<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Arhive Societate - Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</title>
	<atom:link href="https://www.gorjeanul.ro/category/cultura-2/societate/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.gorjeanul.ro/category/cultura-2/societate/</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Thu, 16 Jul 2026 12:54:48 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.9.5</generator>

<image>
	<url>https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/10/cropped-gorjeanul_logo-1-32x32.png</url>
	<title>Arhive Societate - Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</title>
	<link>https://www.gorjeanul.ro/category/cultura-2/societate/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Tenul impecabil când rutina de machiaj devine mai inteligentă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tenul-impecabil-cand-rutina-de-machiaj-devine-mai-inteligenta/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tenul-impecabil-cand-rutina-de-machiaj-devine-mai-inteligenta/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 16 Jul 2026 12:54:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[finisaj coerent]]></category>
		<category><![CDATA[fond de ten]]></category>
		<category><![CDATA[look natural]]></category>
		<category><![CDATA[machiaj]]></category>
		<category><![CDATA[tipul de ten]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=407610</guid>

					<description><![CDATA[<p>În machiaj, diferența dintre un rezultat obișnuit și unul memorabil stă adesea în baza pe care o construiești. Când pielea este pregătită corect, iar textura produselor este aleasă cu atenție, aspectul final capătă coerență, prospețime și un aer îngrijit care rezistă mai bine în timpul zilei. Pentru femei, acest detaliu contează nu doar estetic, ci [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tenul-impecabil-cand-rutina-de-machiaj-devine-mai-inteligenta/">Tenul impecabil când rutina de machiaj devine mai inteligentă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În machiaj, diferența dintre un rezultat obișnuit și unul memorabil stă adesea în baza pe care o construiești. Când pielea este pregătită corect, iar textura produselor este aleasă cu atenție, aspectul final capătă coerență, prospețime și un aer îngrijit care rezistă mai bine în timpul zilei. Pentru femei, acest detaliu contează nu doar estetic, ci și practic, mai ales când programul este plin și retușurile nu sunt mereu la îndemână. De aceea, tot mai multe persoane caută formule care să se așeze natural și să susțină un machiaj curat, fără efect încărcat, iar un fond de ten potrivit face exact această diferență.</p>
<p>Într-un context în care tendințele actuale favorizează finisajele luminoase, dar controlate, interesul pentru produse bine calibrate crește firesc. Iar atunci când vrei să explorezi opțiuni serioase de <a href="https://www.emag.ro/fond-ten-baza-machiaj/c">fond de ten pentru machiaj</a> , merită să privești dincolo de ambalaj și să urmărești formula, compatibilitatea cu tipul de ten și felul în care produsul se comportă în lumină naturală.</p>
<p>Un fond de ten bun nu se simte greoi și nu cere prea mult efort ca să arate bine. Tocmai de aceea, pentru femei care preferă un aspect curat și rafinat, produsul ales trebuie să lucreze discret, nu să domine chipul. Aici intervine diferența dintre o acoperire rigidă și una care păstrează naturalețea, lucru tot mai apreciat în garderoba feminină a produselor de beauty.</p>
<p>Unul dintre motivele pentru care <a href="https://www.emag.ro/search/fond+de+ten+estee+lauder">fondul de ten Estee Lauder</a> continuă să fie căutat intens este reputația sa pentru acoperire constantă și aspect uniform. Multe femei îl adoră mail ales atunci când vor un ten bine definit, dar fără impresia aceea încărcată care poate apărea din formule mai dense. În aceeași logică, fond de ten-urile din gama premium sunt evaluate tot mai des după stabilitate, finisaj și modul în care se așază peste imperfecțiuni fără să le accentueze.</p>
<p>Subiectul devine și mai interesant dacă ne uităm la modul în care este folosit produsul în rutina zilnică. Un fond de ten nu mai este doar un strat de culoare, ci o etapă care poate corecta vizual, poate uniformiza și poate susține un machiaj de lungă durată. Pentru femei care lucrează mult, se deplasează des sau au întâlniri care cer o apariție îngrijită, această versatilitate contează enorm. Iar fond de ten-urile bine formulate pot face trecerea de la un look natural de zi la unul mai structurat, fără schimbări complicate.</p>
<p>Există și o zonă mai tehnică, dar esențială: compatibilitatea cu nevoile reale ale pielii. Unii caută acoperire medie, alții o formulă mai intensă, iar alții urmăresc doar uniformizarea discretă a tenului. În acest context, fond de ten pentru machiaj trebuie privit ca un instrument de stil, nu ca o soluție universală. Ce funcționează pentru ten mixt poate fi prea mult pentru pielea uscată, iar un produs luminos poate să nu răspundă cum trebuie dacă zona T produce exces de sebum. Tocmai de aceea, informarea corectă rămâne cheia.</p>
<p>Pe măsură ce interesele consumatorilor se rafinează, apar și criterii mai clare de evaluare. O formulă apreciată în acest an trebuie să ofere:</p>
<p>&#8211; un finisaj coerent în lumină naturală și artificială</p>
<p>&#8211; o aplicare ușoară, fie cu pensulă, fie cu burețel</p>
<p>&#8211; rezistență bună pe parcursul zilei</p>
<p>&#8211; senzație confortabilă pe piele</p>
<p>&#8211; compatibilitate cu nevoile femeiilor care preferă machiaje naturale sau mai elaborate</p>
<p>În plus, discuția despre fond de ten s-a mutat din zona simplului produs de acoperire în zona de experiență. Asta înseamnă că tot mai multe femei caută formule care să se integreze firesc în rutina de dimineață, fără să ceară corectări dese. Pentru garderoba feminină a produselor cosmetice, acesta este unul dintre cele mai importante criterii: produsul trebuie să arate bine, dar și să se poarte bine.</p>
<p>Când vine vorba despre opțiuni consacrate, fondul de ten de la Estee Lauder apare frecvent în conversațiile despre ten cu aspect uniform și machiaj stabil. Nu este vorba doar despre nume, ci despre felul în care produsul răspunde la uzul real: ore lungi, schimbări de temperatură, lumină puternică sau ritm alert. Pentru femei care își doresc un aspect bine conturat, dar fără rigiditate, această zonă premium rămâne una dintre cele mai urmărite.</p>
<p>În același timp, cei care caută fond de ten simplu de machiaj observă tot mai des că nuanța potrivită și textura potrivită sunt mai importante decât promisiunile spectaculoase. Un produs echilibrat poate schimba complet felul în care arată restul machiajului, de la blush și pudră până la iluminator. De aici și interesul pentru formule care nu se oxidează vizibil și care mențin un aspect curat pe parcursul zilei.</p>
<p>Pentru femei, mai ales în noul sezon, un fond de ten bine ales devine parte din rutina de bază, nu doar un produs ocazional. Iar dacă vrei un rezultat care să se vadă frumos atât aproape, cât și în fotografii, merită să urmărești textura, finisajul și comportamentul pe ten, nu doar descrierile de marketing.</p>
<p>Un fond de ten bun nu promite perfecțiune, dar poate aduce acea ordine vizuală care face chipul să pară odihnit și echilibrat. Iar atunci când formula potrivită se combină cu aplicarea corectă, rezultatul este exact ce își doresc multe femei: un machiaj care arată firesc, rezistă bine și respectă textura pielii. Pentru acest tip de rutină, fond de ten rămâne unul dintre cele mai importante produse din trusa de beauty!</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tenul-impecabil-cand-rutina-de-machiaj-devine-mai-inteligenta/">Tenul impecabil când rutina de machiaj devine mai inteligentă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tenul-impecabil-cand-rutina-de-machiaj-devine-mai-inteligenta/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>O nouă amendă după poluarea cu cenușă a râului Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-amenda-dupa-poluarea-cu-cenusa-a-raului-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-amenda-dupa-poluarea-cu-cenusa-a-raului-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 15 Jul 2026 21:21:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[apele romane]]></category>
		<category><![CDATA[Complexul Energetic Valea Jiului]]></category>
		<category><![CDATA[Garda de Mediu Hunedoara]]></category>
		<category><![CDATA[Gorj]]></category>
		<category><![CDATA[poluare cenușă]]></category>
		<category><![CDATA[Termocentrala Paroseni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=407547</guid>

					<description><![CDATA[<p>Complexul Energetic Valea Jiului a primit o nouă sancțiune în urma incidentului produs la Termocentrala Paroșeni, când o cantitate mare de cenușă a fost deversată în râul Jiu. Garda de Mediu Hunedoara a amendat compania cu 40.000 de lei, după ce a constatat lipsa unor măsuri de prevenție și a unui plan de intervenție pentru [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-amenda-dupa-poluarea-cu-cenusa-a-raului-jiu/">O nouă amendă după poluarea cu cenușă a râului Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Complexul Energetic Valea Jiului a primit o nouă sancțiune în urma incidentului produs la Termocentrala Paroșeni, când o cantitate mare de cenușă a fost deversată în râul Jiu.<br />
Garda de Mediu Hunedoara a amendat compania cu 40.000 de lei, după ce a constatat lipsa unor măsuri de prevenție și a unui plan de intervenție pentru astfel de situații. De asemenea, instituția a dispus întocmirea unui plan de măsuri și a formulat o plângere penală pentru clarificarea împrejurărilor în care s-a produs incidentul.<br />
Potrivit comisarilor de mediu, lipsa unui plan de evaluare și intervenție rapidă a contribuit la deversarea unei cantități importante de cenușă în râul Jiu, poluarea extinzându-se până în județul Gorj.<br />
Anterior, Administrația Națională „Apele Române” a sancționat Complexul Energetic Valea Jiului cu amenzi în valoare totală de 90.000 de lei.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-amenda-dupa-poluarea-cu-cenusa-a-raului-jiu/">O nouă amendă după poluarea cu cenușă a râului Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-amenda-dupa-poluarea-cu-cenusa-a-raului-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere estivale &#8211; Revenire în lumea Borzilor de pe Șușița Verde</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-revenire-in-lumea-borzilor-de-pe-susita-verde/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-revenire-in-lumea-borzilor-de-pe-susita-verde/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Jul 2026 21:14:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[canale de curgere carstică]]></category>
		<category><![CDATA[garla vacii]]></category>
		<category><![CDATA[lumea Borzilor]]></category>
		<category><![CDATA[lumea carstului gorjean]]></category>
		<category><![CDATA[susita verde]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=407224</guid>

					<description><![CDATA[<p>Am revenit în perimetrul cel mai drag mie dacă aș putea spune așa din lumea carstului gorjean pentru a revedea o zonă ce parcă de fiecare dată s-a bucurat să mă vadă. Și aici alternanța dintre calcare și rocile impermeabile a dat naștere unor forme și fenomene mirifice ce au inspirat de-a lungul vremii o [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-revenire-in-lumea-borzilor-de-pe-susita-verde/">Repere estivale &#8211; Revenire în lumea Borzilor de pe Șușița Verde</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Am revenit în perimetrul cel mai drag mie dacă aș putea spune așa din lumea carstului gorjean pentru a revedea o zonă ce parcă de fiecare dată s-a bucurat să mă vadă. Și aici alternanța dintre calcare și rocile impermeabile a dat naștere unor forme și fenomene mirifice ce au inspirat de-a lungul vremii o serie de regizori în ecranizarea unor pelicule cinematografice naționale de mare succes.</strong></p>
<p>Pe aceste locuri circulația subterană a apei a podus canale de curgere carstică ce au în opinia hidrogeologilor români legaturi ce merg până la Cheile Sohodolului mai precis perimetrul Gârla Vacii și La Cuptor.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-407229" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2.jpg" alt="" width="800" height="679" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-283x240.jpg 283w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-768x652.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-495x420.jpg 495w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-696x591.jpg 696w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Cheile Şuşiţei Verzi o veritabila bijuterie a carstului gorjean la prima vedere nu prezintă aspectul fenomenelor carstice similare deoarece în mare parte ele sunt largi iar în amonte delimitarea lor nu este precisă.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1.jpg"><img decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-407230" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1.jpg" alt="" width="800" height="548" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1-320x219.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1-768x526.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1-613x420.jpg 613w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1-696x477.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1-100x70.jpg 100w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Acestea sunt marcate la est de masivele Sturi, Feţîia şi Cioara iar la vest de muntele Borzi. Şuşiţa Verde ce se formează sub vârful Straja prin unirea mai multor pâraie parcurge în prima parte o porţiune de şisturi cristaline şi granite specifice zonei de creastă a Vâlcanului ca mai apoi pierzând altitudine să străbată perimetrul calcaros cuprins in zona platformei de eroziune Gornoviţa.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1.jpg"><img decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-407231" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1.jpg" alt="" width="800" height="584" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1-320x234.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1-768x561.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1-575x420.jpg 575w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1-696x508.jpg 696w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>În acest fel prin trecerea râului prin cele două unităţi geologice respectiv şisturile şi granitele, roci impermeabile şi cu o duritate mare şi calcarele mai slabe şi cu permeabilitate carstică pronunţată se formează cele două porţiuni ale cheilor.<br />
Şuşiţa Verde curge de regulă pe toată lungimea cheilor dar debitul ei scade sever în perioadele de secetă prelungită ce pot apărea în opinia hidrologilor o dată la 7-10 ani, prin infiltraţii precum şi printr-o puternică penetrare a apei în carst începând din punctul de confluenţă cu Pârâul Sec până la limita nordică a satului Curpen.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-407233" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1.jpg" alt="" width="800" height="449" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1-320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1-768x431.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1-748x420.jpg 748w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1-696x391.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>În perimetrul platformei de eroziune Gornoviţa formele carstice sunt bine reprezentate prin peşteri şi avene dar şi prin câmpurile de lapiezuri din apropierea vârfurilor Leşu şi Cioclovina Vălarilor ce formează una dintre cele mai spectaculoase zone cu forme de eroziune endocarstice din Carpaţii Meridionali.<br />
Peştera Borzii lui Oană este localizată pe malul drept al Şuşiţei Verzi în porţiunea pe care aceasta o străbate în calcarele cretacice şi jurasice ale cheilor. Lungimea galeriilor ce au putut fi explorate până la ora actuală însumează 450m dar se consideră că lungimea ar putea fi mai mare dacă s-ar găsi o modalitate de străpungere a galeriilor înguste ce pornesc din a treia sală a peşterii.<br />
În majoritatea lucrărilor de specialitate este cotată ca o peşteră dificilă atât datorită faptului că prezintă pasaje greu de străbătut chiar şi cu echipament şi pregătire de specialitate dar si pentru că fiind în legătură cu multitudinea de fisuri carstice ce drenează apa de o mare parte a masivului Borzi la cea mai mică aversă galeriile sunt inundate de şuvoiul ce colectează apele din „buretele carstic” aflat deasupra peşterii, pune galeriile sub presiune şi sfârşeste prin a se vărsa cu furie în albia Şuşiţei Verzi .<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-407235" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1.jpg" alt="" width="800" height="1081" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1-178x240.jpg 178w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1-592x800.jpg 592w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1-768x1038.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1-311x420.jpg 311w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1-696x940.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Acest lucru constituie o teribilă capcană pentru cei care se încumetă să o străbată fără a ţine cont de previziunile meteo chiar şi pe timp de iarnă atunci când încălzirea vremii poate produce topirea bruscă a zăpezii.<br />
Peştera prezintă două intrări de mici dimensiuni care se unesc după aprox.10m într-o mică sală. Urmează o galerie lungă de 6m şi cu o înălţime de 40-60cm ce pune serios la încercare toate cunoştinţele de deplasare a celor dornici să străbată acest tărâm al Lumii lui Hades şi care sfârşeşte cu o restricţie înaltă de 30cm foarte greu de depăşit şi datorită faptului că galeria în acel loc îşi schimbă direcţia cu 90 de grade. Ajungem în prima sală, mică dar unde ne putem regrupa şi ,,trage sufletul”.<br />
De aici pornesc mai multe galerii una spre V, alta spre SE şi ultima spre NE ce pare să ne poarte către finalul peşterii. Galeria nu mai înaltă de 2m sub formă de tub de presiune după aprox. 30m şi parcurgerea unei noi galerii-laminor înaltă de 40cm ne duce în a doua sală plină cu roci prăbuşite. Şi din această sală se ramifică trei galerii una spre NE care după câţiva metri se colmatează, a doua spre NE şi ea colmatată după aprox.10m iar a treia pe direcţia SV ce continuă având o înălţime de 2,5m şi o lăţime de 50-60cm şi unde după parcurgerea a 35m ajunge în a treia sală.<br />
Din aceasta se ramifică două galerii principale una către NV iar cealaltă spre SV si mai multe galerii de mici dimensiuni .Toate acestea se îngustează iar după puţin timp devin prea înguste pentru a mai putea fi explorate.<br />
Poate va fi nevoie de ample lucrări de derocare ori denisipare sau chiar procedee distructive pentru ca acele porţiuni să poată fi depăşite. Dar aşa cum opinau şi membrii CSER Bucureşti cei care în perioada 1980-1981 au efectuat primele măsurători în peşterile din bazinul Şuşiţei Verzi pentru a se câştiga câţiva metri de explorare nu este recomandată folosirea procedeelor distructive.<br />
Mai ales în cazul peşterii de faţă care deşi foarte aproape de aşezările omeneşti şi-a păstrat intacte formele şi fenomenele carstice tocmai datorită dificultăţilor pe care le-a aşezat în calea celor ce au încercat să-i cunoască adâncurile.<br />
Niciodată nu va fi o peşteră mult vizitată, nu va putea străluci ca o peşteră turistică dar va rămâne veşnic o piatră de încercare, de rezistenţă şi de voinţă în calea celor dornici de cercetarea fascinantei lumi subterane indiferent dacă prin aceasta s-ar putea obţine vreun record sau nu.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU</strong></em><br />
<em><strong>fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-revenire-in-lumea-borzilor-de-pe-susita-verde/">Repere estivale &#8211; Revenire în lumea Borzilor de pe Șușița Verde</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-revenire-in-lumea-borzilor-de-pe-susita-verde/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Zeci de seniori din Oltenia au cerut sprijin prin Telefonul Vârstnicului</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zeci-de-seniori-din-oltenia-au-cerut-sprijin-prin-telefonul-varstnicului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zeci-de-seniori-din-oltenia-au-cerut-sprijin-prin-telefonul-varstnicului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Jul 2026 10:27:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=407180</guid>

					<description><![CDATA[<p>Linia socială gratuită Telefonul Vârstnicului – 0800 460 001, operată de Fundația Regală Margareta a României, a primit în prima jumătate a anului 2026 peste 4.400 de apeluri din întreaga țară, printre acestea numărându-se și solicitări venite din regiunea Oltenia. Potrivit datelor centralizate de fundație, 50 de persoane din Oltenia au apelat acest serviciu în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zeci-de-seniori-din-oltenia-au-cerut-sprijin-prin-telefonul-varstnicului/">Zeci de seniori din Oltenia au cerut sprijin prin Telefonul Vârstnicului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Linia socială gratuită Telefonul Vârstnicului – 0800 460 001, operată de Fundația Regală Margareta a României, a primit în prima jumătate a anului 2026 peste 4.400 de apeluri din întreaga țară, printre acestea numărându-se și solicitări venite din regiunea Oltenia.</p>
<p>Potrivit datelor centralizate de fundație, 50 de persoane din Oltenia au apelat acest serviciu în primele șase luni ale anului, pentru informații, consiliere socială, sprijin practic sau suport emoțional.</p>
<p>La nivel național, cele mai multe solicitări au venit din partea seniorilor care aveau nevoie de informații despre servicii sociale, drepturi, instituții sau soluții pentru probleme punctuale. Alte persoane au cerut sprijin pentru îngrijire la domiciliu, servicii medicale, ajutoare materiale sau pentru combaterea singurătății.</p>
<p>Reprezentanții Fundației Regale Margareta a României atrag atenția că seniorii din comunitățile mici și din mediul rural se confruntă adesea cu dificultăți în găsirea informațiilor și accesarea serviciilor disponibile. În acest context, Telefonul Vârstnicului oferă îndrumare și sprijin adaptat situației fiecărei persoane.</p>
<p>Serviciul funcționează din anul 2015 și este o linie socială gratuită, destinată persoanelor vârstnice și familiilor acestora. În aproape 11 ani de activitate, au fost gestionate peste 121.000 de apeluri, prin care mii de seniori au primit informații, consiliere și sprijin emoțional.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zeci-de-seniori-din-oltenia-au-cerut-sprijin-prin-telefonul-varstnicului/">Zeci de seniori din Oltenia au cerut sprijin prin Telefonul Vârstnicului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zeci-de-seniori-din-oltenia-au-cerut-sprijin-prin-telefonul-varstnicului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere estivale &#8211; Curiozităţi şi formaţiuni rare în Peştera Muierilor din nordul Gorjului</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-curiozitati-si-formatiuni-rare-in-pestera-muierilor-din-nordul-gorjului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-curiozitati-si-formatiuni-rare-in-pestera-muierilor-din-nordul-gorjului/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 09 Jul 2026 21:21:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Baia de fier]]></category>
		<category><![CDATA[carpatii meridionali]]></category>
		<category><![CDATA[Emil Racovita]]></category>
		<category><![CDATA[fenomenele de eroziune]]></category>
		<category><![CDATA[pestera muierilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406924</guid>

					<description><![CDATA[<p>Peştera Muierilor localizată în nordul comunei Baia de Fier este prima cavitate electrificată si dată în circuitul turistic din ţară. În plus, unele formaţiuni de peşteră existente aici (este vorba despre dahlit) sunt foarte rare putând fi întâlnite în doar 3 cavităţi la nivel naţional. Deşi dovezile privind locuirea peşterii datează din paleoliticul inferior primele [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-curiozitati-si-formatiuni-rare-in-pestera-muierilor-din-nordul-gorjului/">Repere estivale &#8211; Curiozităţi şi formaţiuni rare în Peştera Muierilor din nordul Gorjului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Peştera Muierilor localizată în nordul comunei Baia de Fier este prima cavitate electrificată si dată în circuitul turistic din ţară. În plus, unele formaţiuni de peşteră existente aici (este vorba despre dahlit) sunt foarte rare putând fi întâlnite în doar 3 cavităţi la nivel naţional.</strong></p>
<p>Deşi dovezile privind locuirea peşterii datează din paleoliticul inferior primele informaţii cu adevărat ştiinţifice despre cavitate aparţin reputaţilor muzeografi gorjeni Al. Ştefulescu şi I. Moisil culese în anul 1894. Geologul Gh. Munteanu-Murgoci publică in anul 1898 un studiu privitor la formele şi fenomenele de eroziune din Carpaţii Meridionali unde este menţionată şi trecută pe hartă Peştera Muierilor.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406928" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2.jpg" alt="" width="1259" height="817" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2.jpg 1259w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2-320x208.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2-1024x665.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2-768x498.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2-647x420.jpg 647w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2-696x452.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2-1068x693.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1259px) 100vw, 1259px" />În anul 1929 doi speologi francezi colaboratori ai renumitului Emil Racoviţă fac primele cercetări asupra faunei peşterii, cu această ocazie descoperind două noi specii de coleoptere carnivore.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406929" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3.jpg" alt="" width="899" height="553" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3.jpg 899w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3-320x197.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3-768x472.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3-683x420.jpg 683w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3-696x428.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3-356x220.jpg 356w" sizes="auto, (max-width: 899px) 100vw, 899px" />Explorarea şi cercetarea în profunzime a peşterii s-a făcut în perioada 1951-1955 când a fost cartografiat întregul etaj superior şi o parte din cel inferior. Atunci a fost găsit un adevărat cimitir de urşi de peşteră (183 resturi fosile) precum şi resturi de lei de peşteră. Tot în timpul explorărilor din acea perioadă a fost descoperit un craniu şi alte resturi fosile. După studierea cu atenţie s-a ajuns la concluzia că acestea aparţin unei femei cu vârsta între 40-50 ani care ar fi trăit acolo în urmă cu aprox. 30 000 de ani.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406930" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4.jpg" alt="" width="1200" height="816" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4-320x218.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4-1024x696.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4-768x522.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4-618x420.jpg 618w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4-696x473.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4-1068x726.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Primele cercetări asupra formaţiunilor de peşteră existente au fost efectuate în anul 1954 de către I. Viehmann. Bogăţia de forme şi fenomene existente a determinat declararea de către CMN în anul 1955 a peşterii monument al naturii. Cavitatea a fost electrificată în anul 1963 suferind pe parcursul timpului mai multe reamenajeri ultima cu trei ani în urmă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406931" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-5.jpg" alt="" width="690" height="450" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-5.jpg 690w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-5-320x209.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-5-644x420.jpg 644w" sizes="auto, (max-width: 690px) 100vw, 690px" />Peştera Muierilor are galeriile polietajate dispuse pe trei nivele, un al patrulea nivel fiind bănuit dar din păcate nu a fost descoperit. Dacă în etajul superior (în lungime de 1200m din care aprox.700m deschişi vizitatorilor) temperatura medie este vara de aprox.13 gr C iarna scăzând până la 9-10gr C în etajul inferior aceasta este <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406932" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6.jpg" alt="" width="1200" height="797" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6-1024x680.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6-768x510.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6-632x420.jpg 632w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6-696x462.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6-1068x709.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />mai scăzută cu 2-3 gr.C. Nivelele inferioare ale peşterii sunt declarate rezervaţii speologice accesul în ele nefiind permis vizitatorilor.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-curiozitati-si-formatiuni-rare-in-pestera-muierilor-din-nordul-gorjului/">Repere estivale &#8211; Curiozităţi şi formaţiuni rare în Peştera Muierilor din nordul Gorjului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-curiozitati-si-formatiuni-rare-in-pestera-muierilor-din-nordul-gorjului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Campanie națională de informare despre efectele consumului de tutun</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/campanie-nationala-de-informare-despre-efectele-consumului-de-tutun/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/campanie-nationala-de-informare-despre-efectele-consumului-de-tutun/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 06 Jul 2026 21:18:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[autoritati locale]]></category>
		<category><![CDATA[cabinete medicale]]></category>
		<category><![CDATA[campanie nationala de informare]]></category>
		<category><![CDATA[consum de tutun]]></category>
		<category><![CDATA[Institutul Naţional de Sănătate Publică]]></category>
		<category><![CDATA[organizații profesionale]]></category>
		<category><![CDATA[unitati de invatamant]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406514</guid>

					<description><![CDATA[<p>Institutul Național de Sănătate Publică, împreună cu direcțiile de sănătate publică din țară, desfășoară în lunile iulie și august 2026 campania națională „Respiră curat, alege sănătatea!”. Campania are ca obiectiv informarea populației cu privire la efectele nocive ale consumului de tutun și ale produselor cu nicotină, cu accent pe prevenirea utilizării acestora în rândul copiilor [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/campanie-nationala-de-informare-despre-efectele-consumului-de-tutun/">Campanie națională de informare despre efectele consumului de tutun</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Institutul Național de Sănătate Publică, împreună cu direcțiile de sănătate publică din țară, desfășoară în lunile iulie și august 2026 campania națională „Respiră curat, alege sănătatea!”.<br />
Campania are ca obiectiv informarea populației cu privire la efectele nocive ale consumului de tutun și ale produselor cu nicotină, cu accent pe prevenirea utilizării acestora în rândul copiilor și adolescenților cu vârste între 10 și 18 ani.<br />
Potrivit specialiștilor, nicotina produce dependență, iar utilizarea țigaretelor electronice, a produselor din tutun încălzit și a altor produse similare nu este lipsită de riscuri. Fumatul este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, cancer, afecțiuni respiratorii cronice și diabet zaharat de tip 2.<br />
Pe durata campaniei, vor fi organizate activități de informare și comunicare în parteneriat cu unități de învățământ, cabinete medicale, autorități locale, organizații profesionale, ONG-uri și reprezentanți ai mass-media.<br />
„Fiecare conversație despre riscurile consumului de tutun poate face diferența”, transmit organizatorii.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/campanie-nationala-de-informare-despre-efectele-consumului-de-tutun/">Campanie națională de informare despre efectele consumului de tutun</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/campanie-nationala-de-informare-despre-efectele-consumului-de-tutun/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Odată cu solstițiul de vară &#8211; O nouă incursiune prin fascinanta lume a celor două Jiuri</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-o-noua-incursiune-prin-fascinanta-lume-a-celor-doua-jiuri/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-o-noua-incursiune-prin-fascinanta-lume-a-celor-doua-jiuri/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 06 Jul 2026 21:13:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Defileul Jiului]]></category>
		<category><![CDATA[jiul de est]]></category>
		<category><![CDATA[jiul de vest]]></category>
		<category><![CDATA[Jiul Mare]]></category>
		<category><![CDATA[peştera Alunii Negrii]]></category>
		<category><![CDATA[Petroşani]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406506</guid>

					<description><![CDATA[<p>O incursiune, chiar şi pentru câteva ore prin lumea de piatră a celor două Jiuri, şi, de ce nu, chiar în perimetrul ce după formare Jiul Mare îl parcurge de-a lungul defileului (ce în multe lucrări este considerat cel mai spectaculos din ţară) încântă ochiul şi poate oferi în această perioadă momente de neuitat. Scocul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-o-noua-incursiune-prin-fascinanta-lume-a-celor-doua-jiuri/">Odată cu solstițiul de vară &#8211; O nouă incursiune prin fascinanta lume a celor două Jiuri</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O incursiune, chiar şi pentru câteva ore prin lumea de piatră a celor două Jiuri, şi, de ce nu, chiar în perimetrul ce după formare Jiul Mare îl parcurge de-a lungul defileului (ce în multe lucrări este considerat cel mai spectaculos din ţară) încântă ochiul şi poate oferi în această perioadă momente de neuitat.</strong></p>
<p>Scocul Jiului de Vest, Surducul Defileului Jiului, peşterile Alunii Negrii, de Corali şi nu în ultimul rând lumea aproape ireală a avenelor, cleanţurilor şi cheilor formate pe cursul său ori a afluenţilor acestuia pot constitui tot atâtea impulsuri în a parcurge şi de ce nu a explora aceste locuri de o frumuseţe şi un pitoresc aparte.<br />
Ascunse în inima pădurilor şuviţe de apă ce coboară din piatră-n piatră se adună şi luându-şi parcă rămas bun de la locurile de origine o pornesc la vale. Întreaga zonă este de o frumuseţe şi o sălbăticie ce impresionează ochiul.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406508" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3.jpg" alt="" width="1200" height="864" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-320x230.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1024x737.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-768x553.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-583x420.jpg 583w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-696x501.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1068x769.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Porţiunea în care râul se strecoară prin lumea de linişte a muntelui îi poartă pe cei ce se încumetă să pătrundă pe Jiul de munte printr-o lume aproape ireală de forme şi fenomene carstice precum şi peisaje desprinse parcă din basme.<br />
Jiul de Vest îşi adună apele din cetăţile de piatră ale Retezatului şi Vîlcanului în timp ce Jiul de Est coboară de pe înălţimile Parângului şi Şureanului. Perimetrele din vecinătatea celor două Jiuri pot oferii satisfacţii şi celor mai exigenţi speologi, montaniarzi ori simpli turişti.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406509" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4.jpg" alt="" width="1200" height="823" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-320x219.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1024x702.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-768x527.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-612x420.jpg 612w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-696x477.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1068x732.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />De asemenea pe parcursul lor pot fi observate ruinele mai multor întărituri ori turnuri de veghe care de-a lungul vremurilor au avut rol de puncte de protejate precum şi de vamă la trecerile peste munte.<br />
Unul dintre cele mai vechi documente unde se pomeneşte despre Valea Jiului este un act emis de regele Vladislav al Ungariei către cneazul Mihail Cânde ce datează din anul 1499. Lipsită de terenuri prielnice pentru agricultură de-a lungul evului mediu Valea Jiului nu a avut o populaţie numeroasă în comparaţie cu Ţara Haţegului de pildă . Doar odată cu descoperirea primelor zăcăminte de cărbune „valea” cunoaşte o dezvoltare economică şi demografică.<br />
Legenda spune că descoperirea zăcămintelor de cărbune ar fi fost întâmplătoare . Acum mai bine de două veacuri o armată austriacă apăra Vîlcanul de o unitate otomană ce încerca să pătrundă în Ardeal . Noaptea fiind rece soldaţii austrieci au făcut focuri în tranşee. Comandanţii lor îngrijoraţi ca le-ar putea fi trădate poziţiile au dat ordin ca focurile să fie imediat stinse.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406510" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Dar în zadar au încercat soldaţii s-o facă. Se aprinseseră zăcămintele de cărbune ce se aflau acolo demult timp neştiute de nimeni. Atunci, mai spune legenda unul dintre comandanţii austrieci a avut o idee ce la final i-a pus pe fugă pe turci. A adunat grămezi mari de cărbuni şi le-a dat foc. Turcii speriaţi că a luat foc muntele în jurul lor s-au speriat şi au fugit.<br />
În perioada următoare oamenii locului au uitat de bogăţiile ce le ascundeau munţii de lângă ei. Doar vânătorii de prin partea locului când plecau cu prada ce-o vânau încărcau în căruţe şi „piatră neagră” pe care o duceau fierarilor şi potcovarilor din zona. Întâmplarea a făcut ca doi saşi ce veniseră la vânătoare tocmai din Braşov să dea peste cărbune şi să intuiască o mare afacere.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406511" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6.jpg" alt="" width="1200" height="835" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-320x223.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1024x713.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-768x534.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-604x420.jpg 604w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-696x484.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1068x743.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Ei au obţinut mai multe concesiuni şi în anul 1850 au înfiinţat primele societăţi de exploatare a cărbunelui la Vulcan şi Petroşani. Odată cu construcţia căii ferate Simeria-Petroşani din anul 1870 afluenţa în „vale” se măreşte iar odată cu apariţia societăţii „Salgo-Torjan” din anul 1874 exploatarea cărbunelui este extinsă şi la Livezeni , Lonea şi Petrila. După primul război mondial se înfiinţează societatea „Petroşani” odată cu aceasta fiind estimate şi primele rezerve de cărbune de pe acele locuri.<br />
La final iată câteva date despre cele două Jiuri : Cel de Vest are o lungime de 51km si un bazin hidrografic de 534 kmp. Izvorăşte din Retezatul Mic dintr-o căldare glaciară aflată la o altitudine de 1760m. Jiul de Est are o lungime de 28 km iar bazinul său hidrografic se întinde pe 479 kmp. Se naşte între masivele Şureanului şi Parângului mai precis la Culmea Şureanului.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406512" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7.jpg" alt="" width="1200" height="849" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-320x226.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-1024x724.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-768x543.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-594x420.jpg 594w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-696x492.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-1068x756.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Jiul de Vest şi cel de Est îşi unesc apele la Livezeni-Iscroni dând naştere Jiului Mare ce la rândul său până la vărsarea în Dunăre adună apele mai multor afluenţi având un debit aproximativ de 86mc/ sec (acesta putând varia în funcţie de condiţiile atmosferice ori climatice periodice).<br />
Trebuie făcută precizarea că în porţiunea între Bumbeşti şi Livezeni Jiul formează un defileu în lungime de 33km în opinia multora cel mai spectaculos defileu format pe râurile interioare din ţara noastră. Astăzi se constituie în Parcul Naţional Defileul Jiului aflat în cea mai mare parte pe teritoriul gorjean.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-o-noua-incursiune-prin-fascinanta-lume-a-celor-doua-jiuri/">Odată cu solstițiul de vară &#8211; O nouă incursiune prin fascinanta lume a celor două Jiuri</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-o-noua-incursiune-prin-fascinanta-lume-a-celor-doua-jiuri/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Exerciţiu de restaurare a Sistemului Electroenergetic Naţional în cazul unor avarii majore</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/exercitiu-de-restaurare-a-sistemului-electroenergetic-national-in-cazul-unor-avarii-majore/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/exercitiu-de-restaurare-a-sistemului-electroenergetic-national-in-cazul-unor-avarii-majore/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 05 Jul 2026 21:22:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[avarii majore]]></category>
		<category><![CDATA[Dobrogea]]></category>
		<category><![CDATA[exercitiu]]></category>
		<category><![CDATA[restaurare]]></category>
		<category><![CDATA[Sistemul Electroenergetic Național]]></category>
		<category><![CDATA[transelectrica]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406356</guid>

