei de Cultură a Sindicatelor din Târgu Jiu a ajuns pentru a treia oară la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde primul termen s-a judecat pe 22 octombrie, fără să se fi stabilit și data următoarei înfățișări. Judecătorii instanței supreme le-au comunicat părților un raport și le-au dat zece zile ca să își trimită în scris punctul de vedere, astfel că nu se știe când va fi dată o decizie definitivă. Toate cele trei părți implicate au declarat recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Craiova din 10 decembrie 2025, care a constatat probleme în actele vechi dintre structurile sindicale care puseseră mâna pe Casa de Cultură din Tg.-Jiu, însă a menținut vânzarea prin care Primăria Târgu Jiu a devenit proprietara clădirii. Litigiul a început în mai 2018, a doua zi după ce municipalitatea a cumpărat imobilul la licitație cu 3,8 milioane de lei. De atunci, clădirea s-a degradat continuu, iar contractul de reabilitare, de 33,87 milioane de lei, atribuit încă din aprilie 2025 de Compania Națională de Investiții, nu poate fi pus în practică până la finalul procesului.
Următorul termen, necunoscut
Pe 22 octombrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat primul termen din al treilea ciclu procesual al dosarului Casei de Cultură. Potrivit încheierii de ședință publicate pe site-ul instanței supreme, părților li s-a comunicat un raport și au primit dreptul de a depune în scris un punct de vedere în termen de zece zile de la comunicare. Înalta Curte nu a fixat însă următorul termen în această cauză, iar după opt ani și jumătate de procese nu se poate spune când se va pronunța o soluție definitivă și, prin urmare, nici când ar putea începe lucrările de reabilitare ale Casei de Cultură din Tg.-Jiu.
Hotărârea de la Craiova, completată în martie
Trebuie spus că în fața instanței supreme au ajuns recursurile tuturor părților din process, adică cel declarat de UAT Târgu Jiu, prin primar, al Fundației Casa de Cultură a Sindicatelor Târgu Jiu, reprezentată de lichidatorul judiciar Consulting Company, și al Asociațiației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR), iar acestea sunt îndreptate împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Craiova pe 10 decembrie anul trecut, după ce Înalta Curte trimisese dosarul spre rejudecare a doua oară, cu indicația ca „ … instanţa de apel va examina pe fond apărarea şi argumentele intimatului Municipiul Târgu Jiu, întemeiate pe buna sa credinţă (…). În ipoteza în care se va ajunge la analiza bunei-credinţe, instanţa de apel nu va ignora incidenţa dispoziţiilor art. 901 alin. (2) C. civ. care trasează cerinţele cumulative care se cer a fi îndeplinite pentru ca terţul dobânditor al unui bun imobil supus întabulării în cartea funciară, să fie considerat de bună-credinţă”. La CA Craiova, judecătorii au constatat că anumite clauze din actele încheiate în urmă cu aproape trei decenii între Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere Gorj și fundația care administra Casa de Cultură sunt problematice. În același timp, au respins cererile prin care s-ar fi revenit la situația anterioară sau s-ar fi anulat în întregime contractul de vânzare prin care Primăria Târgu Jiu a devenit proprietară. Primăria a rămas astfel, deocamdată, proprietarul recunoscut de instanță. Pe 10 martie a.c., Curtea de Apel Craiova și-a completat hotărârea și a stabilit în mod expres că respinge și cererea prin care se solicita constatarea nulității absolute a procesului-verbal al licitației din 14 mai 2018, adică a actului prin care municipalitatea a adjudecat clădirea. Și această completare a fost atacată cu recurs de către ANCCSR.
Cum a ajuns clădirea la licitație
Ca să înțelegem disputa, trebuie să ne întoarcem în 7 februarie 1996, când UJSL Gorj, structura județeană a confederației CNSLR „Frăția”, a încheiat un protocol cu Fundația Casa de Cultură a Sindicatelor Târgu Jiu, înființată de persoane din conducerea uniunii sindicale. Prin acest protocol, dreptul de proprietate asupra clădirii ar fi trecut la fundație. De atunci, părțile au interpretat actul în mod diferit, unele considerându-l valabil, altele susținând că nu respectă forma cerută de lege. Fundația a acumulat însă datorii, iar în 2009, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj a cerut intrarea ei în insolvență, așa că, un an mai târziu s-a dispus falimentul, dosar care se află și acum pe rolul Tribunalului Gorj, având termen în ianuarie anul viitor. Printre creditori s-a numărat și Consiliul Local Târgu Jiu, prin Direcția de Venituri, căruia fundația îi datora 2,7 milioane de lei la bugetul local, reprezentând impozite neplătite ani la rând, deși din spațiile clădirii se încasau chirii. În cadrul procedurii de faliment, lichidatorul judiciar a scos imobilul la licitație, iar pe 14 mai 2018 Primăria Târgu Jiu l-a adjudecat cu 3,8 milioane de lei, din care 2,7 milioane s-au întors la bugetul local. Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat la 29 noiembrie 2018.
