O vastă rețea infracțională, ce reunește oameni de afaceri de anvergură și factori de decizie din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), a intrat sub lupa procurorilor DIICOT. Ancheta vizează o schemă complexă de fraudare a procedurilor de achiziție publică, bazată pe tranzacții fictive cu utilaje și documentații dublate, totul pentru controlul unor contracte de milioane de lei. Sub paravanul unor negocieri directe, fără publicare prealabilă, gruparea ar fi reușit să căpușeze bugetul companiei energetice, beneficiind de criterii de selecție elaborate cu dedicație de către șefi din structurile de achiziții și minerit ale companiei.
Schema utilajelor-fantomă
Mai mulți oameni de afaceri care controlează firme din județele Gorj, Bihor, Ilfov și Cluj sunt vizați de organele judiciare într-un dosar ce vizează fapte penale grave legate de utilizarea unor utilaje fictive în derularea procedurilor de achiziție pentru închirierea de echipamente în carierele miniere ale Complexului Energetic Oltenia.
Potrivit unor informații, ancheta vizează trei contracte încheiate de compania energetică la finele lunii martie, în urma unor proceduri de negociere fără publicare prealabilă, a căror valoare totalizează 1,3 milioane de lei.
Obiectul acestora, ,,închirierea de utilaje și echipament de construcții și de lucrări publice cu operator”, a intrat în sfera de competență a DIICOT, existând suspiciuni privind constituirea unui grup infracțional organizat care s-a asociat și la alte licitații organizate de CEO.
În cadrul investigației, anchetatorii au ridicat documente și serii ale utilajelor aflate în carierele din bazinul Rovinari-Tismana.
Există date conform cărora mai multe utilaje au făcut obiectul unor tranzacții de vânzare-cumpărare succesive între oameni de afaceri cu interese directe în zona contractelor cu CEO. Ulterior, unii dintre aceștia au participat la procedurile de achiziții depunând documentația unor utilaje pe care nu le mai aveau în proprietate. Practic, aceleași utilaje apăreau simultan în ofertele a cel puțin două firme diferite.
Mai mult, există suspiciuni că o firmă administrată de un afacerist gorjean ar fi ,,cumpărat” utilaje de la o societate din Ilfov, deși aceasta din urmă nu le achitase către compania de leasing, introducându-le ulterior, în mod fictiv, în circuitul financiar al CEO pentru a genera profituri ilicite.
În această schemă infracțională apar nume de afaceriști cunoscuți, controlând firme abonate la bugetul CEO. Aceștia, în complicitate cu șefi din structura de achiziții și foști sau actuali conducători ai structurii de minerit a companiei, ar fi pregătit criterii de calificare menite să îi avantajeze direct, bugetând contractele astfel încât profitabilitatea să fie maximă pentru grupul de interese. Unele dintre aceste proceduri au fost deja contestate la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Deși CNSC a admis contestațiile pe fond, litigiul urmează să se mute în instanță, după ce firmele vizate au formulat plângeri împotriva soluției.
Transporturi auto suspecte
O altă procedură suspectă, anulată pe 27 aprilie la doar 12 zile de la publicarea în SEAP, viza ”Serviciul de transport cărbune energetic cu mijloace auto”.
Contractul prevedea transportul a 12.286 de tone de cărbune de la Cariera Roșiuța la depozitul Carierei Tismana și a 10.579 de tone de lignit de la Jilț Nord la UMC Rovinari – Depozit Tismana. Deși valoarea inițială a fost estimată la 358.000 de lei, sumă considerată neatractivă pentru firmele vizate, nicio ofertă nu a fost depusă, ceea ce a dus la anularea procedurii. Există însă indicii că aceasta va fi reluată imediat ce suma estimată va fi majorată din bugetul companiei.
Sfera de competență a DIICOT s-ar putea extinde și asupra modului în care s-a ajuns ca CEO să transporte lignit cu autocamioanele de la Motru și Jilț către Termocentrala Rovinari.
Deși alunecările de teren de la Pinoasa și Tismana din ultimii doi ani au redus producția, problemele tehnice apărute exact la momentul potrivit la circuitul de benzi care transportă cărbunele direct din Cariera Roșia au forțat compania să apeleze la transportul auto, o metodă mult mai costisitoare și ușor de exploatat în interes privat.
Conducerea companiei nu ar fi străină de aceste aspecte, iar finalizarea anchetei procurorilor ar putea scoate la iveală nume sonore de oameni de afaceri și decidenți din cadrul CEO, dar și locațiile unde au fost parafate înțelegerile oculte ale grupului de interese economice.
Claudiu Matei