					<description><![CDATA[<p>* Au participat Rompetrol Energy, Nuclearelectrica şi Transelectrica Un exerciţiu complex de restaurare a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN), desfăşurat în zona Dobrogea, a fost realizat cu succes, joi, sub coordonarea Dispecerului Energetic Naţional (DEN) şi cu implicarea mai multor entităţi ale SEN din regiune, confirmând capacitatea de răspuns şi de restaurare a sistemului în cazul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/exercitiu-de-restaurare-a-sistemului-electroenergetic-national-in-cazul-unor-avarii-majore/">Exerciţiu de restaurare a Sistemului Electroenergetic Naţional în cazul unor avarii majore</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em><strong>* Au participat Rompetrol Energy, Nuclearelectrica şi Transelectrica</strong></em></p>
<p>Un exerciţiu complex de restaurare a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN), desfăşurat în zona Dobrogea, a fost realizat cu succes, joi, sub coordonarea Dispecerului Energetic Naţional (DEN) şi cu implicarea mai multor entităţi ale SEN din regiune, confirmând capacitatea de răspuns şi de restaurare a sistemului în cazul producerii unei situaţii de avarie.<br />
Potrivit unui comunicat al Transelectrica SA, transmis vineri AGERPRES, exerciţiul a avut ca obiectiv testarea procedurilor operaţionale de restaurare a SEN, a mecanismelor de coordonare operaţională şi a cooperării dintre entităţile cu responsabilităţi în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional.<br />
În desfăşurarea acestuia au fost implicaţi producători de energie electrică, respectiv Rompetrol Energy şi Societatea Naţională Nuclearelectrica SA, Operatorul de Transport şi Sistem Transelectrica SA, care a asigurat coordonarea operaţională, Operatorul de Distribuţie Reţele Electrice România. De asemenea, exerciţiul a beneficiat de sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care a asigurat suportul comunicaţiilor necesare derulării activităţilor operative, mai notează agenția de presă.<br />
Rezultatele exerciţiului confirmă capacitatea Sistemului Electroenergetic Naţional de a răspunde eficient în situaţii de avarie şi de a restabili alimentarea cu energie electrică în condiţii de siguranţă, prin aplicarea procedurilor de restaurare şi prin cooperarea strânsă dintre toate entităţile din SEN.</p>
<p><strong>Proceduri de restaurare în caz de avarii</strong><br />
Scenariul de exerciţiu a permis verificarea etapelor de restaurare a alimentării cu energie electrică, a funcţionării mecanismelor de comandă şi control şi a capacităţii de cooperare în timp real între toate entităţile implicate. Astfel, succesul acestuia validează eficienţa procedurilor operaţionale, contribuind la consolidarea rezilienţei Sistemului Electroenergetic Naţional. „Totodată, exerciţiul arată, încă o dată, nivelul înalt de pregătire şi profesionalism al experţilor din sectorul energetic, precum şi buna coordonare operaţională asigurată de Dispecerul Energetic Naţional. Competenţa specialiştilor, expertiza de înaltă clasă şi colaborarea instituţională exemplară reprezintă elemente care definesc Sistemul Electroenergetic Naţional şi consolidează capacitatea acestuia de a gestiona cu succes situaţii deosebite în funcţionare”, se mai arată în comunicat.<br />
Prin organizarea periodică a unor astfel de exerciţii sunt validate procedurile de restaurare, sunt consolidate mecanismele de cooperare interinstituţională şi este menţinut un nivel ridicat de pregătire operaţională, astfel încât Sistemul Electroenergetic Naţional să poată răspunde rapid şi eficient în eventualitatea unor situaţii de avarie şi să asigure continuitatea alimentării cu energie electrică în condiţii de siguranţă.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/exercitiu-de-restaurare-a-sistemului-electroenergetic-national-in-cazul-unor-avarii-majore/">Exerciţiu de restaurare a Sistemului Electroenergetic Naţional în cazul unor avarii majore</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/exercitiu-de-restaurare-a-sistemului-electroenergetic-national-in-cazul-unor-avarii-majore/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Expoziția fotodocumentară „Voluntari gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii, în Primul Război Mondial”, vernisată la Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/expozitia-fotodocumentara-voluntari-gorjeni-in-armata-statelor-unite-ale-americii-in-primul-razboi-mondial-vernisata-la-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/expozitia-fotodocumentara-voluntari-gorjeni-in-armata-statelor-unite-ale-americii-in-primul-razboi-mondial-vernisata-la-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 05 Jul 2026 21:13:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Daniela Liliana Pătrașcu]]></category>
		<category><![CDATA[Dumitru-Valentin Pătraşcu]]></category>
		<category><![CDATA[Elvis-Ionuț Lunceanu]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Lunceanu]]></category>
		<category><![CDATA[Muzeul Judeţean Gor]]></category>
		<category><![CDATA[nicolae hasnas]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406349</guid>

					<description><![CDATA[<p>În dimineața zilei de vineri, 3 iulie 2026, în ajunul Zilei Naționale a Statelor Unite ale Americii, sărbătorită la 4 iulie, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, începând cu ora 10:00, a fost vernisată o expoziție fotodocumentară unică intitulată „Voluntari gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial” și [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/expozitia-fotodocumentara-voluntari-gorjeni-in-armata-statelor-unite-ale-americii-in-primul-razboi-mondial-vernisata-la-targu-jiu/">Expoziția fotodocumentară „Voluntari gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii, în Primul Război Mondial”, vernisată la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>În dimineața zilei de vineri, 3 iulie 2026, în ajunul Zilei Naționale a Statelor Unite ale Americii, sărbătorită la 4 iulie, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, începând cu ora 10:00, a fost vernisată o expoziție fotodocumentară unică intitulată „Voluntari gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial” și realizată de istoricii gorjeni dr. Dumitru-Valentin Pătrașcu și Daniela-Liliana Pătrașcu.</strong></p>
<p>Cu prilejul vernisajului expoziţiei, domnul Dumitru-Valentin Pătrașcu ne-a relatat celor prezenţi faptul că expoziția este un proiect cultural-istoric dedicat memoriei celor peste 6 000 de români din SUA care au luptat, ca voluntari, în Primul Război Mondial în Armata Statelor Unite ale Americii și, în mod special, al unui grup de 6 gorjeni imigrați în această țară anterior anului 1914, pentru a marca evenimentul care se va produce pe 4 iulie, aniversarea a 250 de ani de la proclamarea de către Congresul Continental, la Philadelphia, a Independenței celor 13 colonii engleze nord americane și constituirea astfel, a ceea ce avea să devină cea mai mare putere a lumii, la finele Primului Război Mondial.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406353" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1.jpg" alt="" width="1108" height="608" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1.jpg 1108w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1-320x176.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1-1024x562.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1-768x421.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1-765x420.jpg 765w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1-696x382.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1-1068x586.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1108px) 100vw, 1108px" />„Această expoziție nu ar fi avut loc fără colaborarea și ajutorul neprețuit pe care l-am primit din partea unor urmași ai gorjenilor care au luptat ca voluntari în Armata Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial”, a precizat istoricul gorjean care, începând cu anul 2022, a început să adune și să cerceteze documente și fotografii, și în acest fel, a reușit să publice, în luna decembrie 2022, în colaborare cu dr. Daniela-Liliana Pătrașcu și dr. Elvis-Ionuț Lunceanu, lucrarea intitulată „Gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial”.<br />
Unul dinte colaboratori la realizarea acestei lucrări a fost medicul Elvis Ionuț Lunceanu, al cărui bunic, Ion Lunceanu, a luptat ca voluntar într-un regiment de tancuri al armatei americane în perioada Primului Război Mondial și multe dintre fotografiile acestei expoziții provin din colecția personală deținută de către acesta, în calitate de moştenitor al bunicului său, Ion Lunceanu. Întors în țară în anul 1922, gorjeanul Ion Lunceanu a adus și câteva albume de fotografii.<br />
„Cu surprindere, am aflat și eu, la începutul anului 2022, că printre acești voluntari, au fost și câțiva gorjeni, iar cel care mi-a deschis ochii asupra acestui subiect, a fost, prietenul meu, doctorul Elvis Ionuț Lunceanu, care mi-a spus că bunicul lui a luptat în armata americană în Primul Război Mondial. La momentul acela nu știam nimic despre subiect. M-a mai derutat și altceva. prietenul meu, doctorul, e mai tânăr decât mine, iar bunicul lui, care a luptat în armata americană în Primul Război Mondial, am constatat din documente, se născuse în anul 1884 și a revenit în țară în anul 1922, decedând în anul 1955”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406355" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />Istoricul gorjean Dumitru-Valentin Pătrașcu a mai relatat că toți gorjenii care au luptat ca voluntari în Armata Statelor Unite ale Americii, după încheierea războiului, în anii &#8217;20 au revenit treptat-treptat în țară și s-au întors în localitățile lor natale. Pentru că lucraseră în Statele Unite ale Americii înainte de declanșarea Primului Război Mondial, în diverse perioade de timp, acumulaseră anumite sume de bani. Pe de altă parte, datorită faptului că au luptat ca voluntari în armata americană, au primit și cetățenie americană. Unii dintre ei s-au implicat chiar în viața politică locală cum a fost cazul lui Ion Petcu care, la un moment dat, a devenit primar al comunei Arcani și avea un grup de muncitori cu ajutorul cărora construia poduri pe șoselele comunale sau județene din Gorj.<br />
O parte din fotografiile expuse, editate de Crucea Roşie Americană, prezintă aspecte din timpul instrucției trupelor americane înainte de a fi trimise în Europa, iar altele ilustrează parada de 4 iulie 1918, organizată cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a Statelor Unite ale Americii, la Paris.<br />
Cei aproape 1 milion de soldați și ofițeri americani debarcați în Europa pe Frontul de Vest şi aflaţi sub comanda generalului John Pershing, și-au adus o contribuție deosebit de importantă la terminarea războiului și la victoria Antantei.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406357" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3.jpg" alt="" width="1054" height="627" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3.jpg 1054w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3-320x190.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3-1024x609.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3-768x457.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3-706x420.jpg 706w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3-696x414.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1054px) 100vw, 1054px" />„Vreau să spun că acești oameni erau destul de înstăriți. Au cumpărat terenuri, și-au construit case și s-au căsătorit. Erau printre cei mai bogați oameni ai comunelor unde locuiau”, a continuat istoricul gorjean.<br />
La Serviciul Județean al Arhivelor Statului a găsit o listă a gospodarilor comunei Magherești, iar pe această listă, printre cei trei-patru gospodari fruntași, se afla și Ion Lunceanu, întors din America în anul 1922.<br />
Din aceste cauze, că erau înstăriți și că erau cetățeni americani, după instaurarea regimului comunist în România, după martie 1945, apoi odată cu începerea colectivizării, acești oameni au fost țintele predilecte ale noului regim din România. „De ce? Pentru că ei erau chiaburi. Ei erau exploatatorii țăranilor. Din cauza lor erau țăranii săraci. Aceşti chiaburi, care munciseră prin fabrici, prin mine, în siderurgie, în Statele Unite ale Americii, cărora le ajutase Dumnezeu să scape cu viață de acolo, dar şi de pe câmpurile de bătălie ale Primului Război Mondial și să se întorseseră în țară, au devenit dușmanii poporului și ai regimului nou instalat”, a punctat Dumitru-Valentin Pătrașcu, referindu-se la aceşti gorjeni curajoși. A relatat, apoi, că aceşti eroi gorjeni au fost arestați, purtați prin închisorile regimului comunist din România, anchetați, torturați, motiv pentru care, cu puţin timp înaintea morţii, unii dintre aceştia, precum Ion Lunceanu din Magherești sau Dumitru Popescu din Cernădia, au fost eliberaţi din închisori, grav bolnavi, să moară acasă. „Așa s-a întâmplat și cu cel puțin doi dintre ei, pe care îi prezentăm în această expoziție. Ion Lungeanu din Magherești, decedat la 18 aprilie 1955 și Dumitru Popescu din Cernădia, Novaci, decedat în 1952. Asta a fost răsplata pe care au primit-o eroii voluntari gorjeni din Armata Americană în Primul Război Mondial pentru eroismul lor.”<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406358" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />O altă întâmplare povestită de istoricul Pătrașcu Dumitru-Valentin face referire la Livius Teiușanu, unul dintre instructorii cercetașilor de la Târgu Jiu, din Cohorta „Domnul Tudor” din timpul Primului Război Mondial. A găsit documente publicate în presă, atât din țară, dar și în presa de limbă română din Statele Unite ale Americii, cu privire la inițiativele acestui om, ofițer al Armatei Române, rănit în luptele din Defileul Jiului, din această cauză fiindu-i amputat un braț, ce avea să devină, spre sfârșitul războiului, în anul 1918, primul atașat militar al României în Statele Unite ale Americii. „Am găsit documente și mărturii publicate în presă, și în presa din țară, dar și în presa de limbă română din Statele Unite ale Americii, cu privire la inițiativele acestui om, Livius Teiușanu, pentru ajutorarea orfanilor de război din România. A organizat mai multe strângeri de fonduri în Statele Unite ale Americii și a avut inițiativa înființării unui orfelinat la Ungheni, în Moldova, care să poarte numele Eroinei Ecaterina Teodoroiu, finanțat din donații ale românilor din Statele Unite ale Americii”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406359" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6.jpg" alt="" width="1107" height="576" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6.jpg 1107w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6-320x167.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6-1024x533.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6-768x400.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6-807x420.jpg 807w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6-696x362.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6-1068x556.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1107px) 100vw, 1107px" />La acest eveniment deosebit a fost invitat și un militar român veteran, Bondarici George din Târgu-Jiu, maistru militar cl. I, care a participat la misiuni de pace în Bosnia și Herțegovina.<br />
Parteneriatul pentru Pace (PpP), lansat la Summitul NATO de la Bruxelles din ianuarie 1994, a fost programul-cheie prin care Alianța Nord-Atlantică a sprijinit tranziția democratică și reformele militare în statele foste comuniste după Războiul Rece. Acesta a servit ca o ”anticameră” a integrării euro-atlantice, oferind o platformă unică de cooperare practică și militară.<br />
„Avem aici, alături de noi, pe unul dintre eroii acestor misiuni, care îmi spunea că a participat la nu mai puțin de patru misiuni de pace și reconstrucție în Bosnia, începând cu anul 1996”, a început prezentarea domnul Dumitru-Valentin Pătrașcu, apoi l-a rugat pe invitat să povestească, pe scurt, în ce au constat aceste misiuni. După ce s-a prezentat, domnul maistru militar Bondarici George a început destăinuirea: „Am avut onoarea să fac parte din primul batalion de geniu sub conducerea colonelului Vârtopeanu Graur Constantin (născut pe data de 5 decembrie 1951, în comuna Ceataloi, județul Tulcea. Acesta a fost, ulterior, și comandant al Centrului Militar Zonal Constanța, în perioada 2002-2007, iar pe 23 ianuarie 2007, a ieșit la pensie. A decedat la 1 martie 2018 și a fost înmormântat la Cimitirul Central din Constanța, cu onoruri militare). Batalionul, format din 200 de militari, a avut misiunea de reconstrucție a Bosniei și Herțegovinei, având baza militară în Zenica (Zenița), un oraș industrial situat în partea centrală a statului, la aproximativ 70 km nord de Sarajevo, în valea râului Bosna. Este centru universitar și de referință în industria siderurgică, cunoscut pentru Combinatul Siderurgic. În 1996, misiunea de pace de la Zenica (Bosnia centrală) a fost gestionată de forțele UNPROFOR (Forța de Protecție a Națiunilor Unite). Orașul a servit drept nod logistic și comandament regional esențial pentru protejarea convoaielor umanitare și pentru menținerea unui armistițiu fragil între forțele bosniace și cele croate. Regiunea a fost marcată de un conflict intens, iar trupele ONU au trebuit să asigure livrarea de ajutoare către populația civilă într-un mediu extrem de periculos, plin de restricții și atacuri sporadice. Batalionul de geniu a asigurat fluența căilor de comunicație pe drumuri, realizând și un mare pod de pe comunicația Gorazde &#8211; Zenica, peste râul Drina. Am mai participat și în 2004 și 2005, la misiuni de reconstrucție”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406360" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />Un alt punct discutat cu prilejul vernisajului a fost contribuția Crucii Roșii Americane la combaterea epidemiilor din județul Gorj pe timpul Primul Război Mondial şi în primii ani postbelici (1919-1920).<br />
Pe parcursul anilor 1916-1918, în România s-au declanșat mai multe epidemii care au provocat mai multe morți chiar decât războiul în sine. Se apreciază că au murit aproape jumătate de milion de oameni din cauza epidemiilor care au lovit țara. Pentru combaterea acestor epidemii, un ajutor important a venit și din partea Misiunii Crucii Roşii Americane în România, la fel cum a venit și din partea Misiunii Militare Franceze condusă de către generalul Henri Mathias Berthelot.<br />
Nu doar că românii au luptat în armata americană în Primul Război Mondial, dar Statele Unite ale Americii au ajutat România în anii 1917-1918, chiar și în perioada următoare, în 1919-1920, prin trimiterea a două misiuni ale Crucii Roșii Americane în România, care au distribuit: materiale sanitare, alimente, încălțăminte și îmbrăcăminte populației sărace. În județul Gorj, reprezentanţii Misiunii Crucii Roşii Americane în România au fost găzduiţi, la Târgu Jiu, chiar în casa doctorului Nicolae Hasnaș, fapt relatat în paginile memoriilor sale.<br />
În încheierea evenimentului, istoricul gorjean Dumitru-Valentin Pătrașcu a concluzionat: „Iată cum s-a realizat această legătură între România și SUA, timp de peste 100 de ani, din perioada Primului Război Mondial, ca urmare a inițiativei acestor voluntari gorjeni și ardeleni, ce avea să se continue de-a lungul timpului, să ia noi forme de colaborare odată cu Parteneriatul pentru Pace, ce aveau să ducă la aderarea României la Alianța Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)”.<br />
În încheiere, domnul Dumitru-Valentin le-a mulțumit participanților și am făcut o fotografie de final, spre amintire și pentru a marca istoria prezentului.<br />
Acum se cuvine să-i mulțumim și noi pentru realizarea acestui eveniment inedit.<br />
<em><strong>Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/expozitia-fotodocumentara-voluntari-gorjeni-in-armata-statelor-unite-ale-americii-in-primul-razboi-mondial-vernisata-la-targu-jiu/">Expoziția fotodocumentară „Voluntari gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii, în Primul Război Mondial”, vernisată la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/expozitia-fotodocumentara-voluntari-gorjeni-in-armata-statelor-unite-ale-americii-in-primul-razboi-mondial-vernisata-la-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>NetBet: o prezență licențiată neîntreruptă pe piața de iGaming din România</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/netbet-o-prezenta-licentiata-neintrerupta-pe-piata-de-igaming-din-romania/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/netbet-o-prezenta-licentiata-neintrerupta-pe-piata-de-igaming-din-romania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 12:30:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cazino online]]></category>
		<category><![CDATA[industria jocurilor de noroc]]></category>
		<category><![CDATA[Netbet]]></category>
		<category><![CDATA[pariuri sportive]]></category>
		<category><![CDATA[platforma]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406203</guid>

					<description><![CDATA[<p>NetBet (18+, Licența nr. L1160651W000195), primul brand de pariuri sportive și cazino online licențiat pe piața reglementată din România, a primit validarea pentru reînnoirea autorizației sale de operare în țară. Acest pas subliniază angajamentul ferm al companiei de a investi pe termen lung și de a oferi clienților servicii moderne și de încredere, în deplină [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/netbet-o-prezenta-licentiata-neintrerupta-pe-piata-de-igaming-din-romania/">NetBet: o prezență licențiată neîntreruptă pe piața de iGaming din România</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>NetBet (18+, Licența nr. L1160651W000195), primul brand de pariuri sportive și cazino online licențiat pe piața reglementată din România, a primit validarea pentru reînnoirea autorizației sale de operare în țară. Acest pas subliniază angajamentul ferm al companiei de a investi pe termen lung și de a oferi clienților servicii moderne și de încredere, în deplină conformitate cu cerințele legale locale.</p>
<p>După prima licență de 10 ani acordată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) în 2016 și valabilă până la 30 iunie 2026, platforma <a href="https://www.netbet.ro/">NetBet</a> a primit confirmarea licențierii din partea ONJN până cel puțin în 2036.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>O abordare sustenabilă în industria jocurilor de noroc online din România</strong></span></p>
<p><em>România nu este doar o piață oarecare pentru NetBet, este o piață cu o importanță strategică profundă, iar pentru mine, personal, ca român, are o semnificație și mai puternică. Faptul că am fost primul operator licențiat pe piața reglementată din România în 2016 a reprezentat un moment de referință; reînnoirea licenței noastre până în 2036 este o confirmare și mai puternică a încrederii pe care am construit-o în ultimul deceniu. Suntem mândri de prezența noastră neîntreruptă, de colaborarea cu autoritățile de reglementare și de angajamentul nostru pe termen lung față de jucătorii din România. Acest nou capitol de 10 ani nu este doar o continuare a parcursului nostru, ci o promisiune reînnoită de a continua să investim, să inovăm și să creștem în mod responsabil în România.</em></p>
<p>— Marcel Prioteasa, CEO, NetBet</p>
<p>Încrederea nu se declară, ci se construiește în timp. Fiind primul operator care primește o a doua licență consecutivă de 10 ani din partea ONJN, NetBet demonstrează că reputația și percepția pozitivă de care se bucură pe piața din România nu sunt întâmplătoare.</p>
<p>De la prima licență din 2016, platforma a colaborat continuu cu ONJN, implementând fără excepție fiecare actualizare de reglementare.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>O platformă de pariuri sportive construită pentru fiecare fan</strong></span></p>
<p>Sportul rămâne în centrul experienței NetBet. Platforma proprie de pariuri sportive acoperă peste 40 de sporturi — de la fotbal, tenis și baschet până la esports, snooker și darts — cu mii de evenimente pre-meci și live în fiecare lună și cote competitive atât pentru marile competiții internaționale, cât și pentru piețele de nișă. Funcții precum Cash Out, inclusiv Cash Out parțial, și Bet Builder oferă jucătorilor mai mult control și flexibilitate, în timp ce transmisiunile live și statisticile în timp real îi apropie de acțiune.</p>
<p>Această orientare continuă să fie recunoscută: în 2025, NetBet a primit distincția de „Cel mai bun operator de pariuri online” la Casino Inside Gala Awards.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Peste 8.000 de jocuri de cazino și o platformă proprie</strong></span></p>
<p>De-a lungul timpului, NetBet și-a extins substanțial <a href="https://casino.netbet.ro/">oferta de cazino</a>. Platforma cuprinde în prezent peste 8.000 de titluri — sloturi, jocuri de masă RNG și ruletă, blackjack și baccarat cu dealeri live — de la producători internaționali de top.</p>
<p>La baza atât a secțiunii de pariuri sportive, cât și a cazinoului se află o platformă proprie, dezvoltată și operată intern — o raritate pe o piață în care mulți operatori se bazează pe tehnologie de la furnizori terți. Întregul catalog este optimizat pentru orice dispozitiv, iar instrumentele de personalizare ajută fiecare jucător să găsească în câteva secunde jocurile și promoțiile relevante.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Despre NetBet</strong></span></p>
<p>NetBet este o companie internațională de gaming online, fondată în 2006, care oferă produse de pariuri sportive, cazino, poker și loterie pe o serie de piețe reglementate. Grupul deține licențe de gaming în Marea Britanie, Italia, Grecia, Irlanda și Finlanda, printre multe alte jurisdicții, și operează în România sub licență ONJN din 2016.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/netbet-o-prezenta-licentiata-neintrerupta-pe-piata-de-igaming-din-romania/">NetBet: o prezență licențiată neîntreruptă pe piața de iGaming din România</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/netbet-o-prezenta-licentiata-neintrerupta-pe-piata-de-igaming-din-romania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Gorj: Zeci de absenți la ultima probă a Bacalaureatului</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/gorj-zeci-de-absenti-la-ultima-proba-a-bacalaureatului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/gorj-zeci-de-absenti-la-ultima-proba-a-bacalaureatului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 02 Jul 2026 21:21:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[absolventii liceu]]></category>
		<category><![CDATA[Bacalaureat]]></category>
		<category><![CDATA[biologie]]></category>
		<category><![CDATA[chimie]]></category>
		<category><![CDATA[depunere contestati]]></category>
		<category><![CDATA[fizica]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406124</guid>

					<description><![CDATA[<p>Absolvenții de liceu din județul Gorj au susținut joi, 2 iulie, ultima probă a examenului de Bacalaureat 2026, cea la alegere a profilului și specializării. În total, 2.416 candidați s-au înscris pentru această probă, însă 95 au absentat. La profilul real, elevii au putut alege între Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică, iar la profilul uman [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/gorj-zeci-de-absenti-la-ultima-proba-a-bacalaureatului/">Gorj: Zeci de absenți la ultima probă a Bacalaureatului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Absolvenții de liceu din județul Gorj au susținut joi, 2 iulie, ultima probă a examenului de Bacalaureat 2026, cea la alegere a profilului și specializării.<br />
În total, 2.416 candidați s-au înscris pentru această probă, însă 95 au absentat.<br />
La profilul real, elevii au putut alege între Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică, iar la profilul uman între Geografie, Logică, Psihologie, Economie, Sociologie sau Filosofie.<br />
Primele rezultate vor fi afișate pe 7 iulie, până la ora 12:00. După publicare, candidații vor putea solicita vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor. Rezultatele finale vor fi anunțate pe 13 iulie.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/gorj-zeci-de-absenti-la-ultima-proba-a-bacalaureatului/">Gorj: Zeci de absenți la ultima probă a Bacalaureatului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/gorj-zeci-de-absenti-la-ultima-proba-a-bacalaureatului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Au dat examenul de Bacalaureat din salonul de spital</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-dat-examenul-de-bacalaureat-din-salonul-de-spital/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-dat-examenul-de-bacalaureat-din-salonul-de-spital/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 01 Jul 2026 21:21:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Adina Despău]]></category>
		<category><![CDATA[Ciprian Adrian Sterie]]></category>
		<category><![CDATA[Raisa Anița]]></category>
		<category><![CDATA[Răzvan Coșoreci]]></category>
		<category><![CDATA[Rodica Dîrnu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405997</guid>

					<description><![CDATA[<p>Doi absolvenți de liceu din Târgu Jiu au susținut cea de-a doua probă scrisă a examenului de Bacalaureat direct din spital, după ce au trecut prin intervenții chirurgicale de urgență. Este vorba despre Răzvan Cosoreci, absolvent al Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu”, și Raisa Anița, absolventă a Colegiului Național „Tudor Vladimirescu”. Cei doi au fost internați [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-dat-examenul-de-bacalaureat-din-salonul-de-spital/">Au dat examenul de Bacalaureat din salonul de spital</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Doi absolvenți de liceu din Târgu Jiu au susținut cea de-a doua probă scrisă a examenului de Bacalaureat direct din spital, după ce au trecut prin intervenții chirurgicale de urgență.<br />
Este vorba despre Răzvan Cosoreci, absolvent al Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu”, și Raisa Anița, absolventă a Colegiului Național „Tudor Vladimirescu”. Cei doi au fost internați la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, în Secția Chirurgie Generală II, după ce au avut nevoie de operații de apendiciîn perioada examenului.<br />
Răzvan a fost operat pe 28 iunie 2026, iar Raisa a ajuns pe masa de operație în noaptea de marți spre miercuri. Pentru Răzvan, și prima probă scrisă a examenului a fost susținută tot din spital.<br />
Intervențiile chirurgicale au fost realizate laparoscopic de echipa medicală coordonată de medicul chirurg Ciprian Adrian Sterie, alături de medicii ATI Adina Despău și Rodica Dîrnu, precum și personalul din sala de operații.<br />
Potrivit reprezentanților spitalului, tehnica laparoscopică utilizată a permis o recuperare mai rapidă, astfel încât cei doi elevi au avut starea necesară pentru a participa la examen.<br />
„Doi tineri pacienți au demonstrat că nicio barieră nu este prea mare atunci când dorința de a reuși întâlnește profesionalismul medical. Reprezentanții spitalului și ai Secției Chirurgie Generală II, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, au asigurat toate condițiile speciale prevăzute de metodologie.<br />
Cadrele medicale au monitorizat permanent starea de sănătate a candidaților în timpul rezolvării subiectelor, oferindu-le suportul necesar. Cei doi elevi vor rămâne internați în continuare și vor susține joi și cea de-a treia probă scrisă a examenului de Bacalaureat.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406002" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />Mulțumim echipei medicale conduse de dr. Ciprian Sterie pentru promptitudine și grijă! Tinerilor noștri pacienți le dorim însănătoșire grabnică și rezultate excelente la examen”, au transmis reprezentanții Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu.</p>
<p><strong>Aproape 100 de absenți</strong><br />
În Gorj, la cea de-a doua probă scrisă a examenului de Bacalaureat s-au înscris 2.452 de candidați, însă 97 dintre aceștia au absentat.<br />
Absolvenții de liceu au susținut proba obligatorie a profilului: Matematică pentru cei de la profilul real și filiera tehnologică, respectiv Istorie pentru elevii de la profilul umanist și vocațional.<br />
Examenul s-a desfășurat în cele 9 centre de examen din județ, fără incidente raportate.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-dat-examenul-de-bacalaureat-din-salonul-de-spital/">Au dat examenul de Bacalaureat din salonul de spital</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-dat-examenul-de-bacalaureat-din-salonul-de-spital/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere estivale &#8211; Pledoarie pentru drumeția  de vară</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-pledoarie-pentru-drumetia-de-vara/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-pledoarie-pentru-drumetia-de-vara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 30 Jun 2026 21:17:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Acoperişul Olteniei]]></category>
		<category><![CDATA[jiul de sus]]></category>
		<category><![CDATA[parangul mare]]></category>
		<category><![CDATA[sohodol]]></category>
		<category><![CDATA[umbra Parângului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405798</guid>

