Mai sunt doar patru zile până la termenul de 31 august, dată la care România s-a angajat în fața Comisiei Europene să oprească definitiv alte grupuri energetice pe cărbune, adică alți 710 megawați. Deși Parlamentul a schimbat legea decarbonizării, pentru a opri dezafectarea termocentralelor fără să existe alte capacități de producere a energiei în locul acestora, Bruxelles-ul a dat un semnal destul de dur și a avertizat că va bloca miliardele de euro din PNRR, dacă jaloanele asumate nu sunt respectate, respingând explicațiile Guvernului român. Din cauza amendamentelor adoptate de Parlament la Legea decarbonizării, care încetinesc închiderea capacităților pe cărbune, ce au determinat Comisia Europeană să activeze analiza privind principiul reversibilității, oficialii europeni întârzie un verdict în ceea ce privește amânarea închiderii Grupului 5 de la SE Turceni.
Claudiu Matei
Oficialii europeni au fost iritați la începutul lunii august, când parlamentarii au modificat Legea Decarbonizării. Noua regulă interzice să mai fie închisă vreo centrală pe cărbune dacă nu a fost puse mai întâi în funcțiune capacități noi, din surse regenerabile sau cu emisii reduse, care să producă cel puțin la fel de multă energie. Explicațiile au fost că, prin această măsură, s-a încercat să fie oprită dezafectarea grupului 5 de la SE Turceni al Complexului Energetic Oltenia și grupurile de la Craiova II, precum și alte capacități din țară, și să fie protejat sistemul național în acestă perioadă de criză energetică.
Răspunsul de la Bruxelles a venit în scurt timp, după demersul Parlamentului, când, printr-o scrisoare, Comisia Europeană a transmis ferm că modificarea legii înseamnă încălcarea PNRR și blochează direct plățile din cererile de plată 5 și 6, ceea ce înseamnă că România riscă să piardă banii europeni destinați investițiilor.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat, la acel moment, la Digi24, că autoritățile române purtau de mai mult timp discuții cu Comisia Europeană privind menținerea în funcțiune a unor capacități de producție pe cărbune.
„Citim textul amendamentelor: ‘Să nu se mai închidă vreo capacitate pe cărbune până nu avem ceva pe gaz’. De sunat, sună bine. Problema care se pune: exista vreun risc ca Guvernul, mai ales unul interimar, să închidă vreo capacitate pe cărbune în perioada următoare? Răspunsul este nu. Nu exista. A fost spus public de către prim-ministru că am pregătit un studiu de la Transelectrica ca să explicăm Comisiei că nu mai putem închide vreun alt grup. A fost spus public că nu putem include Craiova în lista de decarbonizare pentru anul acesta, pentru că de aceasta depind energia și termia orașului și Ford. Deci lucrurile sunt așa: personal, am discutat cu Comisia Europeană că, pentru ultimele închideri pe care le aveam prognozate, de 710 MW, nu vom putea închide capacitățile respective. Au fost discuții de luni de zile, la care a participat și Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei. Nu exista posibilitatea să mai închidem altceva”, a afirmat acesta. Și atunci întrebarea care se pune este: de ce era nevoie de acest amendament? Care era rațiunea? (…) Dar amendamentul acesta nu vorbește de redeschidere, vorbește să nu mai închidem alte centrale. Și repet, ca să ne audă toți românii, nu era în plan să mai închidem nimic. Și PSD știa lucrul ăsta”, a afirmat ministrul Pîslaru.
Pentru a-și susține cauza, oficialii de la București au susținut că un aviz al agenției europene ACER ar arăta că oprirea termocentralelor pune în pericol furnizarea de energie electrică. Comisia Europeană a analizat însă documentele și a respins această scuză, concluzionând că avizul ACER a fost interpretat greșit și că nu dovedește niciun pericol iminent.
Ce cere România pentru Turceni
Presat de scăderea producției interne de energie, după închiderea centralei nucleare de la Cernavodă, Ministerul Energiei a trimis o notificare la Bruxelles prin care a anunțat că se află în situație de criză și a cerut o amânare a termenelor de închidere. Miza principală pentru județul Gorj este salvarea de la oprire a grupului de 330 megawați de la termocentrala Turceni, programat pentru dezafectare pe 31 august. Potrivit unor surse, poziția Bruxelles-ului în acest moment se referă strict la prelungirea temporară a activității pentru grupurile care funcționează încă sau care se află în rezervă tehnică, cum este cazul celui de la Turceni, însă până la această dată nu există un document oficial sau o poziție publică în acest sens, care să clarifice situația, cu toate că în Gorj, în ultimele zile, au apărut unele voci optimiste care susțin că închiderea grupul 5 Turceni s-ar amâna. Totuși, trebuie spus că, în lipsa unei înțelegeri scrise de la Bruxelles, România va trebui să aleagă între oprirea grupurilor de la Turceni și Craiova sau pierderea fondurilor europene din PNRR.