Procesul a început a doua zi după licitație
Pe 15 mai 2018, chiar a doua zi după licitație, ANCCSR, asociație înființată de cele patru mari confederații sindicale, a deschis o acțiune la Judecătoria Târgu Jiu prin care a cerut anularea protocolului din 1996. În iunie 2018, asociația și-a extins cererea și a solicitat și anularea procesului-verbal de licitație, introducerea municipiului în proces și predarea clădirii. În februarie 2019 a cerut și anularea contractului de vânzare demnat de municipalitate cu trei luni în urmă. În aceeași zi, judecătoria și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Gorj, iar în noiembrie 2019 Curtea de Apel Craiova a mutat dosarul la Tribunalul Olt, ulterior, UJSL Gorj fiind introdusă și ea în proces. ANCCSR a susținut în tot acest timp că protocolul din 1996 nu poate fi considerat o donație, pentru că nu a fost încheiat în formă autentică, așa cum cere legea, și că UJSL Gorj nu avea dreptul să facă un act gratuit care să micșoreze patrimoniul sindical. Fundația a apărat validitatea protocolului, iar municipalitatea a arătat că a cumpărat clădirea cu bună-credință, într-o procedură de insolvență, și a depus la dosar hotărârile consiliului local privind investițiile pe care intenționează să le facă.
Două rejudecări cerute de instanța supremă
Pe 13 ianuarie 2021, Tribunalul Olt a respins ca inadmisibile cererile privind anularea licitației și a contractului de vânzare, ceea ce însemna, practic, că municipiul Târgu Jiu rămânea proprietar al Casei de Cultură. Curtea de Apel Craiova a respins apelul ANCCSR pe 7 octombrie 2021, însă asociația a declarat recurs, iar în iunie 2023 Înalta Curte a casat hotărârea și a trimis dosarul înapoi la Craiova. Instanța de apel a primit atunci indicația să analizeze mai întâi natura juridică a protocolului din 1996 și abia apoi valabilitatea titlurilor de proprietate și buna-credință a municipalității.
În al doilea ciclu procesual, Curtea de Apel Craiova a decis, pe 26 martie 2024, că protocolul poate fi interpretat ca donație, prin urmare clădirea ajunsese legal la fundație, iar licitația fusese valabilă. Judecătorii au respins din nou apelul ANCCSR și au obligat asociația să plătească aproape 19.000 de lei cheltuieli de judecată. ANCCSR a făcut din nou recurs, iar pe 10 aprilie 2025 Înalta Curte a casat în parte decizia și a retrimis dosarul la Craiova. Instanța supremă a considerat că judecătorii nu au analizat suficient și nu au motivat problema formei autentice a protocolului, omisiune care a afectat și concluziile privind nulitatea actului și buna-credință a primăriei, însă nu a pus în discuție calitatea de terț dobânditor a municipiului Târgu Jiu. Rejudecarea a început la Craiova pe 7 octombrie 2025, pronunțarea fiind amânată de mai multe ori, iar decizia a venit pe 10 decembrie anul trecut. După declararea recursurilor, dosarul a ajuns, în cele din urmă, pentru a treia oară la Înalta Curte.
Banii pentru reabilitare așteaptă de un an și jumătate
În aprilie 2025, Compania Națională de Investiții a finalizat licitația și a atribuit contractul de proiectare, dirigenție de șantier și execuție a lucrărilor de reabilitare și modernizare a Casei de Cultură, în valoare de 33,87 milioane de lei, adică aproximativ 6,8 milioane de euro. Contractul a fost câștigat de o asociere de șapte firme, însă lucrările nu pot începe cât timp procesul nu este încheiat definitiv, iar dacă litigiul continuă, există riscul ca finanțarea să fie retrasă.
Primarul: „Noi, ca autoritate, cu ce am greșit?”
Primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, susținea, în urmă cu un an, că municipalitatea a respectat întocmai procedura stabilită de judecătorul sindic.
„Noi, ca autoritate, cu ce am greșit că, în urma unei proceduri de licitație, la care se putea prezenta oricine, în contextul în care acea procedură a fost validată de către o instanță de judecată, cea care a stabilit, în cadrul procesului de insolvență a Fundației Casa de Cultură a Sindicatelor Tg-Jiu, forma prin care se valorifică bunul respectiv”, a declarat edilul, care a adăugat că primăria rămâne „cumpărător de bună-credință”, pentru că „ne-am prezentat și am plătit prețul pentru Casa de Cultură”.
Până la finalizarea judecății…
…Casa de Cultură rămâne închisă și se află într-o stare avansată de degradare.
Fiecare an de proces aduce costuri mai mari pentru o eventuală reabilitare, iar după termenul de la ÎCCJ din 22 octombrie, încheiat fără să fie fixată o nouă dată pentru viitoarea ședință de judecată, momentul în care municipiul Târgu Jiu va putea folosi din nou clădirea nu poate fi estimat.