					<description><![CDATA[<p>Şi în aceste zile caniculare, o incursiune prin zona submontană a Gorjului poate avea farmecul ei Natura ce s-a desfășurat în toată splendoarea ei şi nu în ultimul rând feeria pădurilor întâlnite în cale pot constitui tot atâtea motive pentru iubitorii de ,,off doors ,, de a evada fie şi pentru câteva ceasuri în decorul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-pledoarie-pentru-drumetia-de-vara/">Repere estivale &#8211; Pledoarie pentru drumeția  de vară</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Şi în aceste zile caniculare, o incursiune prin zona submontană a Gorjului poate avea farmecul ei</strong></p>
<p>Natura ce s-a desfășurat în toată splendoarea ei şi nu în ultimul rând feeria pădurilor întâlnite în cale pot constitui tot atâtea motive pentru iubitorii de ,,off doors ,, de a evada fie şi pentru câteva ceasuri în decorul estival aşternut pe meleagurile Jiului de Sus.<br />
Vremea acestui solstițiu de vară m-a determinat să fac o tură pe sub poalele Vâlcanului de-a lungul a ce mai este cunoscută drept „drumul mic de sub munte” în comparaţie cu traseul din umbra Parângului ( cu al său Parângul Mare cunoscut pentru frumuseţea sa drept Acoperişul Olteniei &#8211; cel mai înalt vârf din Oltenia şi al cincilea din ţară).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405803" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1.jpg" alt="" width="1200" height="851" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-320x227.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-1024x726.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-768x545.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-592x420.jpg 592w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-696x494.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-1068x757.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În pofida celor care preferă alte perioade o excursie ori drumeţie prin peisajul feeric al anotimpului estival are frumuseţea sa. Atmosfera curată, peisaje ce te pot lăsa la „cu gura căscată” şi nu în ultimul rând atmosfera tonică din locurile aflate de o parte sau alta a Parângului şi Vâlcanului revigorează organismul şi produc acea încărcare a bateriilor de care vorbeşte toată lumea.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405804" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2.jpg" alt="" width="1200" height="884" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-320x236.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-1024x754.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-768x566.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-570x420.jpg 570w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-696x513.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-1068x787.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Păcat că la noi o parte din popasurile ori cabanele de sub Vâlcan s-au desfiinţat din motive mai mult sau mai puţin cunoscute şi aici primul care îmi vine în minte este complexul de pe Sohodol (Bucium parcă se chema unde se organizau frecvent revelioane, banchete şi nu în ultimul rând concursuri de orientare ori turism specializat să nu mai vorbim de frumuseţea locurilor ori importanţa fenomenelor carstice la nivel naţional şi nu numai).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405809" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7.jpg" alt="" width="1200" height="827" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-320x221.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-1024x706.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-768x529.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-609x420.jpg 609w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-696x480.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-1068x736.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Mi-am adus aminte că prin aceste locuri şi puţin mai departe (la Boroşteni) există peşteri unde s-au descoperit printre cele mei vechi urme ale locuirii oamenilor din Europa precum şi pe Sohodol într-o cavernă ( nu o să spun eu unde dar este cunoscută specialiştilor) unde există spun unii cele mai vechi desene rupestre tot din Europa.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405805" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3.jpg" alt="" width="1200" height="827" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-320x221.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-1024x706.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-768x529.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-609x420.jpg 609w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-696x480.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-1068x736.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />De multe mii de ani „Vânătorul Neolitic” cum este cunoscut desenul veghează asupra văii măsurând scurgerea timpului unde secolele sunt adesea unitatea de bază. Or să întrebe poate mulţi de ce nu se face cunoscut locul pentru a putea fi vizitat? Nimic mai simplu de răspuns. În spiritul tradiţiilor noastre mioritice pe lângă vizitatorii de bună credinţă or să apară şi o groază de „cocalari” care or să vrea musai să pună ei mâna ori să dea cu degetul iar dacă s-ar putea chiar să ia o bucăţică să o ducă acasă. Şi atunci în cel mai scurt timp din desenul făcut cu mult timp în urmă poate de un vânător ce a avut noroc la vânătoare, ca un semn de succes ori de venerare a spiritelor acelor vremi s-ar alege praful.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405806" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5.jpg" alt="" width="1200" height="872" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-320x233.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-1024x744.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-768x558.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-578x420.jpg 578w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-696x506.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-1068x776.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-324x235.jpg 324w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Dar haideţi că ne-am depărtat de subiectul nostru. Chiar dacă vremea caniculară poate constitui un impediment la deplasare să nu ne speriem de o excursie fie şi de câteva ceasuri în decorul estival . Cu siguranţă dacă vor fi respectate legile nescrise ale muntelui ne vom doza traseul şi implicit efortul după posibilităţi mica noastră ieşire în natură ne va revigora şi nu în ultimul rând ne va face să ne simţim mai încărcaţi energetic pentru o bună perioadă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405807" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6.jpg" alt="" width="1200" height="803" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6-320x214.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6-1024x685.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6-768x514.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6-628x420.jpg 628w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6-696x466.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6-1068x715.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Iar dacă vom prinde atmosfera clară vom realiza şi nişte imagini pe care le vom revedea la iarnă în perioadele răcoroase şi atunci cu siguranţă că ne vom simţi mai încălziți.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-pledoarie-pentru-drumetia-de-vara/">Repere estivale &#8211; Pledoarie pentru drumeția  de vară</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-pledoarie-pentru-drumetia-de-vara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Recorduri de temperatură în Oltenia!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/recorduri-de-temperatura-in-oltenia/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/recorduri-de-temperatura-in-oltenia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gelu Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 30 Jun 2026 21:10:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[oltenia]]></category>
		<category><![CDATA[soarele puternic]]></category>
		<category><![CDATA[temperatură înregistrată]]></category>
		<category><![CDATA[val de canicula]]></category>
		<category><![CDATA[val de recorduri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405762</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ziua de 29 iunie a adus un val de recorduri în materie de temperatură înregistrată la nivelul Olteniei, nefiind exclus ca și ultima zi din iunie să ducă la doborârea unora dintre cele deja consemnate anterior. Conform paginii Oltenia Weather Alert, în mai multe locații din regiunea noastră soarele puternic a făcut ca în termometre [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/recorduri-de-temperatura-in-oltenia/">Recorduri de temperatură în Oltenia!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ziua de 29 iunie a adus un val de recorduri în materie de temperatură înregistrată la nivelul Olteniei, nefiind exclus ca și ultima zi din iunie să ducă la doborârea unora dintre cele deja consemnate anterior. Conform paginii Oltenia Weather Alert, în mai multe locații din regiunea noastră soarele puternic a făcut ca în termometre să fie înregistrate temperaturi care nu au mai avut astfel de valori niciodată. Astfel, conform sursei menționate, stațiile din: Râmnicu Vâlcea, Drobeta Turnu Severin, Voineasa au înregistrat în premieră valori maxime și recorduri aproape doborâte au fost semnalate la Târgu Jiu, Slatina, Parâng. Trei dintre cele 15 stații din Oltenia au doborât recordul de temperatură absolut pe luna iunie, iar alte 3 au fost la mai puțin de 1 grad distanță să le doboare. Locațiile în care au fost doborâte recordurile sunt &#8211; Voineasa: 1.6 grade peste vechiul record ( 35.4 C față de 33.8 C), Râmnicu Vâlcea: 0.6 grade peste vechiul record (37.2 față de 36.6 C) și Drobeta Turnu Severin: 0.2 grade peste noul record (39.3 față de 39.1). La capitolul recorduri aproape doborâte avem Slatina: 1 grad distanță ( 38 față de 39), Târgu Jiu: 0.5 grade distanță ( 36.9 față de 37.4) și Parang: 0.2 grade distanță (25.7 față de 25.9). „Acestea sunt cele mai mari temperaturi înregistrate vreodată în luna iunie la stațiile unde s-a doborât recordul, mâine (30 iunie) fiind foarte probabil să se doboare recordurile și la alte stații meteo din Oltenia. Deoarece peste țara noastră este prezent unul dintre cel mai mare val de caniculă al lunii iunie de până acum, vă îndemnăm să accesați aplicația noastră de meteorologie lansată în urmă cu câteva zile: https://hidroms.app/ pentru a vedea temperatura și mulți alți parametrii în orașul dvs!”, transmite sursa amintită a acestor informații.<br />
<em><strong>Gelu Ionescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/recorduri-de-temperatura-in-oltenia/">Recorduri de temperatură în Oltenia!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/recorduri-de-temperatura-in-oltenia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Idei pentru un interior modern și confortabil – recomandările Leroy Merlin</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-un-interior-modern-si-confortabil-recomandarile-leroy-merlin/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-un-interior-modern-si-confortabil-recomandarile-leroy-merlin/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 30 Jun 2026 16:32:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[atmosfera camerei]]></category>
		<category><![CDATA[consumul de energie]]></category>
		<category><![CDATA[iluminatul]]></category>
		<category><![CDATA[lampadar]]></category>
		<category><![CDATA[living modern]]></category>
		<category><![CDATA[lustră living]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405757</guid>

					<description><![CDATA[<p>Un living modern este definit în primul rând de modul în care lumina este gândită și utilizată în spațiu. Iluminatul nu mai are doar rol funcțional, ci influențează direct atmosfera camerei, confortul vizual și modul în care sunt percepute culorile și proporțiile interiorului. În amenajările actuale, accentul cade pe flexibilitate: aceeași încăpere trebuie să funcționeze [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-un-interior-modern-si-confortabil-recomandarile-leroy-merlin/">Idei pentru un interior modern și confortabil – recomandările Leroy Merlin</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Un living modern este definit în primul rând de modul în care lumina este gândită și utilizată în spațiu. Iluminatul nu mai are doar rol funcțional, ci influențează direct atmosfera camerei, confortul vizual și modul în care sunt percepute culorile și proporțiile interiorului.</p>
<p>În amenajările actuale, accentul cade pe flexibilitate: aceeași încăpere trebuie să funcționeze bine atât ziua, cât și seara, în activități diferite, de la relaxare la socializare sau lucru.</p>
<h2><strong>Iluminatul principal în living</strong></h2>
<p>Sursa principală de lumină din living este elementul care definește întreaga încăpere din punct de vedere vizual. Ea trebuie să asigure o iluminare uniformă, fără zone întunecate și fără disconfort vizual.</p>
<p>O <a href="https://www.leroymerlin.ro/produse/iluminat/iluminat-casa-si-birou/lustre-si-pendule/"><strong>lustra living</strong></a> este aleasă în funcție de dimensiunea camerei, înălțimea tavanului și stilul general al amenajării. În spațiile moderne se folosesc frecvent modele cu lumină LED, forme geometrice sau design minimalist, în timp ce în interioarele clasice predomină corpurile decorative cu detalii vizibile. Poziționarea corectă este importantă pentru a evita umbrele puternice și pentru a asigura o distribuție echilibrată a luminii.</p>
<h2><strong>Iluminat secundar pentru zone funcționale</strong></h2>
<p>Pe lângă lumina principală, livingul are nevoie de surse suplimentare pentru a putea fi folosit în mod eficient pe parcursul zilei. Acestea permit adaptarea rapidă a atmosferei fără modificări structurale.</p>
<p>Un <a href="https://www.leroymerlin.ro/produse/iluminat/iluminat-casa-si-birou/lampi-si-lampadare/"><strong>lampadar</strong></a> este una dintre cele mai utilizate soluții pentru iluminatul ambiental. Acesta poate fi amplasat lângă canapea, fotoliu sau în colțuri mai puțin luminate ale camerei. În funcție de tipul abajurului și de intensitatea becului, lampadarul poate oferi lumină difuză pentru relaxare sau lumină mai concentrată pentru citit și activități punctuale.</p>
<h2><strong>Controlul timpului și al consumului de energie</strong></h2>
<p>În locuințele moderne, eficiența energetică a devenit un criteriu important în alegerea soluțiilor de iluminat. Nu este vorba doar despre consum redus, ci și despre modul în care lumina este gestionată în timpul zilei.</p>
<p>Un <a href="https://www.leroymerlin.ro/produse/electrice/securitate-acces-si-multimedia/temporizatoare/"><strong>temporizator</strong></a> este utilizat pentru automatizarea funcționării anumitor surse de lumină sau dispozitive electrice. Acesta permite programarea pornirii și opririi în funcție de intervale orare prestabilite, ceea ce ajută la reducerea consumului inutil și la creșterea confortului, mai ales în locuințele unde se dorește un program de iluminat constant sau în perioadele de absență.</p>
<h2><strong>Rolul luminii în percepția spațiului</strong></h2>
<p>Lumina influențează modul în care este percepută o încăpere mai mult decât orice alt element de design. Intensitatea, temperatura de culoare și direcția sursei de lumină pot modifica vizual dimensiunea camerei și pot accentua sau estompa anumite zone.</p>
<p>În living, o lumină caldă este adesea preferată pentru zonele de relaxare, în timp ce lumina neutră este folosită pentru activități generale. Alegerea corectă a corpurilor de iluminat ajută la menținerea unui echilibru între funcționalitate și confort vizual.</p>
<h2><strong>Tendințe în amenajarea livingului modern</strong></h2>
<p>Amenajările actuale pun accent pe simplitate și pe integrarea discretă a tehnologiei. Corpurile de iluminat nu mai sunt doar obiecte decorative, ci elemente funcționale care contribuie la eficiența întregului spațiu.</p>
<p>Se observă o preferință pentru combinații între iluminat central și iluminat de accent, care permit controlul atmosferei fără intervenții complicate. De asemenea, materialele utilizate în designul corpurilor de iluminat sunt din ce în ce mai variate, de la metal și sticlă până la combinații mate și texturi naturale.</p>
<h2><strong>Confort și funcționalitate în utilizarea zilnică</strong></h2>
<p>Un living bine gândit trebuie să răspundă mai multor nevoi simultan. Iluminatul trebuie să fie suficient pentru activități zilnice, dar și adaptabil pentru momentele de relaxare. În același timp, controlul luminii trebuie să fie simplu și intuitiv, fără configurări complicate.</p>
<p>Alegerea corpurilor de iluminat potrivite contribuie la un spațiu mai ușor de utilizat și mai plăcut pe termen lung, indiferent de stilul de amenajare.</p>
<p>Pentru idei de amenajare interioară și soluții moderne de iluminat, Leroy Merlin oferă produse variate care te ajută să creezi spații confortabile, funcționale și adaptate stilului tău de viață.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-un-interior-modern-si-confortabil-recomandarile-leroy-merlin/">Idei pentru un interior modern și confortabil – recomandările Leroy Merlin</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-un-interior-modern-si-confortabil-recomandarile-leroy-merlin/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Spitalele, în criză de personal. SANITAS cere deblocarea urgentă a angajărilor: „Mulți sunt la limita epuizării”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/spitalele-in-criza-de-personal-sanitas-cere-deblocarea-urgenta-a-angajarilor-multi-sunt-la-limita-epuizarii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/spitalele-in-criza-de-personal-sanitas-cere-deblocarea-urgenta-a-angajarilor-multi-sunt-la-limita-epuizarii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2026 21:16:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[anestezie si terapie intensiva]]></category>
		<category><![CDATA[boli infectioase]]></category>
		<category><![CDATA[cardiologie]]></category>
		<category><![CDATA[medicina interna]]></category>
		<category><![CDATA[neurologie]]></category>
		<category><![CDATA[radiologie]]></category>
		<category><![CDATA[sanitas]]></category>
		<category><![CDATA[Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405671</guid>

					<description><![CDATA[<p>Federația SANITAS din România cere deblocarea urgentă a angajărilor în sistemul sanitar, avertizând că lipsa de personal pune presiune tot mai mare pe spitale și pe angajații rămași în activitate. Sindicaliștii susțin că mii de medici, asistenți medicali, infirmiere, îngrijitori, brancardieri sau registratori medicali sunt necesari pentru ca unitățile medicale să poată funcționa în condiții [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/spitalele-in-criza-de-personal-sanitas-cere-deblocarea-urgenta-a-angajarilor-multi-sunt-la-limita-epuizarii/">Spitalele, în criză de personal. SANITAS cere deblocarea urgentă a angajărilor: „Mulți sunt la limita epuizării”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Federația SANITAS din România cere deblocarea urgentă a angajărilor în sistemul sanitar, avertizând că lipsa de personal pune presiune tot mai mare pe spitale și pe angajații rămași în activitate.<br />
Sindicaliștii susțin că mii de medici, asistenți medicali, infirmiere, îngrijitori, brancardieri sau registratori medicali sunt necesari pentru ca unitățile medicale să poată funcționa în condiții normale.<br />
Problema se resimte și la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, unde există deficit de personal în mai multe secții importante. Potrivit reprezentanților unității medicale, sunt zeci de posturi vacante, în special în secții precum Cardiologie, Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), Neurologie, Medicină Internă, Boli Infecțioase, Radiologie și Oncologie, dar și în alte specialități.</p>
<p><strong>Personalul existent lucrează sub presiune</strong><br />
„Acești oameni &#8211; cei care țin sistemul în viață zi de zi, care spală, hrănesc, monitorizează, ridică, liniștesc, îngrijesc &#8211; sunt ținuți la poartă, deși un memorandum adoptat de Guvern poate permite deblocarea angajărilor. În spitale, colegii lor rămași în posturi lucrează fără concedii, fără posibilitatea de a face grafice, fără pauze reale. Mulți sunt la limita epuizării.<br />
Peste 20.000 de profesioniști din aceste categorii sunt necesari urgent pentru ca spitalele să poată funcționa măcar în regim de avarie. În plus, 2.000 de medici specialiști sunt pregătiți să intre în sistem, să preia gărzi, să deschidă linii de gardă, să reducă timpii de așteptare și să ofere siguranță pacienților.<br />
Toate solicitările de angajare sunt deja centralizate la Ministerul Sănătății, motiv pentru care solicităm public domnului ministru interimar al Sănătății să inițieze deblocarea imediată a posturilor”, potrivit SANITAS.</p>
<p><strong>„Fără oameni, nu există îngrijire”</strong><br />
Reprezentanții federației spun că lipsa de personal pune presiune pe angajații existenți. „Astăzi, în multe unități sanitare, nu se pot acorda concedii de odihnă; nu se pot acoperi turele; nu se pot face grafice de lucru; personalul este împins spre epuizare; pacienții sunt expuși riscului de a nu primi îngrijirea necesară”, transmite SANITAS.<br />
Sindicaliștii susțin că solicitările de angajare au fost deja centralizate la Ministerul Sănătății și cer ministrului interimar al Sănătății să înceapă procedurile pentru ocuparea posturilor vacante: „SANITAS transmite un mesaj simplu și uman: Fără oameni, nu există îngrijire. Fără îngrijire, nu există siguranță. Fără siguranță, nu există sistem de sănătate. Cerem respectarea legii și deblocarea urgentă a angajărilor. Este o măsură minimă, vitală și profund necesară pentru protejarea celor care muncesc și a celor care au nevoie de noi”.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/spitalele-in-criza-de-personal-sanitas-cere-deblocarea-urgenta-a-angajarilor-multi-sunt-la-limita-epuizarii/">Spitalele, în criză de personal. SANITAS cere deblocarea urgentă a angajărilor: „Mulți sunt la limita epuizării”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/spitalele-in-criza-de-personal-sanitas-cere-deblocarea-urgenta-a-angajarilor-multi-sunt-la-limita-epuizarii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce suplimente pentru creier sunt recomandate după 60 de ani? TOP 7 opțiuni pentru susținerea memoriei și concentrării în 2026</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-suplimente-pentru-creier-sunt-recomandate-dupa-60-de-ani-top-7-optiuni-pentru-sustinerea-memoriei-si-concentrarii-in-2026/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-suplimente-pentru-creier-sunt-recomandate-dupa-60-de-ani-top-7-optiuni-pentru-sustinerea-memoriei-si-concentrarii-in-2026/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2026 18:37:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[capsule vegetale]]></category>
		<category><![CDATA[ingredient activ]]></category>
		<category><![CDATA[stil de viata]]></category>
		<category><![CDATA[suplimente alimentare]]></category>
		<category><![CDATA[susținerii memoriei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405643</guid>

					<description><![CDATA[<p>Odată cu înaintarea în vârstă, este firesc să acordăm mai multă atenție funcționării creierului. Micile momente în care uităm unde am lăsat un obiect, avem nevoie de mai mult timp pentru a ne concentra sau procesăm informațiile mai lent pot apărea odată cu trecerea anilor. Din acest motiv, tot mai multe persoane de peste 60 [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-suplimente-pentru-creier-sunt-recomandate-dupa-60-de-ani-top-7-optiuni-pentru-sustinerea-memoriei-si-concentrarii-in-2026/">Ce suplimente pentru creier sunt recomandate după 60 de ani? TOP 7 opțiuni pentru susținerea memoriei și concentrării în 2026</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Odată cu înaintarea în vârstă, este firesc să acordăm mai multă atenție funcționării creierului. Micile momente în care uităm unde am lăsat un obiect, avem nevoie de mai mult timp pentru a ne concentra sau procesăm informațiile mai lent pot apărea odată cu trecerea anilor. Din acest motiv, tot mai multe persoane de peste 60 de ani aleg să completeze un stil de viață echilibrat cu suplimente alimentare dedicate susținerii memoriei și funcției cognitive.</em></p>
<p>În 2026, oferta este mai variată ca oricând. Unele produse sunt construite în jurul unui singur ingredient activ, iar altele reunesc extracte vegetale, fosfolipide, vitamine și minerale într-o formulă complexă. Pentru a înțelege mai ușor diferențele dintre acestea, am analizat principalele produse Alevia folosind aceleași criterii: ingredientele active și rolul lor pentru memorie și concentrare, dozele utilizate, mecanismul principal de acțiune și complexitatea formulei.</p>
<ol>
<li>Ginkana Memorie 30 capsule vegetale</li>
</ol>
<p><em><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405647" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e.jpg" alt="" width="800" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e-240x240.jpg 240w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e-768x768.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e-420x420.jpg 420w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e-696x696.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a></em>Sursa foto: Alevia.ro</p>
<p>Ginkana Memorie este conceput pentru persoanele care își doresc un sprijin suplimentar pentru memorie, atenție și funcția cognitivă. Formula poate fi potrivită atât în perioadele solicitante din punct de vedere intelectual, cât și după vârsta de 55 de ani.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>Ginkgo biloba &#8211; asociat cu susținerea circulației cerebrale și a funcțiilor cognitive.</li>
<li>Bacopa monnieri (Bacopin®) &#8211; utilizată pentru memorie, învățare și concentrare.</li>
<li>Fosfatidilcolină și fosfatidilserină &#8211; fosfolipide implicate în activitatea neuronilor.</li>
<li>Huperzină A &#8211; asociată proceselor de memorare.</li>
<li>Magneziu și vitamina B6 &#8211; contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Ginkgo biloba &#8211; 90 mg</li>
<li>Bacopa monnieri &#8211; 60 mg</li>
<li>Fosfatidilcolină &#8211; 40 mg</li>
<li>Fosfatidilserină &#8211; 40 mg</li>
<li>Magneziu &#8211; 105 mg</li>
<li>Vitamina B6 &#8211; 2,5 mg</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Formula reunește ingrediente asociate cu circulația cerebrală, comunicarea dintre neuroni și buna funcționare a sistemului nervos.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Conține extracte standardizate, fosfolipide și micronutrienți într-o formulă completă.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>Include extracte standardizate de Ginkgo biloba și Bacopa monnieri.</li>
<li>Administrare recomandată: o capsulă pe zi.</li>
</ul>
<ol>
<li>Memo Clar 60 capsule vegetale</li>
</ol>
<p><em><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405648" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577.jpg" alt="" width="800" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577-240x240.jpg 240w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577-768x768.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577-420x420.jpg 420w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577-696x696.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Sursa foto: Alevia.ro</em></p>
<p>Memo Clar se adresează adulților care doresc susținere pentru memorie, atenție și concentrare, inclusiv persoanelor trecute de 60 de ani. Formula combină extracte vegetale, aminoacizi, fosfolipide, vitamine și minerale.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>Bacopa monnieri (Bacopin®).</li>
<li>Ginkgo biloba și Gotu kola.</li>
<li>Fosfatidilcolină și fosfatidilserină.</li>
<li>Acetil L-carnitină.</li>
<li>Ginseng siberian.</li>
<li>Magneziu și vitamine din complexul B.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Gotu kola &#8211; 150 mg</li>
<li>Acetil L-carnitină &#8211; 150 mg</li>
<li>Bacopa monnieri &#8211; 120 mg</li>
<li>Ginseng siberian &#8211; 100 mg</li>
<li>Fosfatidilcolină &#8211; 100 mg</li>
<li>Fosfatidilserină &#8211; 50 mg</li>
<li>Ginkgo biloba &#8211; 40 mg</li>
<li>Magneziu &#8211; 64 mg</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Asociază ingrediente implicate în funcția cognitivă, metabolismul neuronal și capacitatea de concentrare, alături de compuși utilizați în perioadele de efort intelectual.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Se remarcă printr-o formulă amplă, care include extracte standardizate, fosfolipide, acetil L-carnitină și vitamine din grupul B.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>Conține Bacopin®.</li>
<li>Administrare: 2 capsule pe zi.</li>
<li>Formula este orientată către memorie, atenție și focus.</li>
</ul>
<ol>
<li>Lecitina 1200mg 30 capsule moi</li>
</ol>
<p><em><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405649" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02.jpg" alt="" width="800" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02-240x240.jpg 240w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02-768x768.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02-420x420.jpg 420w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02-696x696.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Sursa foto: Alevia.ro</em></p>
<p>Lecitina 1200 mg reprezintă o alegere simplă pentru seniorii de 60+ care preferă un supliment bazat pe un singur ingredient activ.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>Lecitină din soia, sursă de fosfolipide implicate în structura membranelor celulare și în funcționarea normală a creierului.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Lecitină din soia &#8211; 1200 mg/capsulă</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Furnizează fosfolipide implicate în structura celulelor nervoase și în comunicarea dintre neuroni.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Conține un singur ingredient activ, fiind o formulă concentrată.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>O capsulă pe zi.</li>
<li>Disponibilă și în varianta cu 60 de capsule.</li>
</ul>
<ol>
<li>Omega 3 Forte 30 capsule moi</li>
</ol>
<p>Omega 3 Forte este destinat persoanelor de 60 ani care doresc să completeze aportul de acizi grași Omega 3, nutrienți importanți pentru funcționarea normală a creierului.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>DHA contribuie la menținerea funcției normale a creierului.</li>
<li>EPA și DHA sunt acizi grași Omega 3 prezenți în structura țesutului cerebral.</li>
<li>Vitamina E contribuie la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Ulei de pește &#8211; 1000 mg</li>
<li>EPA &#8211; 500 mg</li>
<li>DHA &#8211; 250 mg</li>
<li>Vitamina E &#8211; 5 mg</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Oferă un aport concentrat de EPA și DHA, acizi grași care fac parte din structura membranelor celulare.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Formula acestui <a href="https://alevia.ro/arii-terapeutice/suplimente-memorie-concentrare/">supliment pentru memorie</a> este construită în jurul uleiului de pește, fără numeroase ingrediente suplimentare.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>Raport EPA de 2:1.</li>
<li>Administrare: 1-2 capsule zilnic, în cure de minimum trei luni.</li>
</ul>
<ol>
<li>Ginkana Ginkgo biloba 120mg Pachet 30+30 comprimate</li>
</ol>
<p>Acest produs este destinat persoanelor de 60 de ani care preferă o formulă bazată exclusiv pe extract standardizat de Ginkgo biloba.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>Extract standardizat de Ginkgo biloba.</li>
<li>Conține ginkgoflavone și lactone terpenice, utilizate pentru susținerea funcțiilor cognitive.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Ginkgo biloba &#8211; 120 mg/comprimat.</li>
<li>Standardizare: 24% ginkgoflavone și 6% lactone terpenice.</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Formula este orientată către susținerea circulației cerebrale și a funcțiilor cognitive.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Conține un singur ingredient activ.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>Extract dublu standardizat.</li>
<li>Administrare: un comprimat pe zi.</li>
</ul>
<ol>
<li>Magne 5 30 capsule vegetale</li>
</ol>
<p>Magne 5 este dedicat persoanelor de 60 de ani care doresc un aport diversificat de magneziu, alături de vitamina B6 și mangan.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>Cinci forme de magneziu.</li>
<li>Vitamina B6.</li>
<li>Mangan.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Magneziu &#8211; 122 mg</li>
<li>Vitamina B6 &#8211; 1,4 mg</li>
<li>Mangan &#8211; 0,45 mg</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Asigură aportul mai multor forme de magneziu implicate în funcționarea normală a sistemului nervos.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Reunește bisglicinat, malat, citrat, taurat și Aquamin®, completate de vitamina B6 și mangan.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>Administrare: 2 capsule pe zi.</li>
<li>Poate fi utilizat dimineața sau seara, conform recomandărilor.</li>
</ul>
<ol>
<li>Neuro Clar 60 capsule vegetale</li>
</ol>
<p>Neuro Clar este recomandat adulților de peste 45 de ani și seniorilor care urmăresc susținerea funcției cognitive și a sistemului nervos.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>Acetil L-carnitină.</li>
<li>Fosfatidilcolină și fosfatidilserină.</li>
<li>Extract de ashwagandha.</li>
<li>Extract de saschiu (Vinca minor).</li>
<li>Luteină și zeaxantină.</li>
<li>Magneziu și vitaminele B3, B5, B6 și B12.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Acetil L-carnitină &#8211; 200 mg</li>
<li>Ashwagandha &#8211; 200 mg</li>
<li>Extract de gălbenele &#8211; 150 mg</li>
<li>Fosfatidilcolină &#8211; 100 mg</li>
<li>Fosfatidilserină &#8211; 100 mg</li>
<li>Magneziu &#8211; 64 mg</li>
<li>Vitamina B3 &#8211; 50 mg</li>
<li>Vitamina B5 &#8211; 5 mg</li>
<li>Vitamina B6 &#8211; 5 mg</li>
<li>Vitamina B12 &#8211; 250 μg</li>
<li>Extract de saschiu &#8211; 10 mg</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Formula asociază aminoacizi, fosfolipide, extracte vegetale și vitamine implicate în funcționarea normală a sistemului nervos.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Este una dintre cele mai complexe formule din gamă, reunind ingrediente din mai multe categorii.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>Administrare: 2 capsule pe zi, înainte de ora 18:00.</li>
<li>Recomandat persoanelor de peste 45 de ani și vârstnicilor.</li>
</ul>
<h2><strong>Cum aleg un supliment pentru memorie dacă am peste 60 de ani în 2026</strong></h2>
<h3><strong>Verifică ingredientele și dozele folosite</strong></h3>
<ul>
<li>Analizează compoziția fiecărui produs.</li>
<li>Compară cantitatea ingredientelor active.</li>
<li>Alege formule care prezintă clar dozele utilizate.</li>
</ul>
<h3><strong>Alege formula în funcție de nevoile tale</strong></h3>
<ul>
<li>Unele produse conțin un singur ingredient activ.</li>
<li>Altele reunesc extracte vegetale, vitamine, minerale și fosfolipide.</li>
<li>Ține cont de recomandările medicului sau farmacistului atunci când alegi suplimentul potrivit.</li>
</ul>
<h3><strong>Ține cont de tratamentele și afecțiunile existente</strong></h3>
<ul>
<li>Verifică eventualele interacțiuni cu medicamentele administrate.</li>
<li>Dacă urmezi un tratament sau ai afecțiuni cronice, cere sfatul unui specialist înainte de utilizare.</li>
</ul>
<h3><strong>Respectă modul de administrare și acordă timp formulei</strong></h3>
<ul>
<li>Respectă doza recomandată de producător.</li>
<li>Evită modificarea administrării fără recomandare.</li>
<li>Utilizează suplimentul pe perioada indicată pentru un aport constant de nutrienți.</li>
</ul>
<h3><strong>Completează suplimentarea cu obiceiuri care susțin memoria</strong></h3>
<ul>
<li>Adoptă o alimentație echilibrată.</li>
<li>Dormi suficient.</li>
<li>Fă mișcare în mod regulat.</li>
<li>Păstrează o viață socială activă.</li>
<li>Include exerciții care stimulează memoria și atenția.</li>
</ul>
<p>Așadar, alegerea unui supliment pentru memorie după 60 de ani devine mai simplă atunci când compari atent ingredientele, dozele și tipul formulei. Fie că preferi un produs bazat pe un singur ingredient sau o combinație complexă de extracte vegetale, fosfolipide, vitamine și minerale, este important ca alegerea să țină cont de nevoile tale și de recomandările specialistului. Un supliment alimentar poate completa un stil de viață echilibrat, alături de alimentație variată, activitate fizică și obiceiuri care contribuie la menținerea funcției cognitive odată cu înaintarea în vârstă.</p>
<p>Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt de natură generală și nu înlocuiesc recomandările profesioniștilor din domeniul sănătății. Pentru diagnostic, tratament personalizat sau administrarea de suplimente pentru memorie, consultă întotdeauna un medic specialist.</p>
<p><em>Sursa foto: Pexels.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-suplimente-pentru-creier-sunt-recomandate-dupa-60-de-ani-top-7-optiuni-pentru-sustinerea-memoriei-si-concentrarii-in-2026/">Ce suplimente pentru creier sunt recomandate după 60 de ani? TOP 7 opțiuni pentru susținerea memoriei și concentrării în 2026</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-suplimente-pentru-creier-sunt-recomandate-dupa-60-de-ani-top-7-optiuni-pentru-sustinerea-memoriei-si-concentrarii-in-2026/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Manifestări dedicate Zilei Drapelului Național, organizate la Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/manifestari-dedicate-zilei-drapelului-national-organizate-la-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/manifestari-dedicate-zilei-drapelului-national-organizate-la-targu-jiu/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 28 Jun 2026 21:24:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[gheorghe nichifor]]></category>
		<category><![CDATA[Raluca Popescu]]></category>
		<category><![CDATA[Robert Ștefan CIUCĂ]]></category>
		<category><![CDATA[Zilua Drapelului Național]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405525</guid>

					<description><![CDATA[<p>Vineri, 26 iunie 206, și la Târgu Jiu, la fel ca în toate marile orașe ale țării, a fost sărbătorită Ziua Drapelului Național al României. Tricolorul este simbolul unității, demnității și identității noastre naționale. El ne amintește de istoria, valorile și responsabilitatea pe care o avem față de țara noastră și față de generațiile viitoare. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/manifestari-dedicate-zilei-drapelului-national-organizate-la-targu-jiu/">Manifestări dedicate Zilei Drapelului Național, organizate la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Vineri, 26 iunie 206, și la Târgu Jiu, la fel ca în toate marile orașe ale țării, a fost sărbătorită Ziua Drapelului Național al României.</strong></p>
<p>Tricolorul este simbolul unității, demnității și identității noastre naționale. El ne amintește de istoria, valorile și responsabilitatea pe care o avem față de țara noastră și față de generațiile viitoare. În această zi, aducem un omagiu unuia dintre cele mai importante simboluri ale statului român și reafirmăm respectul pentru tot ceea ce reprezintă. Respect pentru Tricolor, simbol al unității și identității noastre naționale.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405527" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2.jpg" alt="" width="943" height="618" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2.jpg 943w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2-320x210.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2-768x503.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2-641x420.jpg 641w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2-696x456.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2-741x486.jpg 741w" sizes="auto, (max-width: 943px) 100vw, 943px" />Vinei dimineața, la 09:30, în fața Bisericii „Sfinții Voievozi” din Târgu Jiu, monument istoric, aflată momentan în renovare, reprezentanți ai autorităților administrative în frunte cu domnul prefect Corneliu Răducan Morega, însoțit de prof. dr. Gheorghe Nichifor, reprezentantul Consiliului Județean Gorj, de șefii instituțiilor Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (SNAOPSN), cadre militare active sau în rezervă, reprezentanți de la Cultul Eroilor Gorj și A.N.C.M.M.R. Gorj, un grup de militari ai Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu“ Târgu Jiu în frunte cu doamna Lt. col. de geniu, Raluca Popescu, comandantul unității, s-au alăturat soborului de preoți format din Mr. Robert Ștefan CIUCĂ, preotul batalionului și al Garnizoanei Târgu Jiu, lt. col. Gheorghe GOMOI, preotul garnizoanei Bumbești Jiu, preotul militar pensionar Constantin Măgdoiu, preot paroh Vasilică Buzuloiu de la Biserica „Sfinții Voievozi” și preot paroh Bălan-Dumitrașcu Cosmin, de la Biserica „Sfânta treime” din Piața Mică, însoțiți fruntașul Alin FRUNZĂ (fost preot în satul Budeni, comuna Scoarța).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405528" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1.jpg" alt="" width="1120" height="519" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1.jpg 1120w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1-320x148.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1-1024x475.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1-768x356.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1-906x420.jpg 906w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1-696x323.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1-1068x495.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1120px) 100vw, 1120px" />După realizarea unui dispozitiv special, a început oficierea slujbei de Sfințire a Drapelului Național întins pe o masă aflată în fața bisericii în renovare. Acest drapel fusese sfințit joi seara și pe timpul nopții a rămas în biserică.<br />
După sfințire, flamura drapelului a fost luată de patru militari ai Batalionului 24 Infanterie, iar alaiul, cu preoții în frunte, urmat de drapel, autorități și Garda Drapelului s-a deplasat, nu în Piața Tricolorului, cum era obiceiul până acum doi ani, ci la Stadionul Municipal, unde, vizavi de sediul Primăriei Municipiului Târgu Jiu, au fost ridicate alte catarge pentru cele trei drapele: Drapelul Municipiului Târgu Jiu, Drapelul României și Drapelul Uniunii Europene. Acum se uită prefectul, din biroul său, doar la vechile flamuri ale celor trei drapele uzate, iar primarul le admiră pe cele noi.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405529" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3.jpg" alt="" width="1106" height="631" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3.jpg 1106w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3-320x183.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3-1024x584.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3-768x438.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3-736x420.jpg 736w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3-696x397.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3-1068x609.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1106px) 100vw, 1106px" />Ajunși la stadion, unde militarii Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu“ Târgu Jiu în frunte cu Drapelul de Luptă al unității și un pluton de jandarmi erau în dispozitiv, în fața celor trei catarge pe care fluturau doar drapelul Municipiului Târgu Jiu și al Uniunii Europene, alaiul s-a oprit, preoții și autoritățile s-au deplasat în spatele catargelor, la umbra stadionului, unde mai erau persoane adunate în frunte cu viceprimarul Adrian Tudor, iar domnul prefect Corneliu Răducan Morega, însoțit de doamna Lt. col. de geniu, Raluca Popescu, comandantul unității, au trecut în revistă militarii din dispozitiv, au salutat Drapelul de Luptă al unității apoi au luat loc alături de autorități.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405530" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6.jpg" alt="" width="1083" height="569" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6.jpg 1083w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6-320x168.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6-1024x538.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6-768x404.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6-799x420.jpg 799w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6-696x366.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6-1068x561.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1083px) 100vw, 1083px" />Domnul Ionuț-Viorel Bordeiași, managerul C.J.C.P.C.T. Gorj, moderatorul acestui ceremonial, a anunțat pregătirea pentru arborarea Drapelului Național al României, invitând participanții să urmărească acest moment cu respectul cuvenit simbolului suprem al statului român.<br />
Cei patru militari cu flamura Drapelului Național s-au deplasat la catarg. Cei din față au prins flamura de dispozitivul de urcare pe catarg, iar cei doi din spate au ținut flamura întinsă. Domnul Ionuț-Viorel Bordeiași, a invitat reprezentanții autorităților publice și ai Armatei României să aducă omagiul cuvenit Drapelului Național: „În tradiția militară românească și în spiritul respectului datorat simbolurilor statului, reprezentanții autorităților publice și ai Armatei României vor aduce omagiul cuvenit Drapelului Național prin plecarea genunchiului drept și sărutarea Tricolorului. Îi invităm pe reprezentanții autorităților publice și reprezentanții instituțiilor militarizate în frunte cu Prefectul Județului Gorj, domnul Corneliu Răducan Morega, să acorde cinstirea cuvenită Drapelului Tricolor”. Rând pe rând, aceștia au îngenunchiat și au sărutat Tricolorul Național. Ultimul a fost preotul militar al batalionului, Mr. Robert Ștefan CIUCĂ, care a adus o ultimă binecuvântare Drapelului Național, înainte de a fi înălțat pe catarg: „Doamne Isuse Hristoase, Împăratul Slavei și al Oștilor Cerești, binecuvântează Drapelul patriei noastre, România! În numele Tatălui, al fiului și al Sfântului Duh! Acum și pururea, în vecii vecilor, Amin!”<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405531" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Pe acordurile Imnului Național al României, flamura Drapelului Național a fost urcată în vârful catargului alături de celelalte două, Municipal și Uniunea Europeană.<br />
A urmat o scurtă prezentare a Drapelului Național făcută de moderator: „Sub faldurile acestui drapel au fost câștigate Independența de Stat, Marea Unire și apărarea libertății naționale. Pentru fiecare militar român, drapelul reprezintă onoarea și credința față de patrie. Pentru fiecare cetățean român, tricolorul este expresia apartenenței la aceeași istorie, la aceleași valori și la același destin național. Instituită prin lege, Ziua Drapelului Național este prilejul prin care întreaga societate românească își reafirmă respectul față de simbolurile fundamentale ale Statului și față de sacrificiul tuturor celor care au apărat acest drapel de-a lungul istoriei. Privind astăzi Tricolorul înălțat pe catarg, ne reafirmăm credința în valorile care definesc România: Libertatea, demnitatea, solidaritatea și iubirea de țară”. Apoi a invitat-o la microfon pe doamna Locotenent-colonel Raluca Popescu, comandantul Batalionului 24 infanterie „Ecaterina Teodoroiu” care a dat citire mesajului transmis, cu prilejul Zilei Drapelului Național, de către șeful Statului Major al Apărării, domnul general Gheorghiță Vlad. Discursul subliniază importanța menținerii încrederii poporului în instituția militară și onorează sacrificiul ostașilor români căzuți la datorie.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405532" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9.jpg" alt="" width="1120" height="628" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9.jpg 1120w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9-320x179.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9-1024x574.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9-768x431.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9-749x420.jpg 749w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9-696x390.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9-1068x599.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1120px) 100vw, 1120px" />La finalul ceremoniei, domnul Ionuț-Viorel Bordeiași, a transmis următorul mesaj: „Astăzi am adus împreună un omagiu Tricolorului României, simbolul sub care generații de români au luptat, au sperat și au construit destinul acestei națiuni. Drapelul Național nu este doar un însemn oficial al statului. Drapelul Național este memoria jertfei înaintașilor, expresia unității noastre și legătura nevăzută dintre trecutul, prezentul și viitorul României. Fie ca Tricolorul să continue să ne inspire încredere, solidaritate și respect față de valorile care ne definesc ca popor. Mulțumim tuturor celor care au contribuit la organizarea acestei ceremonii: Instituției Prefectului Județului Gorj, Consiliului Județean Gorj, Primăriei Municipiului Târgu Jiu, Batalionului 24 Infanterie Gorj «Ecaterina Teodoroiu» Ansamblului Artistic Profesionist «Doina Gorjului», Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, precum și tuturor instituțiilor partenere. Vă mulțumim pentru prezență și pentru respectul acordat simbolurilor naționale. La mulți ani Drapelului României! La mulți ani România!”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405533" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Menționez că delegația Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala județului Gorj „Tudor Vladimirescu” a fost alcătuită din col. (rtr.) ing. dr. Walter Loga, col. (rtr.) Gigi Bușe, col. (rtr.) Vasile Munteanu, col. ing. (rtr.) Ion Bâltoc cu soția Dorina, mr. (rtr.) Spiridon Foanene, jurist Ion M. Ungureanu și fotograf Marin Dogaru și preot paroh Bălan-Dumitrașcu Cosmin.<br />
<em><strong>Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/manifestari-dedicate-zilei-drapelului-national-organizate-la-targu-jiu/">Manifestări dedicate Zilei Drapelului Național, organizate la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/manifestari-dedicate-zilei-drapelului-national-organizate-la-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Salvamont România: peste 7.000 de oameni găsiți și salvați în fiecare an</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-peste-7-000-de-oameni-gasiti-si-salvati-in-fiecare-an/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-peste-7-000-de-oameni-gasiti-si-salvati-in-fiecare-an/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 28 Jun 2026 21:10:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[accidente montane]]></category>
		<category><![CDATA[activitatea montană]]></category>
		<category><![CDATA[campania de prevenire]]></category>
		<category><![CDATA[recomandări utile]]></category>
		<category><![CDATA[Salvamont România]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405442</guid>

					<description><![CDATA[<p>Salvamont România continuă campania de prevenire a accidentelor montane prin publicarea unor recomandări utile privind desfășurarea în siguranță a activităților pe munte și măsurile care trebuie adoptate în situații deosebite. ,,Vă invităm să contribuiți la această inițiativă, împărtășind în comentarii sfaturi și experiențe din activitatea dumneavoastră montană. Recomandările venite din partea celor care cunosc și [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-peste-7-000-de-oameni-gasiti-si-salvati-in-fiecare-an/">Salvamont România: peste 7.000 de oameni găsiți și salvați în fiecare an</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Salvamont România continuă campania de prevenire a accidentelor montane prin publicarea unor recomandări utile privind desfășurarea în siguranță a activităților pe munte și măsurile care trebuie adoptate în situații deosebite.<br />
,,Vă invităm să contribuiți la această inițiativă, împărtășind în comentarii sfaturi și experiențe din activitatea dumneavoastră montană. Recomandările venite din partea celor care cunosc și iubesc muntele pot deveni informații valoroase pentru toți cei care aleg să îi străbată cărările. Completați aceste recomandări cu experiența dumneavoastră, distribuiți-le și puneți-le în practică. Astfel, puteți deveni un adevărat partener al Salvamont România în misiunea de a face muntele mai sigur și de a reduce numărul accidentelor montane. Fiecare gest de responsabilitate, fiecare sfat împărtășit și fiecare recomandare respectată pot contribui la prevenirea unui accident. Fiți alături de Salvamont Romania în campania de reducere a accidentelor montane pe munte și de înlocuire cu zâmbet a tristeții de pe fețele celor peste 7000 de oameni pe care ii salvam anual ! Nu uitați: echipele Salvamont România sunt singurele structuri de salvare montană din România care dețin competența legală și dispun de personal specializat, pregătit și atestat pentru intervenția în accidente montane în care sunt implicate persoane cu afecțiuni medicale sau traumatisme. Apelați cu încredere la profesioniștii Salvamont România – prietenii dumneavoastră de nădejde de pe cărările munților. Siguranța începe cu prevenția, iar atunci când fiecare secundă contează, Salvamont este pregătit să intervină”, au transmis salvatorii montani.<br />
<strong>M.C.H.</strong></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-peste-7-000-de-oameni-gasiti-si-salvati-in-fiecare-an/">Salvamont România: peste 7.000 de oameni găsiți și salvați în fiecare an</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-peste-7-000-de-oameni-gasiti-si-salvati-in-fiecare-an/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce vor românii, dictatură sau democraţie?</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-vor-romanii-dictatura-sau-democratie/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-vor-romanii-dictatura-sau-democratie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 25 Jun 2026 21:11:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[conflicte internaţionale]]></category>
		<category><![CDATA[constitutia romaniei]]></category>
		<category><![CDATA[democratie]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[spaţiul public românesc]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405286</guid>

					<description><![CDATA[<p>În ultimii ani, pe fondul crizelor economice, al conflictelor internaţionale, al polarizării politice şi al neîncrederii crescânde în instituţiile statului, în spaţiul public românesc a reapărut o întrebare, care credeam că a fost definitiv rezolvat în decembrie 1989: „Ce vor românii, dictatură sau democraţie?” Este o întrebare incomodă, dar necesară, nu pentru că România s-ar [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-vor-romanii-dictatura-sau-democratie/">Ce vor românii, dictatură sau democraţie?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În ultimii ani, pe fondul crizelor economice, al conflictelor internaţionale, al polarizării politice şi al neîncrederii crescânde în instituţiile statului, în spaţiul public românesc a reapărut o întrebare, care credeam că a fost definitiv rezolvat în decembrie 1989: „Ce vor românii, dictatură sau democraţie?”<br />
Este o întrebare incomodă, dar necesară, nu pentru că România s-ar afla în pragul abandonării regimului democratic ci pentru că tot mai mulţi cetăţeni îşi exprimă dezamăgirea faţă de felul în care funcţionează democraţia. Mulţi confundă însă eşecurile clasei politice cu eşecul democraţiei însăşi. Iată că de aici până la idealizarea unui regim autoritar nu mai este decât un pas.<br />
Democraţia românească a împlinit peste trei decenii de existenţă şi, în acest timp, România a făcut progrese incontestabile: a devenit membră NATO, a devenit membră a UE, a cunoscut o dezvoltare economică iar cetăţenii săi beneficiază de libertăţi pe care generaţiile anterioare nici nu şi le puteau imagina. Libertatea de exprimare, dreptul de asociere, libertatea presei şi posibilitatea de a schimba guvernele prin vot sunt realităţi ce definesc prezentul. Totuşi, chiar dacă au fost unele realizări, nemulţumirea persistă pentru că romţnii sunt obosiţi de promisiuni electorale neonorate, de scandaluri politice interminabile, de corupţie şi de sentimentul că deciziile importante sunt luate departe de interesele cetăţeanului obişnuit.<br />
De altfel, este un adevăr că politicienii şi guvernarea s-au îndepărtat de popor şi urmăresc doar propriile interese şi pe cele clientelare, de partid. În multe comunităţi oamenii simt că statul este absent, atunci când este nevoie de el, şi excesiv de prezent atunci când vine vorba despre taxe, impozite, controale sau birocraţie. În aceste condiţii apare tentaţia soluţiei rapide şi astfel unii ajung să creadă că o conducere autoritară, un lider puternic şi o disciplină impusă de sus ar putea rezolva problemele pe care politica democratică este incapabilă să le depăşească. Este, astfel, o reacţie explicabilă emoţional dar periculoasă din punct de vedere civic.<br />
De altfel, istoria secolului XX oferă suficiente exemple despre ceea ce înseamnă dictatura. Ea poate crea impresia că oferă ordine şi eficienţă, însă aceasta este obţinută prin limitarea libertăţii. Trebuie să învederăm că într-un regim autoritar cetăţeanul nu mai este partener al puterii, ci subiect al acesteia. Desigur, critica devine suspectă, opoziţia este marginalizată iar presa este redusă la tăcere (doar presa aservită puterii este apreciată). Statul decide ce trebuie să gândească, să spună şi, uneori, să creadă oamenii (aşa cum, de altfel, a făcut guvernul demis).<br />
România a cunoscut experienţa dictaturii şi generaţiile care au trăit în perioada comunistă îşi pot aminti lipsurile materiale, teama de a vorbi liber precum şi controlul exercitat asupra vieţii private. Libertatea nu era un drept, ci un privilegiu aproape inexistent, de aceea nostalgia după dictatură este adesea rezultatul unei memorii selective, care păstrează imaginea unei aparente stabilităţi şi uită costurile umane ale acelui sistem.<br />
Având în vedere ineficienţa de doi ani a guvernării şi pauperizarea cetăţenilor printr-o politică lipsită de perspective, cetăţenii nu mai vor să fie conduşi de un guvern străin de interesele lor şi ale ţării. De asemenea trebuie să precizăm că nici demagogia democratică nu poate supravieţui doar prin invocarea meritelor sale istorice. Ea trebuie să producă rezultate concrete, pentru că cetăţenii nu se hrănesc doar cu discursuri despre libertate atunci când se confruntă cu sărăcie, inechitate sau lipsa perspectivelor şi cu încălcarea gravă a articolului 47 din Constituţia României – dreptul la un nivel de trai decent.<br />
O democraţie care nu corespunde problemelor reale riscă să îşi piardă legitimitatea în ochii celor pe care trebuie să îi reprezinte. Adevărata provocare pentru România nu este alegerea între dictatură şi democraţie, iar alegerea fundamentală este între o democraţie funcţională şi una blocată în propriile neputinţe. Românii nu mai cer astăzi puţină libertate, ei cer instituţii mai eficiente, justiţie mai dreaptă, servicii publice mai bune şi lideri mult mai responsabili.<br />
În fond, dorinţa de ordine, de competenţă şi stabilitate nu este incompatibilă cu democraţia; dimpotrivă, o democraţie matură trebuie să fie capabilă să ofere toate acestea fără a sacrifica drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Forţa unui stat democratic nu constă în puterea unui lider, ci în puterea legilor şi a instituţiilor care trebuie să funcţioneze pentru toţi.<br />
Astăzi România se află într-un moment în care dezbaterea despre viitorul său politic trebuie purtată cu luciditate şi responsabilitate. Frustrarea este legitimă, însă soluţiile autoritare nu reprezintă răspunsul. Istoria ne arată că libertatea pierdută se recuperează mult mai greu decât se câştigă. De aceea întrebarea „Ce vor românii: dictatură sau democraţie?” are, probabil, un răspuns mai nuanţat decât pare la prima vedere. Românii nu vor dictatură, ei vor o democraţie care să funcţioneze cu adevărat, vor o democraţie care să inspire încredere cetăţeanului şi să ofere rezultate concrete. De fapt, nu libertatea este problema românilor, ci modul în care aceasta este administrată de cei care au primit mandatul de a conduce, iar dacă există o lecţie pe care trecutrul ne-o transmite cu claritate, aceasta este că nici o promisiune de ordine nu merită preţul renunţării la libertate.<br />
Democraţia poate fi imperfectă, zgomotoasă şi uneori frustrantă, dar rămâne totuşi singurul sistem care ăi permite cetăţeanului să îşi păstreze demnitatea şi dreptul de a-şi decide propriul destin. În definitiv, se cuvine să precizăm că viitorul României nu depinde de un conducător providenţial, ci de maturitatea unei societăţi care înţelege că libertatea şi responsabilitatea trebuie să meargă împreună.<br />
Astăzi cetăţenii nu mai au încredere în cei care îi conduc, aleşii apar în campanii electorale cu promisiuni generoase şi dispar după alegeri în spatele unor funcţii bine plătite şi a unor declaraţii fără acoperire în timp ce oamenii se luptă cu facturi mari, credite şi nesiguranţa zilei de mâine. Iată că în aceste condiţii nu este surprinzător că unii români ajung să creadă că un lider autoritar ar putea pune ordine în haosul generalizat.<br />
Este cert că atunci când cetăţeanul nu mai crede în vot şi în instituţiile statului începe să creadă în omul providenţial. Democraţia românească nu este în pericol din cauza celor care o critică, ci este în pericol din cauza celor care o compromit prin incompetenţă, aroganţă şi lipsă de responsabilitate, aşa cum s-a dovedit cu prisosinţă de către unii miniştri ai guvernului demis. Dacă politicienii nu înţeleg acest lucru nemulţumirea cetăţenilor va continua să crească, de aceea românii au nevoie de conducători care să înţeleagă că puterea este un serviciu public, nu o recompensă personală.<br />
Până când această lecţie va fi învăţată, întrebarea din titlu se va repeta tot mai apăsat în conştiinţa unei societăţi care aşteaptă nu promisiuni, ci fapte.<br />
<em><strong>Mircea Tutunaru</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-vor-romanii-dictatura-sau-democratie/">Ce vor românii, dictatură sau democraţie?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-vor-romanii-dictatura-sau-democratie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un nou premiu important pentru teatrul din Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-nou-premiu-important-pentru-teatrul-din-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-nou-premiu-important-pentru-teatrul-din-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Jun 2026 21:19:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Festivalul Național de Teatru New Wave]]></category>
		<category><![CDATA[Gia Enache]]></category>
		<category><![CDATA[Shelagh Stephenson]]></category>
		<category><![CDATA[teatrul elvira godeanu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405083</guid>

					<description><![CDATA[<p>O nouă reușită pentru Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu. Actrița Gia Enache a fost premiată la Festivalul Național de Teatru „New Wave”, unde a primit distincția pentru „Cea mai bună actriță în rol principal”, pentru interpretarea personajului Mary din spectacolul „Memoria apei”, de Shelagh Stephenson, în regia lui Mihai Brătilă. „Această distincție reprezintă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-nou-premiu-important-pentru-teatrul-din-targu-jiu/">Un nou premiu important pentru teatrul din Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>O nouă reușită pentru Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu. Actrița Gia Enache a fost premiată la Festivalul Național de Teatru „New Wave”, unde a primit distincția pentru „Cea mai bună actriță în rol principal”, pentru interpretarea personajului Mary din spectacolul „Memoria apei”, de Shelagh Stephenson, în regia lui Mihai Brătilă.<br />
„Această distincție reprezintă o recunoaștere meritată a talentului, muncii și dedicării unei actrițe care, de-a lungul anilor, a demonstrat constant o remarcabilă capacitate de transformare artistică și o profundă înțelegere a artei actorului. Premiul obținut la NEW WAVE încununează un parcurs profesional construit cu seriozitate, pasiune, discreție, perseverență și confirmă valoarea unei artiste care s-a remarcat în numeroase producții ale teatrului nostru”, au transmis reprezentanții teatrului.<br />
În ultimii ani, Gia Enache a fost distribuită în mai multe spectacole importante din repertoriul instituției, roluri care i-au oferit ocazia să își demonstreze versatilitatea și expresivitatea artistică.<br />
Spectacolul „Memoria apei” a atras atenția prin combinația dintre textul dramaturgic semnat de Shelagh Stephenson, viziunea regizorală a lui Mihai Brătilă și interpretarea echipei artistice.<br />
„Premiul acordat Giei Enache este, în egală măsură, o victorie personală și una instituțională. El recompensează performanța unei actrițe de excepție, dar și efortul unei echipe care construiește cu responsabilitate și viziune un repertoriu capabil să genereze excelență artistică și recunoaștere la nivel național. (&#8230;) Felicitările noastre se îndreaptă către Gia Enache pentru această realizare deosebită, către regizorul Mihai Brătilă și către întreaga echipă a spectacolului «Memoria apei». Ne bucurăm că munca, talentul și profesionalismul sunt recunoscute și apreciate la nivel național și suntem convinși că acest premiu reprezintă doar una dintre numeroasele confirmări ale valorii artistice a Giei Enache”, au mai precizat reprezentanții Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-nou-premiu-important-pentru-teatrul-din-targu-jiu/">Un nou premiu important pentru teatrul din Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-nou-premiu-important-pentru-teatrul-din-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Inundații masive în Craiova</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inundatii-masive-in-craiova/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inundatii-masive-in-craiova/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gelu Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Jun 2026 21:12:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[acumulari de apa]]></category>
		<category><![CDATA[capitala Olteniei]]></category>
		<category><![CDATA[inundații masive]]></category>
		<category><![CDATA[precipitațiile abundent]]></category>
		<category><![CDATA[reţeaua de canalizare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405105</guid>

					<description><![CDATA[<p>Timp de două zile la rând capitala Olteniei a fost lovită de inundații masive, precipitațiile abundente ducând la formarea unor acumulări de apă pe care rețeaua de canalizare nu le-a putut prelua. Au fost și alte localități din Dolj lovite de furtunile puternice de luni și marți, în special cea de marți, doar că la [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inundatii-masive-in-craiova/">Inundații masive în Craiova</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Timp de două zile la rând capitala Olteniei a fost lovită de inundații masive, precipitațiile abundente ducând la formarea unor acumulări de apă pe care rețeaua de canalizare nu le-a putut prelua. Au fost și alte localități din Dolj lovite de furtunile puternice de luni și marți, în special cea de marți, doar că la Craiova a fost situația cea mai gravă. În multe intersecții circulația a fost complet blocată, apa ajungând să măsoare și peste un metru după ce s-au înregistrat și peste 100 litri/metrul pătrat.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405108" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2.jpg" alt="" width="800" height="1067" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>În oraș au fost blocate zeci de străzi, iar în parcări zeci de autoturisme au fost înghițite de apele revărsate de peste tot. Nimeni nu se aștepta la așa ceva, iar în unele cazuri în magazinele cu intrarea blocată de ape a fost nevoie de intervenția pompierilor pentru a-i evacua pe cei de acolo. „Lucrăm la magazinul acesta și nu am mai putut ieși. Pur și simpli vreo trei ore am stat și ne-am uitat cum tot crește apa. A ajuns la un metru și nu mai aveam pe unde să trecem. Nu mă gândeam că voi ajunge să fiu scoasă de pompieri vreodată de aici”, a spus o localnică. Oamenii s-au ținut de mână în șir indian și s-au ghidat după pompierul din fruntea coloanei pentru a putea ajunge în zone cu apă mică pentru a putea pleca spre casele lor. Bilanțul pompierilor arată o situație fără precedent, mai ales că avuseseră intervenții aproape similare și cu o zi înainte.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405109" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1.jpg" alt="" width="800" height="1067" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Aceștia au fost nevoiți să ceară sprijin de la colegii din Argeș pentru șase motopompe de mare capacitate, iar la nivelul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Dolj au fost mobilizați toți militarii astfel încât să se poată răspunde la toate solicitările primite la 112. „În municipiul Craiova au fost 5 copaci prăbușiți, 13 străzi inundate, inundații la 31 curți, subsoluri policlinici inundate 2, subsol inundat agent economic, 20 de persoane blocate într-un magazin. În municipiul Calafat au fost inundații la 5 curți, iar 4 copaci prăbușiți. În localitatea Cârcea &#8211; 7 curți inundate, în localitatea Malu Mare &#8211; inundație in 6 gospodării, curtea școlii inundată, 1 stradă inundată (4 gospodării afectate), în orașul Bechet &#8211; o inundație casă, iar la Rast &#8211; 1 copac prăbușit. La ora 21:30 au fost 59 de intervenții, din care finalizate – 35, iar în lucru – 24. Totodată, sunt în desfășurare peste 26 apeluri pe SNUAU 112. Până la acest moment nu au fost raportate victime”, transmitea ISU Dolj la finalul zilei de marți.<br />
<em><strong>Gelu Ionescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inundatii-masive-in-craiova/">Inundații masive în Craiova</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inundatii-masive-in-craiova/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Secretul din talpa care schimba tot ce stiai despre miscarile pe teren</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/secretul-din-talpa-care-schimba-tot-ce-stiai-despre-miscarile-pe-teren/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/secretul-din-talpa-care-schimba-tot-ce-stiai-despre-miscarile-pe-teren/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Jun 2026 13:01:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Adidas]]></category>
		<category><![CDATA[ghetele de fotbal]]></category>
		<category><![CDATA[Industria echipamentelor sportive]]></category>
		<category><![CDATA[miscarile pe teren]]></category>
		<category><![CDATA[Nike]]></category>
		<category><![CDATA[sanatatea articulatiilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405065</guid>

					<description><![CDATA[<p>Fiecare sport isi are obiectele lui de cult, iar fotbalul nu face exceptie. Insa putini jucatori &#8211; fie amatori, fie semiprofesionisti &#8211; se opresc cu adevarat sa analizeze ce se intampla intre picior si gazon in fractiunea de secunda a unui sprint sau a unei schimbari bruste de directie. Echipamentul de la sol este primul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/secretul-din-talpa-care-schimba-tot-ce-stiai-despre-miscarile-pe-teren/">Secretul din talpa care schimba tot ce stiai despre miscarile pe teren</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Fiecare sport isi are obiectele lui de cult, iar fotbalul nu face exceptie. Insa putini jucatori &#8211; fie amatori, fie semiprofesionisti &#8211; se opresc cu adevarat sa analizeze ce se intampla intre picior si gazon in fractiunea de secunda a unui sprint sau a unei schimbari bruste de directie.</p>
<p>Echipamentul de la sol este primul care influenteaza viteza de reactie, echilibrul si chiar sanatatea articulatiilor pe termen lung.</p>
<p>Industria echipamentelor sportive a evoluat spectaculos in ultimii zece ani. Materialele compozite, talpile modulare si sistemele de prindere adaptiva au transformat complet modul in care producatorii gandesc incaltamintea de fotbal.</p>
<p>Branduri precum Nike, Adidas sau Puma investesc sute de milioane anual in cercetare biomecanica tocmai pentru a optimiza fiecare milimetru al constructiei unui pantof de fotbal.</p>
<p>Ghetele de fotbal nu sunt un produs uniform &#8211; exista diferente uriase intre modelele destinate suprafetelor naturale, artificiale sau dure, iar alegerea gresita poate costa o accidentare sau un sezon pierdut.</p>
<p>Unghiul din care merita privit acest subiect nu este al consumatorului care vaneaza oferte, ci al jucatorului care intelege ca fiecare detaliu tehnic are o functie precisa.</p>
<p><strong>Ce ascunde talpa sub lumina reflectoarelor</strong></p>
<p>Configuratia crampoanelor este primul element pe care orice jucator serios ar trebui sa-l inteleaga inainte de a lua o decizie de cumparare.</p>
<p>Pe gazon natural umed, crampoanele conice ofera o rotatie mai libera a piciorului, reducand riscul de blocare brusca a gleznei &#8211; un mecanism care a dus la numeroase rupturi de ligamente documentate in studii ortopedice europene.</p>
<p>Pe suprafetele artificiale de generatia a treia sau a patra, acelasi tip de crampon devine periculos, pentru ca materialul sintetic ofera o aderenta mult mai mare si nu permite alunecarea controlata.</p>
<p>Producatorii rezolva aceasta problema prin talpi cu crampoane multiple si mai scurte, distribuite pe o suprafata mai mare, iar diferenta practica este simtita imediat la primul sprint lateral. Ghetele de fotbal concepute pentru iarba artificiala poarta de obicei marcajul AG &#8211; artificial ground &#8211; si sunt proiectate sa distribuie presiunea uniform.</p>
<p>Materialul fetei este la fel de important ca talpa, insa despre el se vorbeste mai rar.</p>
<p><strong>Cum recunosti o pereche care merita banii</strong></p>
<p><a href="https://www.emag.ro/pantofi-sport/filter/sport-f9656,fotbal-v-4466450/c">Ghetele de fotbal dintr-un material</a> sintetic de calitate superioara &#8211; cum este Primeknit-ul de la Adidas sau Flyknit-ul de la Nike &#8211; ofera o senzatie de contact mai directa cu mingea, fara ca piciorul sa oboseasca dupa 90 de minute.</p>
<p>Pielea cangur, folosita traditional in modelele premium, ramane un reper de confort si durabilitate, dar pretul sau ridicat si considerentele etice au impus alternativele sintetice ca standard al pietei actuale.</p>
<p>Dimensionarea este o alta capcana frecventa: ghetele de fotbal se cumpara de regula cu o jumatate de marime mai mari fata de incaltamintea de strada, deoarece piciorul se dilata in efort prelungit.</p>
<p>Un test simplu consta in verificarea spatiului de la varf &#8211; un deget latime este distanta recomandata de podologi sportivi.</p>
<p>Modelele cu fata foarte ingusta, destinate jucatorilor cu control tehnic rafinat, nu sunt potrivite pentru piciorele late si pot cauza dureri cronice.</p>
<p>Citeste intotdeauna specificatiile tehnice ale suprafetei pe care joci inainte de a alege o pereche noua &#8211; productorul iti da toate indicatiile necesare pe eticheta sau pe site-ul oficial, iar aceasta verificare de doua minute te scuteste de o alegere costisitoare.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/secretul-din-talpa-care-schimba-tot-ce-stiai-despre-miscarile-pe-teren/">Secretul din talpa care schimba tot ce stiai despre miscarile pe teren</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/secretul-din-talpa-care-schimba-tot-ce-stiai-despre-miscarile-pe-teren/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Odată cu solstiţiul de vară &#8211; Din nou călător prin lumea „APEI VII”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-din-nou-calator-prin-lumea-apei-vii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-din-nou-calator-prin-lumea-apei-vii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 23 Jun 2026 21:13:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Izvarna Gorjului]]></category>
		<category><![CDATA[Izvoarele Cernei]]></category>
		<category><![CDATA[lumea lui Hades]]></category>
		<category><![CDATA[Retezatul Mic]]></category>
		<category><![CDATA[zona Soarbele]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404965</guid>

					<description><![CDATA[<p>Am trecut nu o dată prin Izvarna Gorjului pentru peisajul de-a dreptul idilic de se desfăşoară ochiului ori pentru a surprinde imagini din diverse anotimpuri cu puzderia de izvoare ce ies la suprafaţa pământului sub forma unor fierbători de nisip ori a unor bolboroase. Acestea îţi încântă privirea şi te fac să-ţi dai seama (dacă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-din-nou-calator-prin-lumea-apei-vii/">Odată cu solstiţiul de vară &#8211; Din nou călător prin lumea „APEI VII”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Am trecut nu o dată prin Izvarna Gorjului pentru peisajul de-a dreptul idilic de se desfăşoară ochiului ori pentru a surprinde imagini din diverse anotimpuri cu puzderia de izvoare ce ies la suprafaţa pământului sub forma unor fierbători de nisip ori a unor bolboroase.</strong></p>
<p>Acestea îţi încântă privirea şi te fac să-ţi dai seama (dacă este să te iei după determinările cu trasori făcute de reputate institute ce se ocupă cu apele subterane) de fascinantul circuit al apelor subterane prin carst şi zbaterea acestora de a străpunge din întunericul Lumii lui Hades la lumină pentru a răcori cum spunea un cunoscut naturalist „atât suflarea pădurii cât şi pe tine drumeţule atunci când ostenit fiind vei întinde căuşul palmei pentru a te răcorii din apa ce a răzbit pe sub greutatea muntelui”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404971" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1.jpg" alt="" width="1200" height="793" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1-320x211.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1-1024x677.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1-768x508.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1-636x420.jpg 636w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1-696x460.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1-1068x706.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />De fiecare dată când an trecut prin acest veritabil ţinut al izvoarelor am observat la unul dintre acestea faptul că veşnic era lume cu tot felul de recipiente în care luau apă. Fie vară ori iarnă la respectivul izvor localizat undeva la marginea drumului ce leagă Costenii de Izvarna în vecinătatea captării amenajată pentru o parte a municipiului Craiova lume adunată din tot ţinutul după cum recent îmi mărturisea un localnic pe care l-am întrebat umplea tot felul de recipiente cu apa de la respectivul izvor cu toate că în acel perimetru se aflau o mulţime de surse similare de apă (de fapt se spune că numele de Izvarna ar veni chiar de la izvoare aici existând menţiuni ale reputatului I . Conea în urmă cu mai bine de nouă decenii asupra bogăţiei de ape ce iese la suprafaţa pământului în cum sunt numite popular bolboroase ori fierbători).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404972" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3.jpg" alt="" width="1200" height="748" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3-320x199.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3-1024x638.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3-768x479.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3-674x420.jpg 674w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3-696x434.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3-1068x666.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Recent când am trecut pe acolo am fost intrigat de lumea ce sta să ia apă de la respectivul izvor şi atunci „mi-am luat inima-n dinţi” şi i-am întrebat pe respectivii de ce iau apă numai de acolo când mai sunt o veritabilă salbă de surse de apă în apropiere.<br />
Răspunsul lor a fost să-mi iau un pahar ori o sticlă pe care să le umplu cu apa din respectivul izvor şi să o gust. Ei şi după ce mi s-a făcut loc şi „peste rând” să iau apă după ce am gustat-o am rămas mut.<br />
O apă excepţională, gustoasă (dacă aş putea spune aşa) ce-ţi potoleşte imediat setea , numai bună de băut în aceste zile şi parcă (dacă nu mă înşel) aducând crâmpeie din mireasma muntelui pe care l-a părăsit cu puţin timp în urmă pentru a ieşi la lumina zilei.<br />
Pe tot locul unde apa iese la suprafaţă nu se vede pic de muşchi ori vegetaţie ce de regulă apare la zonele umede cum este cazul nostru.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404973" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4.jpg" alt="" width="1200" height="797" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4-1024x680.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4-768x510.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4-632x420.jpg 632w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4-696x462.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4-1068x709.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Îmi spunea cineva de specialitate (ce la ora actuală este în echipa unei prestigioase reviste de ştiinţele naturii şi turism ) că apa ce apare prin aceste locuri vine de departe de undeva din Retezatul Mic (porţiunea calcaroasă a acestui masiv montan) mai precis din zona Soarbele şi Găuroaie şi care după ce străbate Vâlcanul pe sub el apare în mai multe locuri dintre cele mai cunoscute fiind Izvoarele Cernei şi puzderia de izvoraşe mai mari ori mai mici din perimetrul Izvarna.<br />
Cine ştie ce roci ori ce energii telurice străbat firişoarele de apă prin subteran pentru ca unindu-şi forţele să apară la suprafaţă încântându-e ochiul şi în acelaşi timp potolindu-ne setea cu apa (pe care sunt nevoit să repet având o calitate excepţională o veritabilă apă vie ce multe comunităţi chiar din Occident ar da orice să o aibă) ce parcă ne înviorează chiar şi pe cea mai caldă perioadă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404974" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5.jpg" alt="" width="1200" height="815" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5-320x217.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5-1024x695.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5-768x522.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5-618x420.jpg 618w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5-696x473.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5-1068x725.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Dar cel mai bine ar fi dacă cei doritori de a gusta o apă de munte, o adevărată apă vie aflată pe teritoriul gorjean ar merge pe acele meleaguri de un pitoresc fără egal. Fie că o vor lua pe la Costeni fie pe la Pocruia în apropierea staţiei de apă ce duce lichidul vital vieţii spre Craiova vor vedea pe marginea drumului un izvoraş amenajat aşa cum spuneam prin grija unor localnici cu suflet .<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404977" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6.jpg" alt="" width="1200" height="739" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-320x197.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-1024x631.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-768x473.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-682x420.jpg 682w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-696x429.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-1068x658.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-356x220.jpg 356w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Iar în apropierea acestuia cei curioşi mai pot vedea o multitudine de mici izvoraşe ce fac parcă să fiarbă fundul apei râuleţului care trece prin apropiere (de unde şi denumirea de fierbători de nisip) ce aduc la rândul lor firişoare de apă încărcare aşa cum vă spuneam cu energiile telurice ale Lumii lui Hades la suprafaţă spre desfătarea ori de ce nu meditaţia a celor ce au câteva minute la dispoziţie ca să urmărească fascinantul joc al apei cu firele de nisip.<br />
<em><strong>Mugurel PETESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-din-nou-calator-prin-lumea-apei-vii/">Odată cu solstiţiul de vară &#8211; Din nou călător prin lumea „APEI VII”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-din-nou-calator-prin-lumea-apei-vii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (II)</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-ii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-ii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 23 Jun 2026 21:11:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Ana Daria Ionescu Haidau]]></category>
		<category><![CDATA[Clubul Rotary]]></category>
		<category><![CDATA[Diana Negotin]]></category>
		<category><![CDATA[dumitru braila]]></category>
		<category><![CDATA[Florin Mărginean]]></category>
		<category><![CDATA[Ovidiu Constantin Bunget]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404951</guid>

					<description><![CDATA[<p>Prof.univ.dr. Ovidiu Constantin Bunget fost guvernator al Districtului Rotary International 2241 Romania &#38; Republica Moldova a spus că i-a zis cineva că „dacă ai făcut un lucru bun și nu i-ai făcut publicitate e ca și când nu l-ai făcut. La dumneavoastră, cu ajutorul domnului Victor Toacă, ați reușit să publicați tot istoricul de 25 [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-ii/">Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (II)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Prof.univ.dr. Ovidiu Constantin Bunget</strong> <strong>fost guvernator al Districtului Rotary International 2241 Romania &amp; Republica Moldova</strong> a spus că i-a zis cineva că „<em>dacă ai făcut un lucru bun și nu i-ai făcut publicitate e ca și când nu l-ai făcut. La dumneavoastră, cu ajutorul domnului Victor Toacă, ați reușit să publicați tot istoricul de 25 de ani al acestui Club și vă felicit pentru această performanță</em>!”<br />
<strong>Mihai Berculescu, președintele Clubului Rotary Craiova</strong>, al cărui tată este gorjean, a mulțumit pentru invitație și dorește să desfășoare multe activități în comun, cu cei de la Gorj, apreciind activitatea desfășurată aici și în mod special, munca de cercetare și documentare a domnului Victor Troacă și rezultatul acesteia, concretizat în cele trei volume documentare.<br />
<strong>Domnul Dumitru Brăilă</strong>, membru fondator al Clubului Rotary Târgu Jiu, a povestit despre înființarea acestui club, acum 25 de ani. „<em>Atunci, ne-am adunat câțiva gorjeni avându-l alături pe bunul meu prieten Ștefan Voinea și fără să știm prea multe despre ceea ce înseamnă să fii rotarian, ne-am dat mâna și am înființat acest club. Am pus temelia acestei formațiuni care, an de an a crescut, s-a dezvoltat, iar astăzi este întradevăr o construcție solidă, o construcție care, pentru orașul nostru, este într-adevăr o mândrie</em>”. Referindu-se la tinerii care sunt pepiniera acestui club, a spus: „<em>Tinerii au entuziasmul și forța fizică dar bătrânii știu drumul. Drumul pe care trebuie să-l urmați este drumul pe care noi l-am bătut și am construit. Acum este mult mai ușor pentru tineri, pentru că știu ce au de făcut și pot să se descurce foarte ușor</em>”.<br />
Cu această intervenție, partea a doua a acestui eveniment, lansarea de carte, a luat o pauză, finalizându-se cu acordarea de autografe din partea autorului.<br />
Următoarea activitate a fost dedicată activității clubului în cei 25 de ani de existență și predarea-preluarea conducerii clubului.<br />
După un moment de reculegere pentru rotarienii care nu mai sunt alături de noi, (președinții Merișescu Romel și Șomăcescu Cosmin-Marcel, dar și membrii Avramescu și Maicovschi, au urmat mesajele filmate a doi foști guvernatori rotarieni: Mihaela Vlad (2024 – 2025) și Florin Mărginean (2022 – 2023).<br />
<strong>Doamna Mihaela Vlad</strong> a transmis următorul mesaj: „<em>25 de ani nu sunt doar ani. Sunt generații de oameni care au crezut în bine, care au ales să fie împreună și să lase ceva valoros în urmă. Dincolo de proiecte și rezultate, Rotary înseamnă oameni. Înseamnă prietenii care rămân neuitate în momentele care contează și acea dorință sinceră de a fi în slujba comunității. Nu din obligație, ci din convingere. Astăzi celebrăm ceea ce ne leagă și ceea ce ne dă sens. Și poate mai mult ca oricând, ne amintim de ce am ales să fim parte din această poveste</em>”.<br />
Și <strong>domnul Florin Mărginean, membru al Rotary Club Alba Iulia</strong>, a transmis un mesaj frumos și încurajator: „<em>Vă privesc cu respect și cu profundă admirație. Ați construit mai mult decât sperați. Ați construit încredere, ați construit speranță, ați construit o comunitate care chiar contează. În Rotary anii nu se numără. Ei se simt în impactul lăsat în oameni, iar voi ați lăsat urme frumoase. Vă doresc să aveți curajul să visați mai departe și puterea să transformați fiecare vis în bine, pentru ceilalți. Pentru că, adevărata noastră moștenire, nu este ceea ce construim ci viețile pe care le schimbăm și împreună, nu există limite. La mulți ani Rotary Târgu Jiu! La mulți ani tuturor!</em>”<br />
Evenimentul a continuat cu vizionarea unui videoclip cu activitățile desfășurate de club în cei 25 de ani și premierea președinților, secretarilor și membrilor rotarieni care s-au remarcat în cei 25 de ani de activitate ai clubului, finalizându-se cu predarea-primirea conducerii Clubului Rotary Târgu Jiu.<br />
<strong>Mesajul doamnei Ana-Daria Ionescu-Haidău,</strong> <strong>președintele în exercițiu al Clubului Rotary Târgu Jiu</strong>: „<em>Închei un an pe care îl port în suflet cu recunoștință emoție și împlinire. A fost un an intens, plin de proiecte, provocări și momente care ne-au unit și ne-au demonstrat încă o dată că atunci când lucrăm împreună putem face bine și putem schimba vieți. Pentru mine acest mandat a însemnat mai mult decât o responsabilitate. A fost o adevărată provocare să găsesc echilibru între toate rolurile pe care le îndeplinesc zi de zi: mamă, soție, fiică, profesor, director de școală și președinte Rotary Târgu Jiu. Au existat momente în care am simțit că poate am ajuns la limită, însă, alături de voi, dragi prieteni, am descoperit că există întotdeauna resurse nebănuite de energie, dăruire și iubire pentru comunitate care ne ajută să mergem mai departe. Nimic din ceea ce am realizat în acest an nu ar fi fost posibil fără sprijinul vostru</em>”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404956" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />În continuare a mulțumit fiecărui membru al clubului pentru încrederea implicarea și prietenia oferite. A mulțumit nașului său rotarian Sorin Ștefan Ghimiș pentru încrederea pe care i-a acordat-o în anul 2018, când a propus-o să intre în familia Rotary. Un gând deosebit de recunoștință a fost îndreptat și către secretara și prietena sa, Diana Negotin, care i-a fost un sprijin neprețuit în fiecare proiect, la orice oră din zi și din noapte și la fiecare decizie. A mulțumit și i-a felicitat pe toți membrii Interact Târgu Jiu, întregul bord din acest an pentru faptul că ne-am inspirat din entuziasmul lor, din spiritul lor tineresc și din dorința sinceră de a schimba destine.<br />
<strong>Tineret și Voluntariat:</strong> Interact District 2241, format din tineri voluntari, este rețeaua oficială a tinerilor (12–18 ani) susținută de Rotary International în România și Republica Moldova. Aceasta include zeci de cluburi locale dedicate dezvoltării abilităților de lider și implicării lor în comunitate.<br />
La finalul mesajului a spus: „<em>Predau acest mandat prietenului meu, doctor Radu Băluță, cu inima plină de recunoștință și cu convingerea că adevărata măsură a unui an de mandat nu stă în numărul proiectelor realizată ci în oamenii pe care i-am inspirat, în prieteniile pe care le-am consolidat și în binele pe care l-am lăsat în urmă. Spiritul Rotary va continua să ne unească, să ne inspire și să ne amintească faptul că împreună putem construi o comunitate mai bună. <strong>A servi mai presus de sine</strong>, nu este doar deviza noastră, ci modul în care alegem să trăim, să dăruim și să lăsăm o urmă frumoasă în viețile celor din jur. Vă mulțumesc pentru că mi-ați fost alături și pentru că, împreună am făcut ca acest an să conteze. La mulți ani Rotary Târgu Jiu</em>!”<br />
<strong>Doamna Diana Negotin,</strong> secretara doamnei Ana-Daria Ionescu-Haidău, a mulțumit tuturor membrilor care au fost alături de ele pe întregul mandat și au participat atât la acțiunile desfășurate cât și la ședințe. „<em>Sunt o secretară căreia îi pare rău că se termină acest mandat. Pentru mine a fost unul dintre cei mai frumoși ani din ultima perioadă</em>”. A mulțumit și domnului Victor Troacă pentru posibilitatea de a scrie în cartea lansată astăzi, aici.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404957" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4.jpg" alt="" width="1105" height="623" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4.jpg 1105w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4-320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4-1024x577.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4-768x433.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4-745x420.jpg 745w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4-696x392.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4-1068x602.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1105px) 100vw, 1105px" />Ceremonia schimbării de Colan a fost asigurată de către Past guvernatorul Ovidiu Bunget și domnul Ștefan Voinea, președintele fondator al clubului. Colanul a trecut de la doamna Ana-Daria Ionescu-Haidău, președintele (2025 – 2026) la noul președinte (2026 – 2027), medicul stomatolog Radu Băluță, avându-l ca secretar pe nașul său de cununie, Dan Antoniu Ilieș. La finalul ceremoniei, doamna Ana-Daria Ionescu-Haidău a spus: „<em>Privim cu recunoștință la trecut și cu multă speranță spre viitor</em>!”<br />
<strong>Noul președinte (2026 – 2027), Radu Băluță,</strong> a făcut un scurt istoric al  activității  Rotary  International, primul club fiind înființat la 23 februarie 1905, în Illinois, Chicago, a cărui deviză, motto, este „<strong>A servi mai presus de sine</strong>”. La 5 mai 2001 se înființa și la Târgu Jiu primul Club Rotary din județul Gorj.<br />
<strong>Cuvântul de final l-a avut domnul prof.dr. Ion Mocioi</strong>, membru fondator, care a cunoscut mulți rotarieni din alte țări, datorită funcțiilor deținute de-a lungul celor 85 de ani de viață și a legat prietenii cu ei. Prietenia este un simbol al păcii, care trebuie păstrată cu orice preț. Vremurile de azi ne-au adus război la granițele țării. La Târgu Jiu este o organizație puternică ce trebuie să călăuzească pașii celor tineri pentru o continuitate valoroasă și trainică.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404958" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />La final s-au făcut fotografii de grup și domnul Victor Troacă a acordat autografe pe cărțile dăruite tuturor participanților.<br />
<strong><em>Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR</em></strong></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-ii/">Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (II)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-ii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Peripluri estivale &#8211; La mijloc de cireșar ,,clămpănicii’’ se antrenează intens</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-la-mijloc-de-ciresar-clampanicii-se-antreneaza-intens/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-la-mijloc-de-ciresar-clampanicii-se-antreneaza-intens/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 22 Jun 2026 21:23:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[delta nilului]]></category>
		<category><![CDATA[locurile mlăştinoase]]></category>
		<category><![CDATA[Peripluri estivale]]></category>
		<category><![CDATA[sosire berze]]></category>
		<category><![CDATA[strada slobozia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404848</guid>

					<description><![CDATA[<p>În primăvară, relatam faptul că de-a lungul drumului ce traversează perimetrul Teleşti – Şomăneşti, precum si pe strada Slobozia din Tg Jiu de mai mulţi încoace după cum îmi povesteau nişte localnici berzele vin îşi repară cuiburile lăsate în urmă şi îşi cresc puii ce trebuie să se „antreneze” serios pentru că nu peste mult [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-la-mijloc-de-ciresar-clampanicii-se-antreneaza-intens/">Peripluri estivale &#8211; La mijloc de cireșar ,,clămpănicii’’ se antrenează intens</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În primăvară, relatam faptul că de-a lungul drumului ce traversează perimetrul Teleşti – Şomăneşti, precum si pe strada Slobozia din Tg Jiu de mai mulţi încoace după cum îmi povesteau nişte localnici berzele vin îşi repară cuiburile lăsate în urmă şi îşi cresc puii ce trebuie să se „antreneze” serios pentru că nu peste mult timp urmează să plece în traseele lor de iarnă migraţie ce ajung după cum opinau nişte cunoscători până în Delta Nilului.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404853" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2.jpg" alt="" width="1200" height="883" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-320x235.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-1024x753.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-768x565.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-571x420.jpg 571w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-696x512.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-1068x786.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Mai zilele trecute, pe când citeam într-o publicaţie că pentru berze este o directivă europeană și chiar un program ce le monitorizează efectivele precum şi şederea în ţara noastră îmi zic că ar fi nimerit să dau o tură prin perimetrul mai sus menţionat ca să văd cum mai evoluează tinerele vieţuitoare pe care ultima dată le văzusem în cuiburile plasate pe stâlpii electrici şi unde spre lauda lor lucrătorii şi implicit şefii lor montaseră un fel de grilaje pentru ca odată construite cuiburile să nu încurce distribuţia curentului electric în zonă.<br />
Spre surpriza mea (căci nu credeam că în acel interval de timp s-ar putea petrece ceva semnificativ), cuiburile în cea mai mare a parte a lor erau pline de puii ce aşteptau (la ora prezenţei mele acolo) întoarcerea adulţilor de pe locurile mlăştinoase din împrejurimi (unde chiar din primăvară îmi exprimasem opinia că aceste înaripate îşi pot găsi facil hrana pentru ele cât şi pentru puii care acum erau mărişori cu poftă de mâncare pe măsură)<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404854" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1.jpg" alt="" width="1200" height="854" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-320x228.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-1024x729.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-768x547.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-590x420.jpg 590w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-696x495.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-1068x760.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Intrând în vorbă cu nişte puşti ce se jucau pe la porţi am fost convins de către aceştia să mai stau puţin că urmează ca adulţii să vină să-şi hrănească puii şi o să am parte de un spectacol pe cinste. Într-adevăr, nu după mult timp, au venit bărzoii de la baltă probabil cu hrana îngurgitată şi au început să o împartă la puii ce până atunci stătuseră cuminţi parcă ştiind că peste puţin timp or să primească de mâncare. Trebuie să mărturisesc că aşa cum am fost în primăvară de-a binelea impresionat de jocul aripilor şi „toaca” din plisc a acestor simpatice păsări şi acum la sosirea în cuib în prezenţa puilor ce probabil cunoşteau ritualul adulţii au avut un program de-a dreptul mistic ce m-au dus cu gândul la şamanii amerindieni şi incantaţiile lor ancestrale.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404855" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21.jpg" alt="" width="1129" height="1026" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21.jpg 1129w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21-264x240.jpg 264w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21-880x800.jpg 880w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21-768x698.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21-462x420.jpg 462w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21-696x633.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21-1068x971.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1129px) 100vw, 1129px" />Ce să mai spun…. În faţa spectacolului oferit m-am simţit ca un personaj din producţiile supranaturale dedicate ipotezei existenţei pe teritoriul american a Păsării Tunetului (intrată în folclorul apaşilor) al Şarpelui Curcubeu din emisfera australă (în credinţa aborigenilor).<br />
Poate că de aceea berzele au fost iubite de comunităţile umane în preajma cărora au poposit de-a lungul vremurilor. Am auzit că acestea erau considerate sfinte pe vremea romanilor în multe culturi aflându-se în ipostaze de-a dreptul mistice uciderea unei astfel de vietate fiind un păcat capital.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404856" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22.jpg" alt="" width="1047" height="817" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22.jpg 1047w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22-308x240.jpg 308w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22-1024x800.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22-768x599.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22-538x420.jpg 538w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22-696x543.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1047px) 100vw, 1047px" />Bineînţeles că nu vor putea vreodată să audă (ori mai ştii?) dar din partea noastră nu le putem ura ,,juniorilor’’ ce zi de zi fac exerciţii de zbor decât să aibă puterea să străbată ruta lor de migraţie ce merge tocmai până în Egipt. Şi să vină la anul tot pe aceste locuri unde sunt cuiburi goale numai bune pentru amenajat de puii de acum deveniţi peste timp adulţi în toată firea.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-la-mijloc-de-ciresar-clampanicii-se-antreneaza-intens/">Peripluri estivale &#8211; La mijloc de cireșar ,,clămpănicii’’ se antrenează intens</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-la-mijloc-de-ciresar-clampanicii-se-antreneaza-intens/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu, la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (I)</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-i/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-i/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 22 Jun 2026 21:21:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Adrian Marcel Tudor Drăghici]]></category>
		<category><![CDATA[Clubul Rotary]]></category>
		<category><![CDATA[Promenada Inimilor]]></category>
		<category><![CDATA[stefan sorinel ghimis]]></category>
		<category><![CDATA[victor troaca]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404818</guid>

					<description><![CDATA[<p>Miercuri, 17 iunie 2026, începând cu ora 15:30, la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, în Amfiteatrul „Auditorium Maximum” din zona Debarcader (Strada Tineretului nr. 4) a avut loc sărbătorirea a 25 de ani de activitate ai Clubului printr-un eveniment rotarian de excepție: lansarea volumului „Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)”, vernisajul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-i/">Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu, la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (I)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Miercuri, 17 iunie 2026, începând cu ora 15:30, la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, în Amfiteatrul „Auditorium Maximum” din zona Debarcader (Strada Tineretului nr. 4) a avut loc sărbătorirea a 25 de ani de activitate ai Clubului printr-un eveniment rotarian de excepție: lansarea volumului „Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)”, vernisajul Expoziției Internaționale de Fotografie ICC România – Grecia „Natură, Cultură și Viață”, bilanțul activității rotariene în cei 25 de ani de activitate, premierea președinților, a secretarilor și altor persoane care s-au remarcat în acești 25 de ani, și predarea-preluarea mandatului de președinte al Rotary Club Târgu Jiu pentru anul rotarian 2026-2027.</strong></p>
<p>Așadar, în după-amiaza zilei de 17 iunie 2026, la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu &#8211; zona Debarcader, s-au adunat membrii Clubului „Rotary Târgu Jiu” și invitații acestora, pentru a sărbători împreună un sfert de veac de activitate al acestui club select.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404827" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1.jpg" alt="" width="1600" height="1066" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-1024x682.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-768x512.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-1536x1023.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-630x420.jpg 630w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-696x464.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-1068x712.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />Activitatea a început cu vernisarea Expoziției Internaționale de Fotografie ICC România – Grecia „Natura. Cultura. Viața” amplasată pe holul de la intrarea în sediul universității. Această expoziție este un proiect internațional care reunește fotografi din România și Grecia, având ca temă frumusețea naturii, valorile culturale și viața surprinsă prin obiectivul aparatului foto. Expoziția promovează dialogul cultural și schimbul de experiență dintre cele două țări. Din județul Gorj au fost selectați patru fotografi în cadrul acestei expoziții: Caval Nicolae Cristinel – Târgu Jiu, Ionel Scăunașu – Târgu Jiu, Stăncioiu Alin – Târgu Jiu și Valerian Cruceru – Motru.<br />
La ora 16:00, activitatea s-a mutat în Amfiteatrul „Auditorium Maximum”.<br />
La intrarea în amfiteatru toți participanții au primit câte un exemplar din volumul „Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)” dăruit personal de către Victor Troacă, autorul acestei lucrări documentare.<br />
După intonarea imnurilor de stat ale României și Republicii Moldova, a urmat și intonarea Imnului Rotarian, iar doamna Ana-Daria Ionescu-Haidău, președintele în exercițiu al Clubului Rotary Târgu Jiu, a spus că astăzi, clubul sărbătorește 25 de ani de existență. „Sunt 25 de ani în care Rotary Târgu Jiu a realizat proiecte și a schimbat destine. Primul moment din această seară a fost vernisajul expoziției de fotografie din foaierul <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404829" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary2.jpg" alt="" width="1014" height="599" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary2.jpg 1014w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary2-320x189.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary2-768x454.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary2-711x420.jpg 711w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary2-696x411.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1014px) 100vw, 1014px" />Universității Constantin Brâncuși Târgu Jiu, iar acum are loc lansarea cărții prietenului nostru Victor Troacă intitulată «Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)» și este cel de-al treilea volum dedicat activității rotariene târgujiene, după lucrările „Mișcarea rotariană în județul Gorj” (2017) și „Rotary Club Târgu Jiu. Două decenii de activitate (2001-2021)”, apărută în două ediții”.<br />
Pentru a face un laudațio acestei lucrări și autorului ei, a invitat la microfon pe domnul Adrian-Marcel TUDOR-DRĂGHICI, viceprimar al municipiului Târgu Jiu, membru al acestui Club, fost președinte în perioada 2022 &#8211; 2023. „Cartea «Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)» este despre oameni, valori și responsabilitate față de comunitate. Cartea dedicată activității Rotary Club Târgu Jiu, reprezintă mai mult decât o simplă consemnare a unor evenimente, proiecte și inițiative desfășurate de-a lungul anilor. Ea constituie mărturia implicării civice, a spiritului de solidaritate și a capacității unei comunități de a mobiliza în jurul unor valori fundamentale precum prietenia, integritatea, diversitatea, serviciul și leadership. În paginile sale, lucrarea surprinde evoluția unei organizații care a înțeles că dezvoltarea unei comunități nu poate fi realizată doar prin investiții materiale ci și prin investiții în oameni, în educație, în cultură și în speranța unui viitor mai bun. Fiecare proiect prezentat reflectă preocuparea constantă a membrilor Rotary din Târgu Jiu pentru identificarea nevoilor reale ale comunității și pentru găsirea unor soluții durabile în beneficiul acesteia”. În continuare a subliniat importanța acestei cărți ce rezidă și din valoarea sa documentară. „Ea conservă memoria unor inițiative care au contribuit la îmbunătățirea vieții multor persoane și oferă generațiilor viitoare posibilitatea de a înțelege rolul pe care societatea civilă îl poate avea în dezvoltarea unei comunități moderne și responsabile. Într-o perioadă în care exemplele de implicare autentică sunt tot mai necesare, această lucrare devine o sursă de inspirație pentru toți cei care cred în puterea faptelor și a colaborării”. Domnul Adrian Tudor a făcut referiri și la Clubul Rotary car este una dintre cele mai reprezentative organizații de servicii la nivel mondial, iar activitatea desfășurată la Târgu Jiu demonstrează că principiile sale universale pot produce efecte concrete și durabile la nivel local. De la proiecte educaționale și acțiuni caritabile până la sprijinirea culturii și sănătății tinerilor. „Rotary Club Târgu Jiu își asumă rolul unui partener activ al comunității contribuind la consolidarea unei societăți bazate pe responsabilitate și solidaritate”. Referindu-se din nou la carte, acesta a precizat că lucrarea evidențiază faptul că succesul unei comunității depinde în mare măsură de existența unor oameni care aleg să ofere din timp, experiența și resursele lor, pentru binele comun. „În acest sens membrii Rotary devin exemple de implicare civică și de leadership comunitar, demonstrând că schimbarea începe întotdeauna cu inițiativa și responsabilitatea individuală. Prin valoarea informațiilor prezentate, prin mesajul său profund și omagiul adus celor care au contribuit la dezvoltarea comunității gorjene, această lucrare merită apreciată ca un document de referință și pentru istoria recentă a Municipiului Târgu Jiu și a județului Gorj”. Spre final a concluzionat că, volumul „Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)”, nu este doar o retrospectivă a unor realizări, ci și o invitație la reflecție asupra importanței implicării civice și a spiritului de voluntariat. „Ea demonstrează că progresul unei comunități este posibil atunci când oameni devotați aleg să pună în practică idealul rotarian pentru a servi mai presus de sine transformând solidaritatea într-o forță reală de dezvoltare și speranță”.<br />
În încheiere a făcut și o scurtă prezentare a autorului acestei cărți. „Victor Troacă este cercetător și autor de carte din Târgu Jiu, cu o activitate remarcabilă în domeniul promovării istoriei, culturii și patrimoniului gorjean. El vine din zona satului Motru Sec din județul Gorj. Este doctor în științe economice, cadru didactic și specialist cu o îndelungă activitate în domeniul bancar și lasă Gorjului niște lucrări de referință bazate pe cercetare și documentare bine făcută”.<br />
Domnul Prorector UCB, Ștefan Sorinel Ghimiș, a fost bucuros că această activitate importantă a Clubului Rotary Târgu Jiu are loc la Universitatea „Constantin Brâncuși” al cărui patron spiritual a fost sărbătorit la 19 februarie 2026, când s-au împlinit 150 de ani de la nașterea sa. A precizat că durata unui mandat de președinte rotarian este de numai un an, ceea ce se întâmplă și la Clubul din Târgu Jiu, iar președintele în funcție face ceea ce consideră el că este important pentru comunitate, spunând că: „Istoria Clubului Rotary Târgu Jiu e plină de momente remarcabile pentru că acest club este și va fi unul din pilonii principali ai vieții sociale al comunității din Gorj prin proiectele pe care le implementează, prin susținerea tinerilor, a sănătății, prin tot ce înseamnă evenimente culturale organizate în Gorj”. A făcut apoi referiri la activitatea publicistică a domnului Victor Troacă, membru al acestui Club, care a prezentat, în cele trei volume scrise, întreaga istorie a clubului, ce pare a fi unicat în România și Republica Moldova. A remarcat faptul că „În ultimii ani sunt din ce în ce mai numeroase evenimentele organizate de clubul târgujian, iar Victor a avut ce să scrie.”<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404830" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary3.jpg" alt="" width="995" height="595" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary3.jpg 995w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary3-320x191.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary3-768x459.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary3-702x420.jpg 702w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary3-696x416.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 995px) 100vw, 995px" />La rândul său, domnul Victor Troacă, a precizat că noua lucrare prezintă proiectele, acțiunile și evenimentele desfășurate de club în ultimii cinci ani, dar oferă și informații despre Rotary International, mișcarea rotariană din România și istoria clubului din Târgu Jiu. Lucrarea evidențiază contribuția membrilor Rotary și Interact la dezvoltarea comunității locale, prin proiecte care au devenit deja tradiționale, precum „Cupa Rotary la Schi”, „O cană de fericire”, „Bursele Rotary” sau „Promenada Inimilor”. Printre elementele de noutate ale volumului se numără capitolele „Profiluri rotariene” și „Sentimente rotariene”, dedicate membrilor clubului și experiențelor acestora în cadrul organizației. Autorul subliniază că lucrarea este și un gest de recunoștință față de oamenii care au contribuit, de-a lungul anilor, la dezvoltarea Rotary Club Târgu Jiu și la implementarea unor proiecte cu impact în comunitate.<br />
„Acest volum este darul meu pentru acești oameni minunați, precum și pentru excepționalii tineri care au trecut prin cluburile Interact și Rotaract, cu prilejul marcării unui sfert de secol de activitate a clubului”, a spus, în încheierea mesajului său, domnul Victor Troacă. <em><strong>(Va urma)</strong></em><br />
<em><strong>Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-i/">Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu, la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (I)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-i/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Au lăsat numai gunoaie pe drumurile naționale, după weekend</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-lasat-numai-gunoaie-pe-drumurile-nationale-dupa-weekend/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-lasat-numai-gunoaie-pe-drumurile-nationale-dupa-weekend/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 22 Jun 2026 21:14:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[bilanţ]]></category>
		<category><![CDATA[DRDP Craiova]]></category>
		<category><![CDATA[drumurile naţionale]]></category>
		<category><![CDATA[gunoaie]]></category>
		<category><![CDATA[gunoi menajer]]></category>
		<category><![CDATA[turişti]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404782</guid>

					<description><![CDATA[<p>Reprezentanții DRDP Craiova au făcut un bilanț al efectelor lăsate de turiști după weekend pe drumurile naționale. Așadar, luni dimineața, bilanțul „turiștilor” de week-end arată cum înțeleg unii să lase o urmă în trecerea lor: ,,În timp ce unii au admirat peisajele, alții au lăsat în urmă „amintiri” mai puțin plăcute: PET-uri, doze, ambalaje, resturi [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-lasat-numai-gunoaie-pe-drumurile-nationale-dupa-weekend/">Au lăsat numai gunoaie pe drumurile naționale, după weekend</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Reprezentanții DRDP Craiova au făcut un bilanț al efectelor lăsate de turiști după weekend pe drumurile naționale.<br />
Așadar, luni dimineața, bilanțul „turiștilor” de week-end arată cum înțeleg unii să lase o urmă în trecerea lor:<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404785" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>,,În timp ce unii au admirat peisajele, alții au lăsat în urmă „amintiri” mai puțin plăcute: PET-uri, doze, ambalaje, resturi alimentare și, tot mai des, saci întregi cu gunoi menajer aduși de acasă și abandonați pe marginea drumurilor sau în coșurile de gunoi din parcări.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404786" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Ca în fiecare săptămână, colegii noștri au ieșit să strângă ceea ce proprietarii acestor „suveniruri” au considerat că poate rămâne în natură.<br />
Din păcate, nu vorbim doar despre deșeuri aruncate din mers, ci și despre persoane care aleg să-și golească gunoiul menajer în parcări sau la marginea drumului, în loc să-l depoziteze în pubelele proprii.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404787" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Ne-ar plăcea să investim timpul și resursele în întreținerea și siguranța drumurilor, nu în curățenia făcută după cei care încă nu au aflat că geamul mașinii nu este ușa coșului de gunoi, iar parcările nu sunt platforme pentru depozitarea deșeurilor menajere.<br />
Respectul față de drum, față de natură și față de cei din jur începe cu un gest simplu: îți duci gunoiul acolo unde îi este locul”, au transmis reprezentanții DRDP Craiova.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-lasat-numai-gunoaie-pe-drumurile-nationale-dupa-weekend/">Au lăsat numai gunoaie pe drumurile naționale, după weekend</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-lasat-numai-gunoaie-pe-drumurile-nationale-dupa-weekend/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce jucării sunt potrivite pentru copiii de 2-3 ani</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-jucarii-sunt-potrivite-pentru-copiii-de-2-3-ani/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-jucarii-sunt-potrivite-pentru-copiii-de-2-3-ani/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 22 Jun 2026 05:46:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[alegerea unei jucării potrivite]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltarea copilului]]></category>
		<category><![CDATA[magazin de jucării]]></category>
		<category><![CDATA[tipuri de jucării]]></category>
		<category><![CDATA[valoarea educativă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404726</guid>

					<description><![CDATA[<p>Într-un magazin de jucării, raftul pentru copiii mici poate părea copleșitor: sute de produse, culori, materiale, promisiuni tipărite pe ambalaj. Dar alegerea unei jucării potrivite pentru copiii de 2-3 ani nu este o chestiune de preferință estetică sau de buget, ci una cu mize concrete de siguranță și dezvoltare. Cilindrul de testare EN 71-1, folosit [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-jucarii-sunt-potrivite-pentru-copiii-de-2-3-ani/">Ce jucării sunt potrivite pentru copiii de 2-3 ani</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Într-un magazin de jucării, raftul pentru copiii mici poate părea copleșitor: sute de produse, culori, materiale, promisiuni tipărite pe ambalaj. Dar alegerea unei jucării potrivite pentru copiii de 2-3 ani nu este o chestiune de preferință estetică sau de buget, ci una cu mize concrete de siguranță și dezvoltare. Cilindrul de testare EN 71-1, folosit în laboratoarele europene, are un diametru de 31,7 milimetri, aproximând dimensiunea gâtlejului unui copil de 3 ani. Orice piesă care intră în acest cilindru este clasificată automat ca pericol de sufocare. Detaliul tehnic traduce în termeni practici ce înseamnă, de fapt, o jucărie potrivită vârstei.</p>
<p>La această vârstă, creierul formează conexiuni neuronale cu o viteză care nu se va mai repeta în niciun alt moment al vieții. Atenția, memoria, capacitatea de rezolvare a problemelor și învățarea prin imitație se construiesc simultan, iar jucăria devine, în sens propriu, un instrument de lucru pentru creier. Nu orice jucărie îndeplinește această funcție și nu orice jucărie este sigură pentru această grupă de vârstă.</p>
<h2><strong>Ce se întâmplă în dezvoltarea copilului între 2 și 3 ani</strong></h2>
<p>Între 2 și 3 ani au loc, în paralel, mai multe procese de dezvoltare care ar trebui să ghideze alegerea <a href="https://evawoodtoys.ro/jucarii-copii-2-3-ani/">jucăriilor pentru copii de 2-3 ani</a>. Motricitatea fină, adică precizia mișcărilor mâinilor și degetelor, și motricitatea grosieră, adică coordonarea corpului în mișcări ample, se dezvoltă simultan. Un copil are nevoie, prin urmare, de jucării care să solicite ambele tipuri de control motor.</p>
<p>Limbajul cunoaște o expansiune rapidă în această perioadă. Copiii leagă cuvinte în propoziții, pun întrebări, repetă ce aud și testează constant structuri noi. Jucăriile care stimulează comunicarea, fie că implică numire, descriere sau narațiune, contribuie direct la îmbogățirea vocabularului.</p>
<p>Tot la această vârstă apare jocul simbolic: copilul folosește un obiect pentru a reprezenta altceva, construiește scenarii și imită lumea adulților. Această capacitate nu este un simplu amuzament, ea stă la baza înțelegerii cauzalității, a relațiilor sociale și a creativității. O bucătărie de jucărie, o trusă de doctor sau figurine de animale nu sunt accesorii decorative, ci materiale de lucru pentru un proces cognitiv real.</p>
<h2><strong>Tipuri de jucării care susțin această etapă</strong></h2>
<p>Cuburile de construcție mari și colorate rămân printre cele mai recomandate jucării pentru această grupă de vârstă, din motive care nu țin de tradiție, ci de funcționalitate. Sunt ușor de manevrat de mâinile mici, nu prezintă risc de înghițire dacă sunt dimensionate corect și solicită simultan planificarea, coordonarea și înțelegerea spațiului.</p>
<p>Jucăriile de sortare și asociere, în care copilul potrivește forme, culori sau mărimi, antrenează atenția și memoria de lucru fără a frustra printr-o complexitate excesivă. Puzzle-urile incastru cu butoni mari sunt o variantă potrivită: oferă feedback imediat, piesa intră sau nu intră, ceea ce susține învățarea prin consecință directă.</p>
<p>Instrumentele muzicale simple, tobițe, xilofoane, maracas, nu necesită coordonare avansată și oferă o primă introducere în relația cauza-efect, în ritm și în explorarea senzorială. Jucăriile de șiretuit sau mărgelele mari din lemn pe care copilul le înșiră pe o sârmă lucrează precis motricitatea fină, pregătind mâna pentru scris.</p>
<p>Jocul de rol merită o atenție specială. Seturile de ustensile de bucătărie, trusele de doctor sau animalele din lemn cu care copilul construiește scenarii nu sunt mai puțin educative decât un puzzle, ele solicită un tip diferit de gândire, mai legat de înțelegerea relațiilor sociale și de creativitate. EvaWoodToys.ro organizează produsele pe grupe de vârstă cu subcategorii detaliate, inclusiv pentru intervalul 2-3 ani, ceea ce simplifică filtrarea ofertei după etapa de dezvoltare a copilului.</p>
<h2><strong>Mitul jucăriei cu multe funcții electronice</strong></h2>
<p>O concepție des întâlnită leagă valoarea educativă a unei jucării de numărul de funcții electronice pe care le are: lumini, sunete, butoane, răspunsuri vocale. Pentru copiii de 2-3 ani, această logică nu este susținută de datele despre dezvoltare. O jucărie care face totul singură lasă copilului un rol pasiv, el apasă un buton și primește un spectacol. O jucărie simplă, fără baterii, cere copilului să construiască, să imagineze, să repete și să rezolve.</p>
<p>Asta nu înseamnă că orice jucărie electronică este inutilă, ci că funcțiile electronice nu sunt, prin ele însele, un indicator de calitate sau de potrivire pentru vârstă. Criteriul relevant este dacă jucăria îl pune pe copil în poziția de agent activ sau de spectator.</p>
<h2><strong>Siguranța nu este o opțiune</strong></h2>
<p>Avertismentul „Not suitable for children under 36 months. Small parts. Choking hazard&#8221; pe careîl vedeți pe ambalajele jucăriilor nu este o recomandare orientativă. El are bază în reglementările europene (Directiva 2009/48/EC) și reflectă un risc fizic real și documentat. În 2022, din 452 de incidente cu risc grav raportate în categoria jucăriilor prin sistemul EU Safety Gate, 195 au vizat pericolul de sufocare prin înghițire.</p>
<p>Noul Regulament UE privind siguranța jucăriilor (Regulation 2025/2509), adoptat în noiembrie 2025 și intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, consolidează aceste cerințe, introducând și un pașaport digital de produs pentru toate jucăriile. Perioada de tranziție se extinde până în august 2030, dar jucăriile nou introduse pe piață trebuie să respecte deja standardele actualizate.</p>
<p>Jucăriile vechi sau second-hand ridică un risc suplimentar: pot conține vopsele cu plumb sau alte materiale care nu respectă reglementările actuale. Chiar dacă o jucărie pare în stare bună, absența unui marcaj CE actualizat sau provenința incertă sunt motive suficiente pentru prudență.</p>
<h2><strong>Cadourile pentru copiii apropiați de 4 ani, o zonă de tranziție</strong></h2>
<p><a href="https://evawoodtoys.ro/jucarii-copii-4-5-ani/">Cadourile pentru copii de 4 ani</a> necesită o ajustare de perspectivă față de ce funcționează la 2-3 ani. La 4 ani, copilul tolerează mai bine regulile unui joc, poate urmări instrucțiuni mai complexe și începe să joace în cooperare cu alți copii. Jocurile de societate simple, puzzle-urile cu mai multe piese, seturile de construcție mai elaborate sau jocurile de memorie devin potrivite și atractive.</p>
<p>Confuzia între cele două grupe de vârstă poate merge în ambele direcții: o jucărie pentru 4 ani dată unui copil de 2 ani poate fi frustrantă sau periculoasă, iar o jucărie pentru 2 ani oferită unui copil de 4 ani va fi abandonată rapid din lipsă de provocare. Eticheta de vârstă de pe ambalaj nu este o convenție de marketing, ea reflectă o evaluare a complexității motorii, cognitive și de siguranță fizică.</p>
<p>Un criteriu practic pentru orice cadou, indiferent de vârstă: jucăria ar trebui să ofere copilului ceva de rezolvat, de construit sau de imaginat. Această distincție elimină o mare parte din alegerile greșite, indiferent de buget, și se aplică la fel de bine unui set de cuburi din lemn ca și unui joc de memorie cu imagini.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-jucarii-sunt-potrivite-pentru-copiii-de-2-3-ani/">Ce jucării sunt potrivite pentru copiii de 2-3 ani</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-jucarii-sunt-potrivite-pentru-copiii-de-2-3-ani/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>7 jocuri vechi încă la modă, prezente în topurile celor mai populare sloturi online</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-jocuri-vechi-inca-la-moda-prezente-in-topurile-celor-mai-populare-sloturi-online/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-jocuri-vechi-inca-la-moda-prezente-in-topurile-celor-mai-populare-sloturi-online/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 19 Jun 2026 14:10:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cazinoul online]]></category>
		<category><![CDATA[Juicy Fruits]]></category>
		<category><![CDATA[Shining Crown]]></category>
		<category><![CDATA[sloturi online]]></category>
		<category><![CDATA[TopBet]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404554</guid>

					<description><![CDATA[<p>Deși constant apar sloturi online, unele jocuri par că nu se vor demoda niciodată. Din acest motiv, în topurile cu sloturi online sunt incluse adesea și producții care au ani buni de la lansare. Ele au un număr mare de jucători pasionați, care le fac să fie relevante chiar și la ani distanță de când [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-jocuri-vechi-inca-la-moda-prezente-in-topurile-celor-mai-populare-sloturi-online/">7 jocuri vechi încă la modă, prezente în topurile celor mai populare sloturi online</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Deși constant apar sloturi online, unele jocuri par că nu se vor demoda niciodată. Din acest motiv, în topurile cu sloturi online sunt incluse adesea și producții care au ani buni de la lansare. Ele au un număr mare de jucători pasionați, care le fac să fie relevante chiar și la ani distanță de când au apărut pe piață.</p>
<p>Poate că unele dintre ele nici nu au funcțiile speciale ale sloturilor lansate recent, dar chiar și așa se bucură de un succes real. Pentru a veni în ajutorul utilizatorilor, cazinoul online TopBet a creat o categorie specială cu cele mai populare sloturi la adresa <a href="https://topbet.ro/ro/games/popular">https://topbet.ro/ro/games/popular</a>. Pe listă se află atât jocuri mai noi, dar și unele mai vechi. Am ales din această colecție 7 jocuri cunoscute de aproape toți utilizatorii.</p>
<h2><strong>Shining Crown</strong></h2>
<p>În topurile cu cele mai populare sloturi online, Shining Crown este aproape nelipsit. Jocul a fost lansat de Amusnet Interactive în 2014 și, chiar dacă a trecut un deceniu de la lansare, rămâne unul dintre cele mai apreciate. Jocul este cât se poate de simplu, ca simboluri întâlnim fructe și coroane, dar și cifra 7. Fiind un slot marca Amusnet Interactive, e conectat și la un jackpot. Jocul în sine are 10 linii de plată, iar pe cele cinci role sunt derulate cele 13 simboluri. Coroana are rolul de joker. Ca funcții speciale, Shining Crown nu excelează, dar are Gamble și acces la Jackpot Mystery Cards.</p>
<h2><strong>Lucky Clover</strong></h2>
<p>Slotul lansat de iSoftBet în 2017 rămâne unul dintre cele mai populare. În centrul acțiunii se află Trifoiul cu 4 foi, considerat <a href="https://stirileprotv.ro/divers/semnificatia-trifoiului-cu-patru-foi-de-ce-este-considerat-simbolul-suprem-al-norocului-si-cum-se-planteaza.html">un simbol al norocului</a> în multe culturi. De asemenea, Diamantele sunt și ele prezente în acest joc, care are și jackpoturi progresive. Per total, este un joc cu grafică simplă, dar este apreciat în continuare de utilizatori.</p>
<h2><strong>20 Golden Coins</strong></h2>
<p>Adus pe piață de cei de la Amusnet în urmă cu mai bine de cinci ani, 20 Golden Coins este, așa cum spune și numele, un joc cu monede aurii. Are 5 role și 20 de linii de plată, cifra 7 este simbolul Wild, în timp ce o stea este Scatterul. Un joc cu recenzii bune în mediul online, apreciat de utilizatori.</p>
<h2><strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404556" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1.jpg" alt="" width="800" height="448" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1-320x179.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1-768x430.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1-750x420.jpg 750w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1-696x390.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>40 Treasures</strong></h2>
<p>40 Treasures este un slot din colecția CT Interactive, care are o structură 5&#215;4 și 40 de linii de plată. Volatilitatea sa este medie și, chiar dacă a împlinit 10 ani de la lansare în iunie 2026, rămâne un joc relevant, chiar dacă are o grafică simplistă, ce amintește de mai toate sloturile online cu fructe.</p>
<h2><strong>40 Burning Hot</strong></h2>
<p>Profitând de succesul uriaș avut de Burning Hot, cei de la Amusnet au lansat numeroase alte variante. Una dintre cele mai interesante este 40 Burning Hot, care a apărut în 2017. Așa cum spune și numele, are 40 de linii de plată fixe, o volatilitate medie și continuă povestea de succes a slotului original.</p>
<h2><strong>Juicy Fruits</strong></h2>
<p>Sunt mai bine de cinci ani de când Pragmatic Play a lansat Juicy Fruits, iar acesta este încă unul dintre cele mai relevante sloturi online cu fructe. Matricea are un format 5&#215;5, iar jocul beneficiază de 50 de linii de plată și de o volatilitate ridicată. Are rotiri gratuite și wild-uri progresive.</p>
<h2><strong>Hades</strong></h2>
<p>YggDrasil este recunoscut ca un provider care alocă atenție mare părții grafice, iar <a href="https://dexonline.ro/intrare/Hades/185156">Hades</a> este un exemplu cât se poate de relevant. Lansat în 2020, slotul a venit cu multe inovații pentru acel moment, datorită modului interactiv al funcțiilor speciale.</p>
<p>Sloturile vechi, dar încă populare arată că, deși această industrie este în continuă schimbare, unele titluri rămân relevante și odată cu trecerea timpului, semn că sentimentul de nostalgie poate avea un cuvânt greu de spus în acest domeniu.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-jocuri-vechi-inca-la-moda-prezente-in-topurile-celor-mai-populare-sloturi-online/">7 jocuri vechi încă la modă, prezente în topurile celor mai populare sloturi online</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-jocuri-vechi-inca-la-moda-prezente-in-topurile-celor-mai-populare-sloturi-online/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Se ridică restricțiile pe DN7</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-ridica-restrictiile-pe-dn7/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-ridica-restrictiile-pe-dn7/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 18 Jun 2026 21:25:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Administrația drumurilor naționale]]></category>
		<category><![CDATA[circula pe DN7]]></category>
		<category><![CDATA[plase de protecție]]></category>
		<category><![CDATA[restrictii]]></category>
		<category><![CDATA[Valea Oltului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404492</guid>

					<description><![CDATA[<p>Administrația drumurilor naționale informează cum se va circula pe DN7, în următoarele două zile, în zona pasajului de cale ferată Râul Vadului. Astfel, pentru fluidizarea traficului și reducerea timpilor de așteptare în contextul valorilor ridicate de trafic estimate pentru sfârșitul săptămânii, restricția de circulație instituită în zona pasajului CF de la Râul Vadului va fi [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-ridica-restrictiile-pe-dn7/">Se ridică restricțiile pe DN7</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Administrația drumurilor naționale informează cum se va circula pe DN7, în următoarele două zile, în zona pasajului de cale ferată Râul Vadului. Astfel, pentru fluidizarea traficului și reducerea timpilor de așteptare în contextul valorilor ridicate de trafic estimate pentru sfârșitul săptămânii, restricția de circulație instituită în zona pasajului CF de la Râul Vadului va fi ridicată temporar.<br />
,,Începând de vineri, ora 16:00, și până sâmbătă, ora 08:00, circulația se va desfășura pe ambele sensuri de mers. Măsura a fost luată având în vedere valorile de trafic prognozate pe DN 7 în această perioadă. După expirarea intervalului menționat, circulația va reveni la condițiile impuse de desfășurarea lucrărilor”, arată DRDP Craiova.<br />
Amintim că se lucrează pe DN 7 &#8211; Valea Oltului, Echipele din teren montând plase de protecție pe versanți, o măsură importantă pentru creșterea siguranței circulației și reducerea riscului de căderi de pietre pe carosabil.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-ridica-restrictiile-pe-dn7/">Se ridică restricțiile pe DN7</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-ridica-restrictiile-pe-dn7/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>În aceste zile ale începutului de sezon estival, Grijă la incursiunile montane</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-aceste-zile-ale-inceputului-de-sezon-estival-grija-la-incursiunile-montane/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-aceste-zile-ale-inceputului-de-sezon-estival-grija-la-incursiunile-montane/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 18 Jun 2026 21:17:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Baia de fier]]></category>
		<category><![CDATA[Cerna]]></category>
		<category><![CDATA[cheile sohodolului]]></category>
		<category><![CDATA[lainici]]></category>
		<category><![CDATA[Polovragi]]></category>
		<category><![CDATA[Rânca]]></category>
		<category><![CDATA[sezon estival]]></category>
		<category><![CDATA[trasee turistice montane]]></category>
		<category><![CDATA[Zona munţilor Vâlcan]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404499</guid>

					<description><![CDATA[<p>Iubitorii turismului gorjean și nu numai pot alege dintre cele peste 35 de trasee montane principale ori secundare, 4 zone speologice unde pot vizita și, de ce nu, explora peșteri și avene ori parcurge canioane, 3 perimetre de alpinism și escaladă cu trasee omologate, zone amenajate pentru activități de zbor cu parapanta ori deltaplanul, trasee [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-aceste-zile-ale-inceputului-de-sezon-estival-grija-la-incursiunile-montane/">În aceste zile ale începutului de sezon estival, Grijă la incursiunile montane</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Iubitorii turismului gorjean și nu numai pot alege dintre cele peste 35 de trasee montane principale ori secundare, 4 zone speologice unde pot vizita și, de ce nu, explora peșteri și avene ori parcurge canioane, 3 perimetre de alpinism și escaladă cu trasee omologate, zone amenajate pentru activități de zbor cu parapanta ori deltaplanul, trasee de mountain-bike sau 4&#215;4 și, nu în ultimul rând, trasee de coborâre pe ape repezi.</strong></p>
<p>Zona Munților Vâlcan cuprinde 10 trasee turistice montane și unul de creastă, două zone de interes agroturistic și etnofolcloric, precum și o zonă de alpinism și escaladă omologată (Cheile Sohodolului), unde, cu câțiva ani în urmă, s-a disputat chiar o etapă din Campionatul Național de Escaladă și Alpinism.<br />
Perimetrul Cerna–Mehedinți–Godeanu este compus din 8 trasee montane pedestre, 3 trasee de creastă și două zone de interes ecoturistic (Padeș–Valea Mare și Cerna Sat–Izvoarele Cernei).<br />
Masivul Parâng are în compunere 10 trasee montane pedestre și unul de creastă, 4 zone de interes agro- și ecoturistic (Lainici, Rânca, Baia de Fier și Polovragi), 2 zone de alpinism cu trasee omologate și una de schi (Rânca).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404505" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2.jpg" alt="" width="1200" height="1613" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-179x240.jpg 179w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-595x800.jpg 595w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-768x1032.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-1143x1536.jpg 1143w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-312x420.jpg 312w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-696x936.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-1068x1436.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Pentru cei interesați, Gorjul dispune de un număr impresionant de peșteri și avene, ce sunt grupate în mai multe perimetre speologice (Polovragi, Baia de Fier, Lainici, Sohodol, Șușița Verde și Șușița Seacă, Pocruia, Cloșani și Motru Sec). O parte din cele peste 2.000 de cavități conțin forme și fenomene carstice deosebite, ce impresionează ochiul.<br />
Gorjul deține, la acest capitol, chiar două superlative naționale (cel mai adânc puț subteran și cea mai mare stalagmită, la două cavități localizate în masivul Pleșa Sohodolului), precum și fenomene foarte rare chiar la nivel european (câmpurile de lapiezuri dintre Șușița Seacă și Sohodol, depozitele de terra rossa și, de ce nu, Inelul de Piatră de pe Cheile Sohodolului, pe unde se presupune că a fost vechiul curs al râului Sohodol, de acum câteva milioane de ani, când apa nu începuse eroziunea calcarelor a ceea ce astăzi numim Cheile Sohodolului).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404506" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3.jpg" alt="" width="1200" height="680" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3-320x181.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3-1024x580.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3-768x435.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3-741x420.jpg 741w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3-696x394.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3-1068x605.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Iată, așadar, o bogată ofertă pentru cei îndrăgostiți de munte, alpinism, escaladă, speologie și, de ce nu, canyoning, rafting și fotografie montană ori speologică. Totuși, înainte de a se avânta în practicarea sporturilor montane, fie ca montaniard sau speolog cu experiență, fie ca învățăcel, trebuie să cunoaștem câteva lucruri despre riscurile ce pot apărea la tot pasul, ignorarea acestora nefiind nicidecum o soluție de luat în seamă.<br />
Câteva păreri sau, haideți să le zicem, învățăminte decantate din experiența ghizilor montani ori de speologie profesioniști, montaniarzilor cu mare experiență în sporturile montane de vară și iarnă, schiorilor experimentați, ar putea fi luate în seamă, cu precizarea că aplicarea corectă a acestora în teren ar putea salva o viață sau mai multe.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404507" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4.jpg" alt="" width="1200" height="763" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4-320x203.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4-1024x651.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4-768x488.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4-661x420.jpg 661w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4-696x443.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4-1068x679.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Majoritatea sporturilor montane sunt considerate activități extreme. În cursul practicării acestora, doza de pericol poate fi mai mare sau mai mică, în funcție de activitatea desfășurată. Prin cunoștințe și pregătire, participanții caută să reducă această doză la un nivel cât mai mic.<br />
Limita personală a responsabilității nu o cunoaște cu exactitate decât cel în cauză, niciodată altul. Această limită, scria un cunoscut alpinist, exclude acel domeniu al sporturilor montane ce se identifică cu un joc de noroc.<br />
Aici se situează activitățile umane caracterizate prin pericole obiective: escaladele la care predomină, de la început, condițiile meteo proaste, escaladele la care echipamentul nu corespunde scopului propus, acolo unde ambiția și teribilismul fac ca limita posibilităților proprii să fie uitată și, în fine, mersul solidar pe munte.<br />
În funcție de proveniența lor, se pot defini două categorii de pericole: subiective și obiective, amândouă aproape la fel de importante.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404508" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5.jpg" alt="" width="1200" height="790" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5-320x211.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5-1024x674.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5-768x506.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5-638x420.jpg 638w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5-696x458.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5-1068x703.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Totuși, la ora actuală, se consideră că pericolele subiective fac cele mai multe victime în munți. Acest fel de pericole își au geneza în însuși subiect, în cazul nostru practicantul unui sport montan, și depind în cea mai mare măsură de intelectul său. Un loc important îl ocupă ignoranța, însoțită de neglijență și delăsare.<br />
Înainte de a face primul pas în practicarea sporturilor montane, este neapărat nevoie să cunoaștem bine terenul de joc, muntele în cazul nostru, sub toate aspectele sale, să ținem cont de regulile „jocului” și să învățăm din experiența altora. Dacă este posibil, trebuie urmate cursuri de specialitate sub supravegherea unor instructori calificați.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404511" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-6.jpg" alt="" width="612" height="404" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-6.jpg 612w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-6-320x211.jpg 320w" sizes="auto, (max-width: 612px) 100vw, 612px" />Experiența se câștigă parcurgând, la început, trasee ușoare, necesare formării deprinderilor de a învinge greutățile, la început mai mici, iar cu timpul mai mari și mai complexe. Nu trebuie să ne hazardăm de la început pe trasee lungi, dificile și pe vreme nefavorabilă.<br />
Toate sporturile legate de munte necesită o bună condiție fizică, iar aceasta se obține prin antrenament pe „terenul de joc”, adică muntele, în cazul nostru.<br />
O sursă importantă de pericole o constituie oboseala, ce conduce la slăbirea rezistenței fizice și a atenției, cu neglijarea regulilor muntelui. În acest sens, se poate aminti alimentația corespunzătoare pe munte și trebuie acceptată ideea că nu trebuie să se ajungă până la epuizarea totală a resurselor fizice, ci alimentația să se facă rațional, pentru a se completa caloriile consumate prin efort.<br />
Principalele aptitudini și calități pentru practicanții sporturilor montane sunt fie înnăscute, fie dobândite prin școală și educație.<br />
Pericolele obiective își au natura în „obiect”, deci în natura înconjurătoare. O mare atenție trebuie acordată banalului mers, mai ales pe porțiuni de iarbă ce alternează cu trepte stâncoase verticale. Adesea, un traseu montan pare, la prima vedere, foarte simplu, dar, în realitate, el este extrem de periculos prin iarba udă, porțiuni de mușchi umed și chiar pasaje de stâncă înierbată.<br />
Nu mai puțin periculoasă este stânca friabilă, degradată de acțiunea agenților externi. Vizibil sau mai puțin vizibil, orice stâncă suferă de pe urma factorilor externi și acest lucru trebuie verificat de fiecare dată când avem de-a face cu porțiuni de stâncă friabilă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404513" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7.jpg" alt="" width="1200" height="661" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7-320x176.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7-1024x564.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7-768x423.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7-762x420.jpg 762w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7-696x383.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7-1068x588.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />De asemenea, trebuie evitată dislocarea de pietre, care pot constitui adevărate proiectile pentru cei aflați mai jos. Porțiunile de stâncă friabilă se pot recunoaște ușor după conurile de grohotiș aflate la baza lor. Alt pericol îl reprezintă înghețul și dezghețul succesiv, care, în munții noștri, se produce, de regulă, la sfârșitul iernii. Aceste fenomene, ca și ploile torențiale, pot provoca căderi de pietre izolate sau, în avalanșe, până la dislocarea de lespezi întregi.<br />
Pentru parcurgerea unui traseu de escaladă, un bun indiciu îl poate constitui stratificarea stâncii, care poate fi înclinată în jos, ca țiglele de pe casă, sau în sus, ca o adevărată scară naturală.<br />
Stânca udă și, în special, cea acoperită de mâzgă este cu mult mai alunecoasă decât cea uscată, astfel că anumite pasaje, care pe vreme bună se trec ușor, în stare udă devin de netrecut.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-aceste-zile-ale-inceputului-de-sezon-estival-grija-la-incursiunile-montane/">În aceste zile ale începutului de sezon estival, Grijă la incursiunile montane</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-aceste-zile-ale-inceputului-de-sezon-estival-grija-la-incursiunile-montane/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Universitatea Politehnica Timișoara: Diplomă acreditată, cursuri online și în weekend: Ai job. Ai viață. Acum ai și facultate. Înscrierile pentru Admitere la distanță și cu frecvență redusă 2026, deschise din 1 mai</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/universitatea-politehnica-timisoara-diploma-acreditata-cursuri-online-si-in-weekend-ai-job-ai-viata-acum-ai-si-facultate-inscrierile-pentru-admitere-la-distanta-si-cu-frecventa-redusa-2026-desc/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/universitatea-politehnica-timisoara-diploma-acreditata-cursuri-online-si-in-weekend-ai-job-ai-viata-acum-ai-si-facultate-inscrierile-pentru-admitere-la-distanta-si-cu-frecventa-redusa-2026-desc/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Jun 2026 11:05:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[carieră de succes]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri online]]></category>
		<category><![CDATA[diplomă acreditată]]></category>
		<category><![CDATA[frecventa redusa]]></category>
		<category><![CDATA[programele de studiu la distanță]]></category>
		<category><![CDATA[Universitatea Politehnica Timişoara]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404242</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pregătește-te pentru o carieră de succes cu programele de studiu la distanță (ID) și cu frecvență redusă (IFR) ale Universității Politehnica Timișoara: Informatică ID, Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații ID, Comunicare și Relații Publice ID, Tehnologia Construcțiilor de Mașini IFR. Înscrieri exclusiv online, prin Enroll. Începând cu 1 mai 2026 s-au deschis înscrierile la admiterea [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/universitatea-politehnica-timisoara-diploma-acreditata-cursuri-online-si-in-weekend-ai-job-ai-viata-acum-ai-si-facultate-inscrierile-pentru-admitere-la-distanta-si-cu-frecventa-redusa-2026-desc/">Universitatea Politehnica Timișoara: Diplomă acreditată, cursuri online și în weekend: Ai job. Ai viață. Acum ai și facultate. Înscrierile pentru Admitere la distanță și cu frecvență redusă 2026, deschise din 1 mai</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pregătește-te pentru o carieră de succes cu programele de studiu la distanță (ID) și cu frecvență redusă (IFR) ale Universității Politehnica Timișoara: <strong>Informatică ID, Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații ID, Comunicare și Relații Publice ID, Tehnologia Construcțiilor de Mașini IFR. Înscrieri exclusiv online, prin Enroll.</strong></p>
<p>Începând cu <strong>1 mai 2026</strong> s-au deschis înscrierile la admiterea pentru sesiunea de vară 2026 la programele de studiu la învățământ la distanță și învățământ cu frecvență redusă din UPT. Dacă îți dorești o diplomă universitară prestigioasă, dar ai nevoie de un program de studiu adaptabil la angajamentele tale, Universitatea Politehnica Timișoara, prin Departamentul de ID/IFR și Educație Digitală, îți oferă soluția ideală.</p>
<p><strong>Învățare modernă și eficientă:</strong></p>
<p>Beneficiezi de o platformă online intuitivă —<strong> Campus Virtual UPT</strong> — pentru cursuri (disponibile integral, de la începutul semestrului), tutorizare online, comunicare continuă, gestionarea temelor și a notelor. Activitățile practice esențiale — laboratoare, seminarii și examene — sunt programate convenabil în weekend, în Timișoara, după cum urmează:</p>
<ul>
<li>2 întâlniri online + 2 față în față, în Universitate / semestru, programate în zilele de sâmbătă — pentru specializările la distanță (ID)</li>
<li>întâlniri online + fizic, sâmbăta și duminica (pe parcursul a 6 weekend-uri / semestru) conform planului de învățământ anual — pentru învățământ cu frecvență redusă (IFR)</li>
<li>examene programate în perioada sesiunii, numai în zile de weekend, atât pentru ID, cât și IFR (cu posibilitatea de a susține toate examenele / semestru pe parcursul unui singur weekend, timp de 3 zile), în Timișoara</li>
</ul>
<p><strong>Calitate academică garantată, suport dedicat:</strong></p>
<p>Cursurile, cadrele didactice, competențele dobândite, titlul obținut și oportunitățile profesionale sunt identice cu cele ale programelor de studiu cu frecvență. Echipa dedicată a Departamentului de ID/IFR și Educație digitală este alături de tine, oferindu-ți suport pe tot parcursul admiterii, dar și al studiilor.</p>
<p><strong>Diplome recunoscute național și internațional:</strong></p>
<p>Programele de studiu sunt acreditate ARACIS, iar diploma obținută are aceeași valoare cu cea a absolvenților de la forma de învățământ cu frecvență, cu menționarea specifică a modalității de studiu (la distanță/cu frecvență redusă). În plus, beneficiezi de aceeași programă analitică, cursuri și laboratoare și de îndrumarea cadrelor didactice experimentate.</p>
<p><strong>Specializări orientate spre cerințele din piața de muncă</strong></p>
<p>Începând cu luna mai 2026, Universitatea Politehnica Timișoara deschide procesul de admitere online pentru următoarele programe de licență ID/IFR: <strong>Informatică (ID); Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații (ID); Comunicare și Relații Publice (ID)</strong> și <strong>Tehnologia Construcțiilor de Mașini (IFR).</strong></p>
<p>Absolvind specializarea <strong>Informatică ID — 120 locuri,</strong> 3 ani de studiu, în colaborare cu Facultatea de Automatică și Calculatoare, poți deveni: dezvoltator de software, administrator de sisteme informatice, specialist în securitate cibernetică, analist de programe, administrator de rețea, dezvoltator de aplicații web sau profesor de informatică. <a href="https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/specializarea-informatica/">https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/specializarea-informatica/</a></p>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404244" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5.jpg" alt="" width="800" height="1005" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5-191x240.jpg 191w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5-637x800.jpg 637w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5-768x965.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5-334x420.jpg 334w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5-696x874.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Diploma de licență în <strong>Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații ID — 50 locuri,</strong> 4 ani de studiu, în colaborare cu Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologii Informaționale, îți va deschide uși către o gamă variată de profesii de inginer, printre care: inginer specialist în telecomunicații mobile, inginer dezvoltator de rețele de comunicații, inginer dezvoltator de aplicații audio-video și TV, inginer dezvoltator multimedia și aplicații web. <a href="https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/tehnologii-si-sisteme-de-telecomunicatii/">https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/tehnologii-si-sisteme-de-telecomunicatii/</a></p>
<p>La absolvirea specializării <strong>Comunicare și Relații Publice ID — 75 locuri,</strong> 3 ani de studiu, în colaborare cu Facultatea de Științe ale Comunicării, printre oportunitățile profesionale de care poți profita se numără: specialist în relații publice, manager de comunicare, consilier de imagine sau specialist în comunicare de criză. <a href="https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/comunicare-si-relatii-publice/">https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/comunicare-si-relatii-publice/</a></p>
<p>Diploma de licență în <strong>Tehnologia Construcțiilor de Mașini IFR — 60 locuri,</strong> 4 ani de studiu, în colaborare cu Facultatea de Mecanică, îți va deschide uși către o gamă variată de profesii de inginer, în sectoare industriale diverse, printre care: industria de autovehicule, transporturi aeriene, navale și feroviare sau industria energetică. <a href="https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/tehnologia-constructiilor-de-masini/">https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/tehnologia-constructiilor-de-masini/</a></p>
<p><strong>Concurs de dosare. Departajare: media de la Bacalaureat</strong></p>
<p>Admiterea la programele ID/IFR se realizează prin concurs de dosare, criteriul principal de departajare fiind media obținută la examenul de Bacalaureat. Ai flexibilitatea de a te înscrie atât online, cât și fizic, la sediul Departamentului de ID/IFR și Educație digitală UPT.</p>
<p><strong>Înscrierea este simplă: exclusiv online, prin Enroll</strong></p>
<p>Poți finaliza întregul proces de admitere și confirmare a locului online, prin intermediul aplicației dedicate Enroll (<a href="https://enroll.upt.ro">https://enroll.upt.ro</a>), sau personal, la sediul universității.</p>
<p><strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404245" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar.jpg" alt="" width="800" height="801" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar-240x240.jpg 240w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar-768x769.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar-419x420.jpg 419w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar-696x697.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Calendar ADMITERE ID/IFR 2026</strong></p>
<ul>
<li><strong>Înscriere</strong>: 1 mai – 22 iulie 2026, ora 14:00</li>
<li><strong>Concurs de dosare și afișarea rezultatelor:</strong> 22 iulie 2026</li>
<li><strong>Confirmări:</strong> 23 – 27 iulie 2026 (3 runde)</li>
<li><strong>Rezultate finale:</strong> 27 iulie 2026, ora 19:00</li>
</ul>
<p>Calendar detaliat: <a href="https://elearning.upt.ro/admitere/">https://elearning.upt.ro/admitere/</a></p>
<p><strong>Contactează-ne pentru mai multe informații:</strong></p>
<ul>
<li><strong>Telefon:</strong> 0256 403 300</li>
<li><strong>Mobil + WhatsApp:</strong> (+4)0725 890 389; (+4)0725 890 988</li>
<li><strong>E-mail:</strong> contact@elearning.upt.ro</li>
</ul>
<p>Urmărește noutățile legate de ADMITERE ID/IFR 2026 în timp real pe <strong>Canalul WhatsApp:</strong> <a href="https://whatsapp.com/channel/0029VbA5Ach3rZZgy962xm3a">https://whatsapp.com/channel/0029VbA5Ach3rZZgy962xm3a</a></p>
<p>sau pe social media Facebook: <a href="https://www.facebook.com/CIDUPT">https://www.facebook.com/CIDUPT</a>  Instagram: @elearning_upt</p>
<p><strong>Avantajele învățământului la distanță/cu frecvență redusă la UPT:</strong></p>
<ul>
<li><strong>Accesibilitate:</strong> Cursuri disponibile din prima zi de facultate online, prin platforma Campus Virtual UPT (<a href="http://www.cv.upt.ro">cv.upt.ro</a>)</li>
<li><strong>Organizare flexibilă:</strong> Acces la materiale de curs, încărcare teme/proiecte, note, noutăți și comunicare directă prin Campusul Virtual</li>
<li><strong>Suport constant:</strong> Comunicare și suport fizic și online cu profesorii și echipa DeL UPT</li>
<li><strong>Interacțiune directă:</strong> Întâlniri față-în-față în Timișoara, numai sâmbăta și duminica pentru activități practice și examene programate în weekend, în timpul sesiunii</li>
</ul>
<p><strong>Ce spun studenții și absolvenții noștri:</strong></p>
<p><em>„ID are profesori foarte buni și dedicați, care m-au ajutat să deprind cunoștințe în domeniul atât de dinamic al tehnologiei informației, prin cursuri moderne și interactive. Prin studiu continuu, lucru la firmă, concursuri, un internship în Finlanda și alte cursuri și specializări online pe care le-am urmat cu multă pasiune, cred că am reușit să acumulez multă experiență pe perioada facultății și să fiu cu un pas în fața colegilor mei, la finalizarea studiilor de licență.&#8221;</em> — Victor Holotescu, absolvent Informatică ID, promoția 2016</p>
<p><em>„Faptul că programa și profesorii sunt aceiași ca la cursurile de zi m-a convins să aleg IFR. Îmi permite să îmi gestionez timpul flexibil și să îmbin studiile cu activitatea mea profesională. Aș spune că aloc undeva la 10 ore pe săptămână pentru studiu și restul pentru muncă și sport.&#8221;</em> — Andrei Melinte, student TCM IFR</p>
<p><em>„Am ales ID pentru că lucrez full-time și îmi trebuia o diplomă de inginer ca să avansez în carieră. Ne-am obișnuit rapid cu sistemul de la ID, din primul an. Cursurile online, temele online. Profesorii au fost foarte ok, colegii la fel, ne-am ajutat în toți cei 4 ani.&#8221;</em> — Oana Sârbu, absolventă TST ID, promoția 2024</p>
<p><em>„Fiind mămică full-time cu copii mici, m-a atras programul flexibil. M-am obișnuit foarte repede cu programul de la ID, mai ales că am cursurile pe Campusul Virtual la îndemână și, cu multă organizare și o gestionare corectă a timpului, se poate învăța.&#8221;</em> — Andra Cristișor, CRP</p>
<p><strong>Contact:</strong></p>
<p>Departamentul de ID/IFR și Educație Digitală UPT Bd. Vasile Pârvan nr. 2B, clădirea Bibliotecii, corpul C, etaj IV</p>
<p>Telefon: 0256 403300 | Mobil: (+4)0725 890 389 / (+4)0725 890 988</p>
<p>E-mail: contact@elearning.upt.ro</p>
<p>Facebook: <a href="https://www.facebook.com/CIDUPT">https://www.facebook.com/CIDUPT</a></p>
<p>Instagram: @elearning_upt</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/universitatea-politehnica-timisoara-diploma-acreditata-cursuri-online-si-in-weekend-ai-job-ai-viata-acum-ai-si-facultate-inscrierile-pentru-admitere-la-distanta-si-cu-frecventa-redusa-2026-desc/">Universitatea Politehnica Timișoara: Diplomă acreditată, cursuri online și în weekend: Ai job. Ai viață. Acum ai și facultate. Înscrierile pentru Admitere la distanță și cu frecvență redusă 2026, deschise din 1 mai</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/universitatea-politehnica-timisoara-diploma-acreditata-cursuri-online-si-in-weekend-ai-job-ai-viata-acum-ai-si-facultate-inscrierile-pentru-admitere-la-distanta-si-cu-frecventa-redusa-2026-desc/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Trecerea lină de la alăptare la formula de lapte</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/trecerea-lina-de-la-alaptare-la-formula-de-lapte/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/trecerea-lina-de-la-alaptare-la-formula-de-lapte/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Jun 2026 05:54:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[alaptare]]></category>
		<category><![CDATA[bebelus]]></category>
		<category><![CDATA[Biberon]]></category>
		<category><![CDATA[formulă de lapte]]></category>
		<category><![CDATA[sfatul medicului pediatru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404211</guid>

					<description><![CDATA[<p>Momentul în care un bebeluș începe să primească formulă de lapte, fie alături de alăptare, fie în locul ei, poate fi delicat pentru întreaga familie. Făcută cu răbdare și blândețe, tranziția devine o experiență liniștită, nu o sursă de stres. Iată câteva repere care te ajută să treci de la sân la biberon fără disconfort [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/trecerea-lina-de-la-alaptare-la-formula-de-lapte/">Trecerea lină de la alăptare la formula de lapte</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Momentul în care un bebeluș începe să primească formulă de lapte, fie alături de alăptare, fie în locul ei, poate fi delicat pentru întreaga familie. Făcută cu răbdare și blândețe, tranziția devine o experiență liniștită, nu o sursă de stres. Iată câteva repere care te ajută să treci de la sân la biberon fără disconfort pentru cel mic.</em></p>
<h2><strong>De ce e bine să nu te grăbești</strong></h2>
<p>Bebelușul are nevoie de timp să se obișnuiască cu un gust și o textură noi, dar și cu senzația biberonului. O tranziție bruscă poate duce la refuz, agitație sau probleme digestive. Introdu schimbarea treptat, înlocuind pe rând câte o masă la fiecare câteva zile, astfel încât atât digestia, cât și starea emoțională a copilului să se adapteze lin.</p>
<h2><strong>Cum alegi prima formulă</strong></h2>
<p>Pentru început, optează pentru o formulă de început, adaptată vârstei sub șase luni, cu o compoziție cât mai apropiată de laptele matern. Caută ingrediente care susțin digestia și imunitatea, precum prebioticele, fierul și acizii grași esențiali. Poți explora o gamă variată de <a href="https://www.farmaciiledav.ro/marci/aptamil">formule de lapte praf pentru bebeluși</a>, potrivite fiecărei etape de dezvoltare.</p>
<h2><strong>Sfaturi pentru un biberon acceptat ușor</strong></h2>
<p>Alege un moment în care bebelușul este calm, nu foarte flămând și nici obosit. Poate ajuta dacă primul biberon îl oferă altcineva decât mama, pentru ca micuțul să nu asocieze prezența ei doar cu alăptarea. Verifică temperatura laptelui și debitul tetinei, ține copilul aproape și păstrează contactul vizual, recreând intimitatea de la sân.</p>
<h2><strong>Răbdare și sprijin de specialitate</strong></h2>
<p>Fiecare bebeluș are ritmul lui, iar unele refuzuri sunt normale la început. Nu renunța după prima încercare și evită să compari progresul cu al altor copii. Dacă apar dificultăți de adaptare sau semne digestive, cere sfatul medicului pediatru sau al consultantului în alăptare, care te pot ghida pas cu pas.</p>
<p>Cu blândețe, consecvență și sprijinul potrivit, trecerea la formulă devine un nou prilej de apropiere între tine și bebelușul tău.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/trecerea-lina-de-la-alaptare-la-formula-de-lapte/">Trecerea lină de la alăptare la formula de lapte</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/trecerea-lina-de-la-alaptare-la-formula-de-lapte/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Atenționare privind barajul de la Ișalnița</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atentionare-privind-barajul-de-la-isalnita/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atentionare-privind-barajul-de-la-isalnita/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Jun 2026 21:20:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[atentionare]]></category>
		<category><![CDATA[barajul Ișalnița]]></category>
		<category><![CDATA[integritatea lucrărilor hidrotehnice]]></category>
		<category><![CDATA[pescuitul]]></category>
		<category><![CDATA[plăcuțe de avertizare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404186</guid>

					<description><![CDATA[<p>În zona barajului Ișalnița de pe râul Jiu sunt amplasate, de către personalul Apele Române Jiu SGA Dolj, plăcuțe de avertizare cu scopul de a proteja atât viața și siguranța oamenilor, cât și integritatea lucrărilor hidrotehnice și a ecosistemului acvatic, arată Apele Române Jiu. Pescuitul în zonele nepermise poate pune în pericol persoanele aflate în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atentionare-privind-barajul-de-la-isalnita/">Atenționare privind barajul de la Ișalnița</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În zona barajului Ișalnița de pe râul Jiu sunt amplasate, de către personalul Apele Române Jiu SGA Dolj, plăcuțe de avertizare cu scopul de a proteja atât viața și siguranța oamenilor, cât și integritatea lucrărilor hidrotehnice și a ecosistemului acvatic, arată Apele Române Jiu.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404188" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1.jpg" alt="" width="800" height="1067" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Pescuitul în zonele nepermise poate pune în pericol persoanele aflate în apropierea barajului, iar activitățile desfășurate fără respectarea regulilor pot afecta exploatarea în siguranță a amenajării hidrotehnice.</p>
<p><strong>Accesul în baraj este stric interzis</strong><br />
Barajele și zonele aferente sunt obiective cu regim special. Accesul neautorizat poate genera situații periculoase din cauza infrastructurii, a diferențelor de nivel, a curenților de apă și a echipamentelor aflate în exploatare. ,,Râul Jiu este o resursă importantă pentru comunitate și natură.! Deșeurile abandonate pe maluri sau în apă afectează: calitatea apei; fauna și flora acvatică; aspectul zonelor de recreere; activitatea de gospodărire a apelor.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404189" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2.jpg" alt="" width="800" height="1067" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>De ce sunt necesare aceste avertismente? Pentru că fiecare regulă respectată contribuie la: prevenirea accidentelor; protejarea infrastructurii hidrotehnice; menținerea unui mediu curat; siguranța tuturor celor care folosesc zona râului Jiu. Un comportament responsabil în apropierea apelor înseamnă protecție pentru noi toți. Apele Române Jiu continuă acțiunile de informare și monitorizare pentru siguranța comunităților și protejarea resurselor de apă”, transmite administrația Apele Române Jiu.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atentionare-privind-barajul-de-la-isalnita/">Atenționare privind barajul de la Ișalnița</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atentionare-privind-barajul-de-la-isalnita/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tradiţii ostăşeşti &#8211; 35 de ani de istorie, onoare și camaraderie – un moment aniversar pentru filiala ANCMRR Gorj</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ostasesti-35-de-ani-de-istorie-onoare-si-camaraderie-un-moment-aniversar-pentru-filiala-ancmrr-gorj/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ostasesti-35-de-ani-de-istorie-onoare-si-camaraderie-un-moment-aniversar-pentru-filiala-ancmrr-gorj/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 15 Jun 2026 21:13:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[ANCMRR Gorj]]></category>
		<category><![CDATA[colonelul (r) Emanuel Bărbulescu]]></category>
		<category><![CDATA[moment aniversar]]></category>
		<category><![CDATA[Muzeul Etnografic Curtișoara]]></category>
		<category><![CDATA[tradiție românească]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404048</guid>

					<description><![CDATA[<p>Recent rezervistii gorjeni au trăit un moment cu adevărat emoționant: aniversarea a 35 de ani de la înființarea filialei județene Gorj „Gl. Ioan Culcer&#8221; a asociatiei nationale ANCMRR „Al. I. Cuza&#8221;. O filă de istorie scrisă prin muncă, devotament și dragoste de țară, care ne invită să privim cu mândrie spre trecut și cu încredere [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ostasesti-35-de-ani-de-istorie-onoare-si-camaraderie-un-moment-aniversar-pentru-filiala-ancmrr-gorj/">Tradiţii ostăşeşti &#8211; 35 de ani de istorie, onoare și camaraderie – un moment aniversar pentru filiala ANCMRR Gorj</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Recent rezervistii gorjeni au trăit un moment cu adevărat emoționant: aniversarea a 35 de ani de la înființarea filialei județene Gorj „Gl. Ioan Culcer&#8221; a asociatiei nationale ANCMRR „Al. I. Cuza&#8221;. O filă de istorie scrisă prin muncă, devotament și dragoste de țară, care ne invită să privim cu mândrie spre trecut și cu încredere spre viitor.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404052" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-2.jpg" alt="" width="1200" height="845" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-2-320x225.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-2-1024x721.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-2-768x541.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-2-596x420.jpg 596w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-2-696x490.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-2-1068x752.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-2-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Evenimentul s-a desfășurat într-un cadru deosebit, la Muzeul Etnografic din Curtișoara, loc încărcat de tradiție și identitate românească.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404054" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-3.jpg" alt="" width="1200" height="778" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-3-320x207.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-3-1024x664.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-3-768x498.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-3-648x420.jpg 648w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-3-696x451.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-3-1068x692.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Manifestarea a fost deschisă de colonelul (r) Emanuel Bărbulescu, președintele filialei, care a adresat un mesaj cald de bun venit invitaților și membrilor. În discursul său, a prezentat un scurt istoric al filialei, subliniind importanța acestui moment aniversar și rolul filialei în cei 35 de ani de activitate.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404056" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-4.jpg" alt="" width="1200" height="775" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-4-320x207.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-4-1024x661.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-4-768x496.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-4-650x420.jpg 650w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-4-696x450.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-4-1068x690.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Înființată în primăvara anului 1991 de un grup de ofițeri proveniți din unitățile militare ale județului, filiala a devenit în timp o voce puternică și respectată a celor care și-au încheiat activitatea în structurile Ministerului Apărării Naționale.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404057" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-6.jpg" alt="" width="1200" height="787" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-6-320x210.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-6-1024x672.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-6-768x504.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-6-640x420.jpg 640w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-6-696x456.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-6-1068x700.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rezervisti-6-741x486.jpg 741w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />De-a lungul deceniilor, organizația a depășit numeroase provocări, rămânând un reper de stabilitate, solidaritate și continuitate între generațiile de militari.<br />
<em><strong>A consemnat Mugurel Petrescu, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ostasesti-35-de-ani-de-istorie-onoare-si-camaraderie-un-moment-aniversar-pentru-filiala-ancmrr-gorj/">Tradiţii ostăşeşti &#8211; 35 de ani de istorie, onoare și camaraderie – un moment aniversar pentru filiala ANCMRR Gorj</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ostasesti-35-de-ani-de-istorie-onoare-si-camaraderie-un-moment-aniversar-pentru-filiala-ancmrr-gorj/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum să redescoperi Bucureștiul într-un weekend de vară</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-redescoperi-bucurestiul-intr-un-weekend-de-vara/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-redescoperi-bucurestiul-intr-un-weekend-de-vara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 15 Jun 2026 06:22:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Bucureștiul]]></category>
		<category><![CDATA[Grădina Botanică]]></category>
		<category><![CDATA[poveștile Bucureștiului]]></category>
		<category><![CDATA[spațiile culturale moderne]]></category>
		<category><![CDATA[străzile aglomerate]]></category>
		<category><![CDATA[turişti]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=403944</guid>

					<description><![CDATA[<p>Când locuiești într-un oraș suficient de mult timp, ajungi să treci pe lângă cele mai interesante locuri fără să le mai observi. Drumul spre serviciu, cumpărăturile, școala copilului sau întâlnirile de zi cu zi transformă Bucureștiul într-un decor familiar, pe care îl privești tot mai rar cu adevărat. Paradoxal, mulți turiști descoperă lucruri pe care [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-redescoperi-bucurestiul-intr-un-weekend-de-vara/">Cum să redescoperi Bucureștiul într-un weekend de vară</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Când locuiești într-un oraș suficient de mult timp, ajungi să treci pe lângă cele mai interesante locuri fără să le mai observi. Drumul spre serviciu, cumpărăturile, școala copilului sau întâlnirile de zi cu zi transformă Bucureștiul într-un decor familiar, pe care îl privești tot mai rar cu adevărat.</em></p>
<p>Paradoxal, mulți turiști descoperă lucruri pe care locuitorii Capitalei nu le-au văzut niciodată. Un weekend de vară poate fi ocazia perfectă să schimbi perspectiva și să explorezi orașul ca și cum ai fi aici pentru prima dată. Nu ai nevoie de un program încărcat sau de zeci de obiective bifate. Este suficient să alegi câteva zone interesante, să încetinești ritmul și să te bucuri de experiență.</p>
<p>Cuprins</p>
<ol>
<li>Descoperă cartierele care spun poveștile Bucureștiului</li>
<li>Parcuri și locuri verzi unde poți uita că ești în Capitală</li>
<li>Restaurante, cafenele și terase pentru pauze lungi de vară</li>
<li>Bucureștiul cultural văzut fără grabă</li>
<li>Centrul vechi dincolo de străzile aglomerate</li>
<li>Serile de vară care schimbă complet atmosfera orașului</li>
</ol>
<h2><strong>1. Descoperă cartierele care spun poveștile Bucureștiului</strong></h2>
<p>Dacă vrei să vezi Bucureștiul cu alți ochi, începe prin a ieși din zonele pe care le frecventezi în mod obișnuit. Unele dintre cele mai interesante experiențe nu sunt legate de obiective turistice, ci de atmosfera unor cartiere care și-au păstrat identitatea de-a lungul timpului.</p>
<h3><strong>Cotroceni, eleganță și liniște</strong></h3>
<p>Cotroceni rămâne unul dintre cele mai plăcute cartiere pentru plimbări. Străzile umbrite, casele interbelice și grădinile bine întreținute creează o atmosferă care pare departe de agitația specifică Bucureștiului.</p>
<p>Este genul de loc unde merită să mergi fără un traseu clar, doar pentru a observa arhitectura și detaliile care dau personalitate zonei.</p>
<h3><strong>Cartierul Armenesc și zona dintre bulevarde</strong></h3>
<p>Cartierul Armenesc oferă o experiență diferită. Aici găsești clădiri istorice, străzi înguste și o atmosferă mai boemă decât în alte părți ale orașului.</p>
<p>În aceeași categorie intră și multe străzi din zona Foișorului de Foc sau din apropierea Bulevardului Dacia, unde Bucureștiul păstrează încă numeroase urme ale perioadei sale de dezvoltare din prima jumătate a secolului trecut.</p>
<h2><strong>2. Parcuri și locuri verzi unde poți uita că ești în Capitală</strong></h2>
<p>Una dintre cele mai mari surprize pentru cei care nu cunosc bine Bucureștiul este numărul mare de spații verzi. Un weekend de vară poate fi construit aproape integral în jurul lor.</p>
<h3><strong>Parcul Regele Mihai I, Tineretului și Carol</strong></h3>
<p>Parcul Regele Mihai I, cunoscut în continuare de mulți bucureșteni drept Herăstrău, este probabil cea mai populară alegere. Aleile lungi, lacul și numeroasele zone umbrite îl transformă într-un loc excelent pentru plimbări relaxate.</p>
<p>Parcul Tineretului oferă mai mult spațiu pentru activități sportive, iar dealurile sale creează perspective diferite față de alte parcuri din oraș.</p>
<p>Parcul Carol are o personalitate aparte. Este mai compact, mai liniștit și oferă unele dintre cele mai frumoase cadre pentru fotografii, mai ales spre seară.</p>
<h3><strong>Grădina Botanică și Parcul Circului</strong></h3>
<p>Pentru cei care caută ceva diferit, Grădina Botanică reprezintă una dintre cele mai plăcute oaze urbane din București. Vara, vegetația bogată și aleile umbrite creează senzația unei escapade în afara orașului.</p>
<p>Parcul Circului este mai puțin vizitat de turiști, însă lacul său cu nuferi și atmosfera liniștită îl transformă într-un loc ideal pentru o pauză de câteva ore.</p>
<h3><strong>Plimbări pe lângă apă</strong></h3>
<p>Lacurile Herăstrău, Floreasca și Tei oferă trasee excelente pentru mers pe jos sau cu bicicleta. În ultimii ani, și zona Dâmboviței a devenit mai atractivă pentru plimbări, mai ales în serile de vară.</p>
<h2><strong>3. Restaurante, cafenele și terase pentru pauze lungi de vară</strong></h2>
<p>Un weekend reușit nu înseamnă doar mers și vizitat. Pauzele sunt la fel de importante, iar Bucureștiul oferă suficiente opțiuni pentru toate gusturile.</p>
<h3><strong>Cafenelele au devenit parte din experiența urbană</strong></h3>
<p>În ultimii ani, cultura cafelei s-a dezvoltat puternic în București. Nu mai vorbim doar despre locuri unde îți iei rapid cafeaua, ci despre spații în care oamenii petrec timp, citesc, lucrează sau se întâlnesc cu prietenii.</p>
<p>O oprire pentru o cafea rece într-o după-amiază călduroasă poate deveni unul dintre momentele cele mai plăcute ale zilei.</p>
<h3><strong>Terase ascunse și grădini urbane</strong></h3>
<p>Multe dintre cele mai interesante terase nu sunt amplasate la stradă. Unele se află în curți interioare, altele în grădini urbane amenajate discret între clădiri.</p>
<p>Aceste spații oferă umbră, liniște și senzația că ai descoperit un colț secret al orașului.</p>
<h3><strong>Seri relaxante cu mâncare bună și narghilea</strong></h3>
<p>Pentru cei care preferă seri mai lungi, Bucureștiul oferă numeroase terase unde accentul cade pe atmosferă și socializare.</p>
<p>În anumite zone ale orașului găsești localuri care combină preparate inspirate din bucătăria orientală, băuturi răcoritoare și zone dedicate narghilelei. Vara, aceste locuri devin foarte populare pentru grupurile de prieteni care preferă conversațiile relaxate în locul agitației din cluburi. De asemenea, pasionații de astfel de activități găsesc în București și magazine care oferă <a href="https://www.tuburiaparate.ro/narghilele">narghilea de vânzare</a> în diferite modele.</p>
<h2><strong>4. Bucureștiul cultural văzut fără grabă</strong></h2>
<p>Locuitorii Capitalei au tendința să amâne vizitele la muzee și expoziții, considerând că vor avea timp oricând. În realitate, multe dintre aceste locuri merită incluse într-un weekend dedicat redescoperirii orașului.</p>
<h3><strong>Muzee care spun povestea Bucureștiului</strong></h3>
<p>Muzeul Național de Artă, Muzeul Național de Istorie și Muzeul Municipiului București de la Palatul Suțu oferă perspective diferite asupra trecutului orașului și al țării.</p>
<p>În loc să încerci să vezi tot, este mai plăcut să alegi una sau două expoziții și să le explorezi fără grabă.</p>
<h3><strong>Muzeul Satului și spațiile culturale moderne</strong></h3>
<p>Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” rămâne una dintre cele mai interesante atracții ale Bucureștiului. Situat lângă Parcul Regele Mihai I, acesta oferă o combinație excelentă între cultură și plimbare în aer liber.</p>
<p>Pe lângă instituțiile clasice, merită urmărite și evenimentele organizate la ARCUB, în foste spații industriale sau în diverse centre culturale independente.</p>
<h2><strong>5. Centrul vechi dincolo de străzile aglomerate</strong></h2>
<p>Centrul Vechi este probabil una dintre cele mai cunoscute zone ale orașului, însă mulți oameni îl reduc la câteva străzi foarte circulate. În realitate, farmecul său se descoperă atunci când te abați de la traseele principale.</p>
<h3><strong>Pasaje și străzi mai puțin cunoscute</strong></h3>
<p>Unul dintre cele mai spectaculoase locuri din centrul orașului este <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Pasajul_Macca-Villacrosse">Pasajul Macca-Vilacrosse</a> &#8211; care merită văzut chiar dacă ai trecut de zeci de ori prin zonă.</p>
<p>La fel de interesante sunt numeroasele străduțe laterale care păstrează clădiri vechi, curți interioare și detalii arhitecturale surprinzătoare.</p>
<h3><strong>Privește mai mult în sus</strong></h3>
<p>Majoritatea oamenilor merg prin centru privind vitrinele sau telefonul. Ridicând privirea, observi balcoane ornamentate, statui, frontoane și elemente decorative care spun multe despre istoria orașului.</p>
<p>Uneori, cele mai interesante descoperiri apar exact atunci când încetinești pasul.</p>
<h2><strong>6. Serile de vară care schimbă complet atmosfera orașului</strong></h2>
<p>După ce căldura zilei începe să scadă, Bucureștiul se transformă. Lumina devine mai blândă, oamenii ies la plimbare, iar multe zone capătă o energie complet diferită.</p>
<h3><strong>Calea Victoriei și zona centrală</strong></h3>
<p>Calea Victoriei este una dintre cele mai potrivite alegeri pentru o plimbare de seară. Clădirile istorice iluminate, atmosfera animată și numeroasele opriri posibile o transformă într-un traseu ideal pentru finalul zilei.</p>
<p>În weekend-urile în care strada devine pietonală, experiența este și mai plăcută.</p>
<h3><strong>Apusuri pe malul lacului</strong></h3>
<p>Parcul Regele Mihai I, zona Floreasca sau anumite porțiuni din jurul lacului Tei oferă unele dintre cele mai frumoase apusuri urbane din București.</p>
<p>Privit de pe o bancă, de pe o terasă sau în timpul unei plimbări lente, orașul pare complet diferit față de imaginea agitată din timpul săptămânii.</p>
<p>La finalul unui astfel de weekend, este foarte posibil să descoperi că nu ai nevoie să părăsești Bucureștiul pentru a avea senzația unei mini-vacanțe. Cartierele istorice, parcurile, muzeele, terasele și plimbările de seară sunt suficiente pentru a vedea Capitala dintr-o perspectivă nouă și pentru a redescoperi locuri pe care credeai că le cunoști deja.</p>
<p><em>Sursa foto: Angelos Lamprakopoulos pe Pexels.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-redescoperi-bucurestiul-intr-un-weekend-de-vara/">Cum să redescoperi Bucureștiul într-un weekend de vară</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-redescoperi-bucurestiul-intr-un-weekend-de-vara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Lucrezi mult la calculator? Cum să îți protejezi creierul de oboseala cognitivă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lucrezi-mult-la-calculator-cum-sa-iti-protejezi-creierul-de-oboseala-cognitiva/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lucrezi-mult-la-calculator-cum-sa-iti-protejezi-creierul-de-oboseala-cognitiva/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 15 Jun 2026 06:00:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[creierul suprasolicitat]]></category>
		<category><![CDATA[efort real]]></category>
		<category><![CDATA[hidratare]]></category>
		<category><![CDATA[Oboseala cognitivă]]></category>
		<category><![CDATA[pauze reale de refacere]]></category>
		<category><![CDATA[pauze scurte]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=403934</guid>

					<description><![CDATA[<p>Dacă îți petreci opt, zece sau chiar douăsprezece ore pe zi în fața ecranului, cu zeci de tab-uri deschise și notificări care nu se mai opresc, articolul acesta este pentru tine. Oboseala cognitivă nu este o slăbiciune și nici lene, ci o reacție firească a creierului suprasolicitat. Important este să acționezi din timp; altfel, o [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lucrezi-mult-la-calculator-cum-sa-iti-protejezi-creierul-de-oboseala-cognitiva/">Lucrezi mult la calculator? Cum să îți protejezi creierul de oboseala cognitivă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Dacă îți petreci opt, zece sau chiar douăsprezece ore pe zi în fața ecranului, cu zeci de tab-uri deschise și notificări care nu se mai opresc, articolul acesta este pentru tine.</em></p>
<p>Oboseala cognitivă nu este o slăbiciune și nici lene, ci o reacție firească a creierului suprasolicitat. Important este să acționezi din timp; altfel, o problemă temporară de câteva zile riscă să devină o stare permanentă de epuizare, cu un impact major asupra somnului, randamentului și stării tale de spirit.</p>
<h2><strong>Ce este, de fapt, oboseala cognitivă?</strong></h2>
<p>Munca modernă la birou sau de acasă vine la pachet cu o capcană invizibilă. Există această iluzie colectivă conform căreia, dacă stăm nemișcați pe un scaun, corpul și mintea noastră nu depun un efort real.</p>
<p>În realitate, navigarea continuă printre zeci de sarcini în paralel &#8211; proces numit multitasking digital &#8211; reprezintă unul dintre cei mai mari consumatori de energie pentru sistemul nervos.</p>
<ul>
<li>Schimbarea de context: Fiecare e-mail primit în timp ce scrii un raport și fiecare notificare de pe chat forțează creierul să își mute brusc atenția.</li>
<li>Consumul de resurse: Această micro comutare permanentă epuizează rapid rezervele de glucoză și oxigen din cortexul prefrontal, zona responsabilă de decizii și concentrare.</li>
<li>Epuizarea de fundal: Chiar și când ai senzația că doar stai liniștit la PC, mecanismele tale cognitive rulează la capacitate maximă, accelerând instalarea oboselii.</li>
</ul>
<p>Oboseala cognitivă apare atunci când creierul este solicitat intens și constant, fără pauze reale de refacere. Spre deosebire de oboseala fizică, pe care o simți în mușchi, cea mentală se manifestă mult mai subtil.</p>
<p>Multe persoane aleg să ignore primele semnale de alarmă și continuă să forțeze nota, însă rezultatul este doar o scădere dramatică a randamentului. Fii atent dacă observi în mod repetat următoarele manifestări:</p>
<ul>
<li>Dificultăți de citire: citești același rând dintr-un document de câteva ori la rând fără să reușești să înțelegi sau să reții ceva;</li>
<li>Lapsusuri frecvente: uiți lucruri simple, cum ar fi motivul pentru care ai deschis un anumit tab în browser acum zece secunde;</li>
<li>Iritabilitate crescută: îți pierzi rapid răbdarea la sarcini minore și ai reacții tensionate în relația cu colegii sau familia;</li>
<li>Presiune fizică: simți o tensiune surdă în zona frunții sau în spatele ochilor, în special în ultimele ore ale programului;</li>
<li>Blocaj decizional: amâni decizii banale, cum ar fi alegerea meniului pentru prânz, fiindcă simți că nu mai ai energie mentală.</li>
</ul>
<h2><strong>Cum să îți protejezi creierul de oboseala cognitivă</strong></h2>
<p>Baza protecției sistemului nervos rămâne felul în care alegi să îți structurezi și să îți organizezi întreaga zi de muncă. Creierul nu a fost conceput pentru o stare de concentrare neîntreruptă pe parcursul multor ore, ci pentru cicluri naturale de efort urmate de odihnă.</p>
<p>Implementarea câtorva reguli stricte în rutina zilnică va schimba radical nivelul tău de energie de la finalul programului:</p>
<ul>
<li>Regula 20 20 20: la fiecare 20 de minute petrecute în fața unui ecran, privește timp de 20 de secunde la un obiect aflat la minimum 6 metri distanță.</li>
<li>Mișcare regulată: ia pauze scurte la fiecare oră în care te ridici de pe scaun, te întinzi și faci câțiva pași prin cameră.</li>
<li>Focus neîntrerupt: lucrează în intervale de timp bine stabilite, oprește notificările telefonului și acordă-ți o pauză adevărată abia la finalul sarcinii.</li>
<li>Hidratare constantă: ține mereu o sticlă cu apă pe birou. Deshidratarea, chiar și una ușoară, scade imediat atenția și memoria.</li>
<li>Somn de calitate: asigură-te că dormi suficiente ore pe noapte, deoarece în timpul somnului creierul își curăță toxinele și își reface resursele.</li>
</ul>
<p>Aceste obiceiuri zilnice reprezintă fundația igienei tale mentale. Pe această bază se așază deciziile legate de modul în care alegi să îți hrănești celulele nervoase în perioadele intense, când alimentația clasică nu mai este suficientă.</p>
<h2><strong>Nutrienții potriviți și rolul lor în susținerea cognitivă</strong></h2>
<p>Atunci când cerințele profesionale rămân ridicate, introducerea unui ajutor specializat sub formă de suplimente alimentare devine o strategie excelentă. Pentru a obține o performanță optimă, ai nevoie de ingrediente care susțin atât chimia, cât și structura creierului:</p>
<ul>
<li>Suplimente pentru memorie și atenție: Atunci când oboseala își spune cuvântul, creierul are nevoie de nutrienți implicați direct în susținerea funcțiilor cognitive. O formulă potrivită în acest sens este <a href="https://www.helpnet.ro/secom-neuro-optimizer-60cps">Neuro Optimizer</a>, un complex care combină citicolina și fosfatidilcolina pentru a îmbunătăți comunicarea dintre celulele nervoase și a asigura o funcționare fluentă, fără prăbușiri bruște de energie. Pentru cei interesați de compoziție, mod de administrare și alte informații utile, pot fi consultate mai multe detalii despre produs pe helpnet.ro.</li>
<li>Nutrienți pentru refacerea celulară: Spre deosebire de stimulentele artificiale bazate pe cofeină, care oferă doar o alertă de moment, formulele structurale oferă un sprijin profund. Acestea hrănesc țesutul nervos pe termen lung, ajutând mintea să rămână agilă chiar și în zilele cu efort intelectual intens și prelungit.</li>
<li>Suplimente pentru structura creierului: Deoarece masa cerebrală este alcătuită în mare parte din grăsimi, o altă componentă critică este acidul gras DHA. Integrarea unui produs din gama de <a href="https://www.helpnet.ro/omega-3">omega 3</a> protejează membranele celulare și fluidizează transmiterea semnalelor bioelectrice, fiind esențial pentru reținerea informațiilor.</li>
<li>Formule cu acțiune sinergică: Cel mai bun randament se obține atunci când combini corect substanțele. În timp ce complexul cognitiv optimizează chimia cerebrală și procesele de învățare, acizii grași esențiali se asigură că rețeaua fizică prin care circulă aceste informații rămâne elastică.</li>
</ul>
<p>Pentru a avea garanția unor produse originale și depozitate corect, poți găsi toate aceste soluții într-o <a href="https://www.helpnet.ro/">farmacie</a> Help Net sau le poți comanda online de pe helpnet.ro. Pe de altă parte, vizita la o farmacie fizică îți oferă avantajul de a discuta direct cu un profesionist, care îți poate recomanda dozele optime și un mod de administrare bun pentru nevoile tale.</p>
<h2><strong>Cum să menții consistența pe termen lung</strong></h2>
<p>Adevărata provocare rămâne menținerea acestor obiceiuri noi pe o perioadă lungă de timp. Creierul are o rezistență naturală la schimbare și tinde să revină la vechile automatisme nocive atunci când volumul de muncă crește și apare stresul.</p>
<p>Pentru a nu abandona noul tău program de igienă mentală după doar câteva zile, aplică următoarele strategii practice:</p>
<ul>
<li>Pauze automate: instalează aplicații de tip Pomodoro sau extensii de browser care îți blochează ecranul la intervale fixe, forțându-te să te oprești.</li>
<li>Ancorarea obiceiurilor: pune administrarea suplimentelor lângă un gest mecanic zilnic, cum ar fi momentul în care deschizi laptopul sau când bei prima cană cu apă dimineața.</li>
<li>Pași mărunți: nu schimba zece lucruri deodată. Începe cu o singură regulă simplă în prima săptămână și adaugă restul măsurilor treptat.</li>
<li>Indicii vizuale: lasă sticla de apă mereu în câmpul vizual și lipește un bilet colorat pe marginea monitorului care să îți amintească să clipești mai des.</li>
</ul>
<p>Protecția creierului nu este un proiect temporar, ci un stil de viață sustenabil, adaptat societății tehnologice în care trăim. Cu cât acest sistem de reguli devine mai simplu și mai predictibil, cu atât mai ușor îi va fi sistemului nervos să își conserve energia și să își mențină claritatea mentală.</p>
<p>Începe prin optimizarea obiceiurilor de bază, oferă-i creierului sprijinul necesar prin formule dedicate și acționează încă de la primele semne de suprasolicitare pentru a preveni transformarea unei stări temporare într-o problemă cronică.</p>
<p><em>Sursa foto: pexels.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lucrezi-mult-la-calculator-cum-sa-iti-protejezi-creierul-de-oboseala-cognitiva/">Lucrezi mult la calculator? Cum să îți protejezi creierul de oboseala cognitivă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lucrezi-mult-la-calculator-cum-sa-iti-protejezi-creierul-de-oboseala-cognitiva/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Seri la Vila Luna”, un omagiu adus savantului gorjean Ion Popescu-Voitești</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/seri-la-vila-luna-un-omagiu-adus-savantului-gorjean-ion-popescu-voitesti/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/seri-la-vila-luna-un-omagiu-adus-savantului-gorjean-ion-popescu-voitesti/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 14 Jun 2026 21:19:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Belle Epoque]]></category>
		<category><![CDATA[comuna balanesti]]></category>
		<category><![CDATA[ion popescu voitesti]]></category>
		<category><![CDATA[lyra gorjului]]></category>
		<category><![CDATA[Muzeul Judeţean Gorj]]></category>
		<category><![CDATA[Seri la Vila Luna]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=403864</guid>

					<description><![CDATA[<p>Casa Memorială „Ion Popescu-Voitești” din satul Voitești, comuna Bălănești, va găzdui joi, 18 iunie, de la ora 20:00, evenimentul cultural-artistic „Seri la Vila Luna”, organizat cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea marelui savant gorjean. Cei care vor participa vor putea descoperi povestea academicianului Ion Popescu-Voitești și istoria casei memoriale pe care [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/seri-la-vila-luna-un-omagiu-adus-savantului-gorjean-ion-popescu-voitesti/">„Seri la Vila Luna”, un omagiu adus savantului gorjean Ion Popescu-Voitești</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Casa Memorială „Ion Popescu-Voitești” din satul Voitești, comuna Bălănești, va găzdui joi, 18 iunie, de la ora 20:00, evenimentul cultural-artistic „Seri la Vila Luna”, organizat cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea marelui savant gorjean.<br />
Cei care vor participa vor putea descoperi povestea academicianului Ion Popescu-Voitești și istoria casei memoriale pe care acesta a lăsat-o comunității prin testament.<br />
„Este o invitație menită să aducă emoția romantică de Belle Epoque printr-o incursiune fascinantă în universul familiei Popescu-Voitești, lăsând imaginarul fiecărui spectator să pătrundă în cotidianul de altădată din satul Voitești, prin: vizitarea expoziției permanente de malacologie și obiecte personale ale academicianului din casa muzeu, organizată de Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”; vizionarea expoziției de fotografie de epocă propusă de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj; atelierele de carte ale Bibliotecii Județene „Christian Tell” Gorj; toate acestea încadrate muzical de Concertul cameral romantic susținut de „Lyra Gorjului”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-403867" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/seri.jpg" alt="" width="768" height="1376" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/seri.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/seri-134x240.jpg 134w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/seri-447x800.jpg 447w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/seri-234x420.jpg 234w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/seri-696x1247.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 768px) 100vw, 768px" />Așadar, vă așteptăm cu drag, joi, 18 iunie, ora 20:00, la Casa Memorială „Ion Popescu-Voitești” din comuna Bălănești, pentru a petrece împreună câteva ore în atmosfera calmă și elegantă pe care ne-o oferă Casa Ion Popescu-Voitești (Vila Luna)”, a transmis Consiliul Județean Gorj.<br />
Organizatorii îi invită pe toți cei interesați să descopere povestea unuia dintre cei mai importanți oameni de știință ai Gorjului și să petreacă o seară într-un cadru cultural deosebit. Pe viitor, „Seri la Vila Luna” își propune să devină un reper al agendei culturale gorjene, prin organizarea unor evenimente tematice dedicate patrimoniului local.</p>
<p><strong>Povestea unei mari iubiri</strong><br />
Pe lângă frumusețea arhitecturală și destinația științifică, monumentul istoric din Bălănești dezvăluie și o poveste romantică, de familie.<br />
Ridicată între anii 1938-1940 în stil neoromânesc, „Vila Luna” din Bălănești este una dintre cele mai frumoase reședințe construite de savantul Ion Popescu-Voitești. Proiectată de arhitectul Iulius Doppelreiter, vila îmbină eleganța arhitecturală cu elemente inspirate din tradiția gorjenească.<br />
Numele său reprezintă un omagiu adus soției savantului, Elena, alintată „Luna”, femeia care i-a fost sprijin și partener de viață timp de peste trei decenii. Popescu-Voitești i-a dedicat lucrări științifice, versuri și chiar numele unei descoperiri paleontologice.<br />
După retragerea din activitatea universitară, savantul s-a stabilit la Bălănești, unde și-a continuat cercetările. În toamna anului 1944, și-a găsit sfârșitul în timpul unei ieșiri de documentare, având în mână un buchet de brândușe pe care voia să îl ducă soției sale.<br />
Rămasă singură, Elena a respectat întocmai testamentul soțului, donând cărți, documente și bunuri culturale instituțiilor de învățământ și cercetare. Tot ea a transferat „Vila Luna” în proprietatea autorităților publice, conform dorinței savantului, pentru a servi scopurilor culturale și științifice.<br />
Prin contribuțiile sale remarcabile la dezvoltarea geologiei și paleontologiei românești, dar și prin atașamentul față de locurile natale, Ion Popescu-Voitești rămâne una dintre cele mai importante personalități ale Gorjului și ale României.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/seri-la-vila-luna-un-omagiu-adus-savantului-gorjean-ion-popescu-voitesti/">„Seri la Vila Luna”, un omagiu adus savantului gorjean Ion Popescu-Voitești</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/seri-la-vila-luna-un-omagiu-adus-savantului-gorjean-ion-popescu-voitesti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Prin Ţara Jiului de Sus / Sezon nou la Techirghiolul Gorjului &#8211; La Săcelu, pe urmele lui Esculap și Higeea</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prin-tara-jiului-de-sus-sezon-nou-la-techirghiolul-gorjului-la-sacelu-pe-urmele-lui-esculap-si-higeea/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prin-tara-jiului-de-sus-sezon-nou-la-techirghiolul-gorjului-la-sacelu-pe-urmele-lui-esculap-si-higeea/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 10 Jun 2026 21:13:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[campul mare]]></category>
		<category><![CDATA[Dumitrache Săceleanu]]></category>
		<category><![CDATA[pârâul Blahniţa]]></category>
		<category><![CDATA[Săcelu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=403541</guid>

					<description><![CDATA[<p>Peisaje ce-ţi taie respiraţia, sătucuri agăţate parcă de munte, forme şi fenomene carstice care încântă ochiul, locuri de un pitoresc aparte încărcate de istorie şi nu în ultimul rând salba de biserici şi mănăstiri iată numai câteva dintre frumuseţile ce se dezvăluie celor dornici să străbată traseul ce se deschide prin depresiunea subcarpatică olteană spre [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prin-tara-jiului-de-sus-sezon-nou-la-techirghiolul-gorjului-la-sacelu-pe-urmele-lui-esculap-si-higeea/">Prin Ţara Jiului de Sus / Sezon nou la Techirghiolul Gorjului &#8211; La Săcelu, pe urmele lui Esculap și Higeea</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Peisaje ce-ţi taie respiraţia, sătucuri agăţate parcă de munte, forme şi fenomene carstice care încântă ochiul, locuri de un pitoresc aparte încărcate de istorie şi nu în ultimul rând salba de biserici şi mănăstiri iată numai câteva dintre frumuseţile ce se dezvăluie celor dornici să străbată traseul ce se deschide prin depresiunea subcarpatică olteană spre partea de est a Gorjului.<br />
Depresiunea Câmpul Mare este cea mai întinsă din tot ţinutul gorjean fiind încadrată de dealurile Cârligeilor şi Maghereştilor. De aici din intersecţia rutieră ce se deschide privirilor dacă pornim spre stânga după mai bine de 7 km vom ajunge în staţiunea Săcelu mică dar importantă la nivel local atât ca aşezare cât şi din punct de vedere balneologic. De o parte şi de alta dealurile Cioaca şi Ivana împreună cu plantaţiile de pomi fructiferi , viţă de vie şi nu în ultimul rând pădurile şi păşunile conferă cochetei localităţi submontane un climat plăcut şi reconfortant.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-403545" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-2.jpg" alt="" width="1382" height="726" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-2.jpg 1382w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-2-320x168.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-2-1024x538.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-2-768x403.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-2-800x420.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-2-696x366.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-2-1068x561.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1382px) 100vw, 1382px" />Aşadar haideţi în continuare să subliniem câteva repere legate de trecutul locurilor precum şi proprietăţile apelor şi a nămolului sapropelic de aici menţionând încă de la început că în partea de sud a localităţii mai pot fi distinse urmele termelor construite de romani cu mai bine de 17 secole în urmă. Tot prin aceste locuri trecea un drum roman strategic spre Alutus (Olt) drum ce se ramifica şi spre două localităţi de atunci aflate pe teritoriul Gorjului de azi (Iezureni şi Glodeni).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-403546" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-1.jpg" alt="" width="1200" height="878" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-1-320x234.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-1-1024x749.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-1-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-1-768x562.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-1-574x420.jpg 574w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-1-696x509.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-1-1068x781.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Staţiunea Săcelu este situată la o altitudine de 340m pe valea pârâului Blahniţa în partea nord-estică a Gorjului. Izvoarele de aici erau cunoscute de mai bine de două milenii din vremea dacilor fiind folosite de atunci la ameliorarea unor boli. Romanii după cucerirea Daciei au amenajat întreg perimetrul construind aici terme precum şi un castru ale cărui ruine se mai pot vedea şi în ziua de azi. Tot pe aceste locuri se mai pot vedea ruinele unor monumente închinate zeilor de către cei s-au tămăduit cu ajutorul apelor din zonă. Este păstrată chiar o inscripţie în piatră ce aminteşte că un cetăţean roman pe nume Marcus Tiberius s-a vindecat prin acţiunea binefăcătoare a apelor şi închina aceste izvoare zeilor Esculap şi Hygeea.<br />
Săcelu este menţionat cu numele de azi din secolul 17-18. Prin anul 1840 băile erau proprietatea lui <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-403548" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-3.jpg" alt="" width="1200" height="749" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-3-320x200.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-3-1024x639.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-3-768x479.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-3-673x420.jpg 673w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-3-696x434.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-3-1068x667.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Dumitrache Săceleanu care a şi făcut primele amenajări balneologice moderne. Primele analize ale apelor minerale de aici au fost făcute în anul 1866 de către chimistul C.Stabil şi repetate ceva mai târziu de Gr.Ştefănescu şi P.Poni. Acestea au evidenţiat faptul că apele izvoarelor studiate conţin cantităţi importante de sulf, iod, sare, magneziu şi fier iar în cantităţi mai mici stronţiu , litiu şi bor. În Dicţionarul Geografic al Judeţului Gorj editat la Tg Jiu în anul 1892 este făcută prima prezentare a staţiunii , izvoarelor minerale precum şi a stabilimentelor existente pe atunci.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-403550" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-6.jpg" alt="" width="1200" height="791" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-6-320x211.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-6-1024x675.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-6-768x506.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-6-637x420.jpg 637w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-6-696x459.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-6-1068x704.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Particularităţile climatice, aerul tare şi curat precum şi proprietăţile apelor minerale existente au determinat mulţi specialişti balneologi să numească Săcelu drept „Techirghiolul Gorjului”. Un fenomen interesant ce îl prezintă apa bazinelor din Săcelu este culoarea diferită ce o capătă în funcţie de anotimp .Studii de specialitate efectuate în cadrul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti începând din anul 1979 au evidenţiat faptul că bacteriile ,plantele şi vietăţile microscopice ce trăiesc în bazine , dinamica lor precum şi relaţiile dintre ele şi mediul abiotic sunt principalele cauze ce provoacă colorarea diferită a apei. Dintre acestea bacteriile sulfuroase şi fotosintetizante colorate de obicei în roşu şi verde determină nuanţa predominantă a apei. Culoarea roz-zmeurie a apei şi a bacteriilor din sedimente indică prezenţa fotobacteriilor dezvoltate în masă. Culoarea verde-deschisă sau verde-alburiu este pusă pe seama proceselor de oxidare ce o suferă apa din foraj care pătrunde în bazin.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-403551" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-7.jpg" alt="" width="1200" height="698" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-7-320x186.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-7-1024x596.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-7-768x447.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-7-722x420.jpg 722w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-7-696x405.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/sacelu-7-1068x621.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Un fapt curios îl prezintă apa din bazinul 4 ce poate suferi variaţii bruşte ale culorii coloraţia predominantă fiind dată de bacteriile din el. Astfel aceasta poate fi zmeurie,roz- lăptoasă, verzui-albicioasă ori verzui închisă coloraţia predominantă fiind dată de bacteriile ce se dezvoltă şi care prezintă un caracter instabil înlocuindu-se de multe ori cu viteză<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prin-tara-jiului-de-sus-sezon-nou-la-techirghiolul-gorjului-la-sacelu-pe-urmele-lui-esculap-si-higeea/">Prin Ţara Jiului de Sus / Sezon nou la Techirghiolul Gorjului &#8211; La Săcelu, pe urmele lui Esculap și Higeea</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prin-tara-jiului-de-sus-sezon-nou-la-techirghiolul-gorjului-la-sacelu-pe-urmele-lui-esculap-si-higeea/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Lucrări de reabilitare pe o stradă din Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lucrari-de-reabilitare-pe-o-strada-din-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lucrari-de-reabilitare-pe-o-strada-din-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 09 Jun 2026 14:04:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=403329</guid>

					<description><![CDATA[<p>Au început lucrările de frezare pe al doilea tronson al străzii 22 Decembrie din Târgu Jiu, anunță reprezentanții Edilitara Public Târgu Jiu. „Îi rugăm pe toți participanții la trafic să circule cu prudență și cu viteză redusă în zona lucrărilor. Colegii noștri lucrează direct în carosabil, iar siguranța lor depinde și de atenția conducătorilor auto. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lucrari-de-reabilitare-pe-o-strada-din-targu-jiu/">Lucrări de reabilitare pe o stradă din Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Au început lucrările de frezare pe al doilea tronson al străzii 22 Decembrie din Târgu Jiu, anunță reprezentanții Edilitara Public Târgu Jiu.</p>
<p>„Îi rugăm pe toți participanții la trafic să circule cu prudență și cu viteză redusă în zona lucrărilor. Colegii noștri lucrează direct în carosabil, iar siguranța lor depinde și de atenția conducătorilor auto.</p>
<p>Imediat după frezarea stratului de asfalt deteriorat, vom continua într-un ritm susținut cu înlocuirea capacelor căminelor de canalizare și aducerea acestora la cota finală a străzii.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="size-large wp-image-403330 aligncenter" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/719253425_28002205849382593_5217957221612446233_n-1024x768.jpg" alt="" width="696" height="522" /></p>
<p>Ne-am propus ca până la data de 19.06.2026 să finalizăm tronsonul până la intersecția cu strada Progresului.</p>
<p>Pe perioada executării lucrărilor de ridicare a căminelor vor exista restricții temporare de circulație, iar traversarea zonei necesită atenție sporită pentru evitarea producerii unor avarii la autovehicule.</p>
<p>Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere. Lucrăm pentru o infrastructură rutieră mai sigură și mai bună pentru toți cetățenii municipiului Târgu Jiu”, a anunțat Adrian Dăianu, directorul societății Edilitara Public Târgu Jiu.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lucrari-de-reabilitare-pe-o-strada-din-targu-jiu/">Lucrări de reabilitare pe o stradă din Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lucrari-de-reabilitare-pe-o-strada-din-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>5 sloturi online Amusnet potrivite sezonului estival</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-sloturi-online-amusnet-potrivite-sezonului-estival/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-sloturi-online-amusnet-potrivite-sezonului-estival/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 09 Jun 2026 11:23:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Amusnet Interactive]]></category>
		<category><![CDATA[furnizori]]></category>
		<category><![CDATA[jocuri de casino]]></category>
		<category><![CDATA[sloturi online]]></category>
		<category><![CDATA[Summer Bliss]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=403311</guid>

					<description><![CDATA[<p>Amusnet Interactive este unul dintre cei mai apreciați furnizori de sloturi online la nivel mondial, iar multe dintre jocurile lansate se potrivesc și cu tematica de vară. În centrul atenției multor sloturi online de la Amusnet se află fructele, iar în acest articol vei descoperi un top cu 5 dintre cele mai populare jocuri care [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-sloturi-online-amusnet-potrivite-sezonului-estival/">5 sloturi online Amusnet potrivite sezonului estival</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Amusnet Interactive este unul dintre cei mai apreciați furnizori de sloturi online la nivel mondial, iar multe dintre jocurile lansate se potrivesc și cu tematica de vară. În centrul atenției multor sloturi online de la Amusnet se află fructele, iar în acest articol vei descoperi un top cu 5 dintre cele mai populare jocuri care au această temă.</p>
<p>Cunoscută în trecut sub numele EGT, compania bulgară are o continuă ascensiune. De un deceniu s-a făcut trecerea de la denumirea EGT la Amusnet Interactive, iar în portofoliul companiei se află peste 300 de jocuri de casino, disponibile la peste 2000 de operatori din peste 35 de țări. Jocurile de la Amusnet sunt apreciate de utilizatori, iar cazinoul online TopBet are o categorie special dedicată acestui furnizor, în care se află peste 260 de sloturi.</p>
<p>Așadar, iată 5 dintre cele mai apreciate jocuri de vară de la Amusnet Interactive:</p>
<ul>
<li>Summer Bliss</li>
<li>Burning Hot</li>
<li>Blue Oceans</li>
<li>Shining Crown</li>
<li>Amazons Battle</li>
</ul>
<h2><strong>Summer Bliss</strong></h2>
<p>Summer Bliss este un slot online care generează o atmosferă relaxantă încă din momentul în care l-ai deschis. Te duce direct pe o plajă, în care jucătorii pornesc virtual în cursa pentru căutarea unor comori aflate pe o matrice cu 3 rânduri x 5 role și 20 de linii de plată ajustabile. Jocul beneficiază de multiplicatori și este conectat la 4 jackpoturi progresive. Printre simboluri întâlnim două Femei, un Iaht, un <a href="https://restograf.ro/10-super-cocktailuri-de-vara-pe-care-sa-le-savurezi-la-terasa/">Cocktail</a> și o Stea de mare. Desigur, alte simboluri sunt cărțile de joc, în timp ce Wild-ul este un Surfer, în timp ce Scatterul este un Val uriaș. Jocul oferă până la 15 rotiri gratuite, dar și dublaj.</p>
<h2><strong>Burning Hot</strong></h2>
<p>A trecut mai bine de un deceniu de la lansarea slotului Burning Hot, însă rămâne unul dintre cele mai populare jocuri de casino online, atât cu bani reali, cât și în versiunea <a href="https://topbet.ro/ro/game/burning-hot-v2">Burning Hot demo</a>.</p>
<p>Jocul este plin de culoare, iar simbolurile principale sunt fructele, ceea ce duce la sentimentul de slot potrivit în zilele toride de vară, deși este accesat la scară largă indiferent de anotimp. Fiind unul dintre cele mai apreciate sloturi online din ultimul deceniu, Burning Hot a avut numeroase continuări, cu mai multe linii de plată. Versiunea originală rămâne, însă, pe placul multor jucători.</p>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-403314" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior.jpg" alt="" width="800" height="450" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-768x432.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-747x420.jpg 747w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-696x392.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a></p>
<h2><strong>Blue Oceans</strong></h2>
<p>Și acest slot de la Amusnet te duce cu gândul la vară, acțiunea petrecându-se pe adâncul oceanului. Generează o atmosferă calmă, are efecte sonore relaxante, iar animațiile sunt realizate cu atenție. Grafica este un punct forte, iar în acest slot jucătorii au ocazia să îl întâlnească pe Zeul Suprem al apelor, care e unul dintre cele mai dorite simboluri. <a href="https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/arheologii-cred-ca-au-gasit-templul-lui-poseidon-2234281.html">Poseidon</a> este atât Wild, cât și Scatter în jocul care are 20 de linii de plată.</p>
<h2><strong>Shining Crown</strong></h2>
<p>Alături de Burning Hot, Shining Crown poate fi considerat unul dintre cele mai bune sloturi lansate de Amusnet. Pe cele 5 role sunt afișate 15 simboluri, sunt 5 praguri fixe de pariere, iar printre simboluri se află fructele și coroanele. Acestea din urmă sunt Wild-ul din Shining Crown, în timp ce Scatterul este reprezentat de Dolarul American și de o Stea.</p>
<h2><strong>Amazons&#8217; Battle</strong></h2>
<p>Creat în 2015, slotul Amazon&#8217;s Battle se remarcă prin partea vizuală, oferă rotiri gratuite și dublaj, iar câștigul maxim poate ajunge până la 1000x miza. Slotul îi transpune pe jucători în jungla Amazoniană, astfel că simbolurile sunt cu această tematică. Recenziile din mediul online sunt în general pozitive, semn că jucătorii îl apreciază.</p>
<p>Acestea sunt doar 5 dintre sloturile de vară din colecția celor de la Amusnet, însă în portofoliul acestui furnizor se află sute de jocuri, pe care utilizatorii le apreciază indiferent de anotimp.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-sloturi-online-amusnet-potrivite-sezonului-estival/">5 sloturi online Amusnet potrivite sezonului estival</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-sloturi-online-amusnet-potrivite-sezonului-estival/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere ancestrale &#8211; ,,DRUBETA&#8221; – ori atunci când timpul s-a întors cu două milenii</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-drubeta-ori-atunci-cand-timpul-s-a-intors-cu-doua-milenii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-drubeta-ori-atunci-cand-timpul-s-a-intors-cu-doua-milenii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 08 Jun 2026 21:21:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Danubius]]></category>
		<category><![CDATA[Festivalul Daco-Roman DRUBETA]]></category>
		<category><![CDATA[Frăţiei Tinerilor Lupi]]></category>
		<category><![CDATA[zalmoxis]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=403255</guid>

					<description><![CDATA[<p>A opta ediţie a Festivalului Daco-Roman DRUBETA desfăşurat recent în oraşul de pe malul bătrânului Danubius, a prilejuit o veritabilă întoarcere în timp unde asociaţiile de reconstituiri istorice invitate au prezentat veritabile crâmpeie din viaţa strămoşilor noştri celor ce au dorit să fie chiar şi pentru câteva minute în lumea triburilor geto-dace ori a legiunilor [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-drubeta-ori-atunci-cand-timpul-s-a-intors-cu-doua-milenii/">Repere ancestrale &#8211; ,,DRUBETA&#8221; – ori atunci când timpul s-a întors cu două milenii</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>A opta ediţie a Festivalului Daco-Roman DRUBETA desfăşurat recent în oraşul de pe malul bătrânului Danubius, a prilejuit o veritabilă întoarcere în timp unde asociaţiile de reconstituiri istorice invitate au prezentat veritabile crâmpeie din viaţa strămoşilor noştri celor ce au dorit să fie chiar şi pentru câteva minute în lumea triburilor geto-dace ori a legiunilor romane din acele vremuri.<br />
Iată, în continuare, câteva dintre momentele sociale ce se presupune că se desfăşurau în acea perioadă reconstituite în baza legendelor precum şi a interpretărilor de excepţie a membrilor asociaţiilor de reconstituiri istorice prezente la eveniment.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-403257" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-2.jpg" alt="" width="1200" height="733" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-2-320x195.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-2-1024x625.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-2-768x469.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-2-688x420.jpg 688w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-2-696x425.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-2-1068x652.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Vechii locuitori din spaţiul carpato-danubiano-pontic erau prezenţi pe un munte sacru numit Kogaion, neidentificat astăzi cu precizie dar asupra căruia planează mai multe ipoteze manifestare din care ne putem da seama despre complexitatea raporturilor militare și sociale din acea perioadă.<br />
La începutul verii, când luna se arăta plină locuitorii dintre Tisa, Damastru, Visio şi Donaris se adunau la Pestera Sacră a lui Zalmoxis de pe muntele Kogaion unde avea loc Marele Sfat al Înţeleptilor . Veneau cu <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-403262" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-7.jpg" alt="" width="1200" height="717" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-7-320x191.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-7-1024x612.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-7-768x459.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-7-703x420.jpg 703w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-7-696x416.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-7-1068x638.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />acest prilej locuitorii şi conducătorii acestora, negustori, agricultori, meseriaşi şi nu în ultimul rând locuitori ai ţinuturilor vecine care umpleau locul destinat corturilor, carelor cu covirtir şi colibelor de tot felul. Sfatul dura 5 zile şi pe lângă rolul de a soluţiona problemele apărute era şi locul unei intense activităţi comerciale.<br />
În prima zi a sfatului se dezbăteau neînţelegerile majore între comunităţi şi se dădeau hotărâri de pace ori război . A doua zi era rezervată neînţelegerilor mai mici ale oamenilor, ziua a 3-a şi a 4-a erau socotite zile de târg unde se vindeau şi cumpărau tot felul de produse iar ziua a 5-a era rezervată întrecerilor războinice.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-403258" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-3.jpg" alt="" width="1200" height="726" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-3-320x194.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-3-1024x620.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-3-768x465.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-3-694x420.jpg 694w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-3-696x421.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-3-1068x646.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Locul ales pentru Marele Sfat se afla în nordul Peşterii Sacre din apropierea unor formaţiuni de calcar roase de vânturi şi mâncate de ploi ce închipuiau un convoi care urca muntele. În cadrul acestor formaţiuni se înălţa Stânca Zeului ce era poziţionată deasupra peşterii şi de unde starostele înţelepţilor făcea cunoscute hotărârile sfatului ,hotărâri ce nu mai puteau fi contestate.<br />
Frăţia Tinerilor Lupi veghea ca toate evenimentele să se desfăşoare după rânduială şi fără tulburări. Tinerii Lupi reprezentau o organizaţie de temut, învăţaţi cu greul şi pricepuţi la toate . Fiecare ţinut îşi avea confreria lui condusă de un Lup Cenuşiu, la rândul lor Lupii Cenuşii se subordonau Lupului Negru iar acesta era subordonat numai Marelui Preot de la Templul lui Zalmoxis.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-403259" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-4.jpg" alt="" width="1200" height="792" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-4-320x211.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-4-1024x676.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-4-768x507.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-4-636x420.jpg 636w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-4-696x459.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-4-1068x705.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Titlul de membru al Frăţiei Tinerilor Lupi era râvnit de către toţi tinerii din acea perioadă iar cei ce doreau să intre în organizaţie trebuiau să îndeplinească o multitudine de condiţii dintre care cele mai importante erau să vâneze cu suliţa şi toporul ursul,cerbul şi zimbrul, să trăiască in pădure o lună în apropierea unei familii de lupi unde să le cunoască şi să le imite obiceiurile, să desţelenească şi să semene un loc de 10 stânjeni , să străbată toate hotarele ţinutului său, să fi fost căpetenie de căluşeri şi multe altele.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-403260" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-5.jpg" alt="" width="1200" height="749" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-5-320x200.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-5-1024x639.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-5-768x479.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-5-673x420.jpg 673w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-5-696x434.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-5-1068x667.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />La Marele Sfat se prezenta Lupul Negru însoţit de cei doi căpitani ai săi unde întindea însemnele Confreriei şi bîta-steag Marelui Preot pentru binecuvântare.<br />
Cultul animalelor sălbatice era reprezentat şi în cazul ursului căruia i se atribuiau puteri magice. Se credea că parul de urs apără de sperietură şi ameţeală . Femeile gravide dormeau pe o blană de urs iar la naştere copilului i se da o linguriţă de untură de urs pentru a rezista prezicerilor ursitoarelor. Oamenii purtau la gât amulete din dinţi de urs obicei moştenit din paleolitic pentru a putea umbla prin păduri şi munţi fără frică .<br />
Ursul a fost considerat principalul animal cu puteri magice din spaţiul carpato-danubiano-pontic însuşi Zalmoxis se spune că la naştere ar fi fost învelit într-o blană de urs în limba tracă pielea de urs denumindu-se zalmos.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-403261" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-6.jpg" alt="" width="1200" height="915" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-6-315x240.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-6-1024x781.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-6-768x586.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-6-551x420.jpg 551w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-6-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-6-696x531.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/tera-dacia-6-1068x814.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În zorii celei de-a 6-a zile oamenii plecau spre ţinuturile lor după ce se soluţionaseră neînţelegeri, se făcuse negoţ, se legaseră prietenii, auziseră poveşti din locuri îndepărtate iar magii făcuseră horoscoape şi ghiciseră viitorul.<br />
<em><strong>Mugurel Petrescu, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-drubeta-ori-atunci-cand-timpul-s-a-intors-cu-doua-milenii/">Repere ancestrale &#8211; ,,DRUBETA&#8221; – ori atunci când timpul s-a întors cu două milenii</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-drubeta-ori-atunci-cand-timpul-s-a-intors-cu-doua-milenii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Profesorii primesc vouchere de vacanță de 800 lei</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/profesorii-primesc-vouchere-de-vacanta-de-800-lei/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/profesorii-primesc-vouchere-de-vacanta-de-800-lei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 08 Jun 2026 21:15:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[angajați sistemul public]]></category>
		<category><![CDATA[ministerul economiei]]></category>
		<category><![CDATA[pachete turistice]]></category>
		<category><![CDATA[sectorul bugetar]]></category>
		<category><![CDATA[vouchere de vacanta]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=403252</guid>

					<description><![CDATA[<p>Profesorii și alți angajați din sistemul public cu salarii de bază lunare nete de până la 6.000 de lei vor beneficia și în anul 2026 de vouchere de vacanță, potrivit unui anunț transmis de Ministerul Economiei. Valoarea voucherelor este de 800 de lei pentru fiecare beneficiar, iar acestea pot fi utilizate integral pentru achiziționarea de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/profesorii-primesc-vouchere-de-vacanta-de-800-lei/">Profesorii primesc vouchere de vacanță de 800 lei</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Profesorii și alți angajați din sistemul public cu salarii de bază lunare nete de până la 6.000 de lei vor beneficia și în anul 2026 de vouchere de vacanță, potrivit unui anunț transmis de Ministerul Economiei.<br />
Valoarea voucherelor este de 800 de lei pentru fiecare beneficiar, iar acestea pot fi utilizate integral pentru achiziționarea de servicii turistice pe teritoriul României, fără a fi necesară o contribuție financiară suplimentară din partea angajatului.<br />
Potrivit instituției, voucherele pot fi folosite pentru pachete turistice care includ obligatoriu servicii de cazare, putând fi completate, în funcție de ofertă, cu servicii de masă, transport, tratament balnear sau agrement.<br />
Măsura se aplică în baza Ordonanței de urgență nr. 8/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și a normelor metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2009. Ministerul precizează că nu este necesară adoptarea unor acte normative suplimentare pentru continuarea programului.<br />
De aceste vouchere pot beneficia, în funcție de decizia fiecărei instituții și de fondurile disponibile, angajați din administrația publică centrală și locală, cadre didactice, personal medical, dar și alte categorii de personal din sectorul bugetar.<br />
În sectorul privat, acordarea voucherelor rămâne la latitudinea angajatorilor, în limita bugetelor proprii și a plafonului legal anual aplicabil fiecărui salariat, echivalent cu șase salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.<br />
<em><strong>M.P.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/profesorii-primesc-vouchere-de-vacanta-de-800-lei/">Profesorii primesc vouchere de vacanță de 800 lei</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/profesorii-primesc-vouchere-de-vacanta-de-800-lei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere estivale &#8211;  La început de sezon estival, cutreierător prin lumea fascinantă a reliefului gorjean</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-la-inceput-de-sezon-estival-cutreierator-prin-lumea-fascinanta-a-reliefului-gorjean/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-la-inceput-de-sezon-estival-cutreierator-prin-lumea-fascinanta-a-reliefului-gorjean/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 04 Jun 2026 21:19:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cheile galbenului]]></category>
		<category><![CDATA[cheile oltetului]]></category>
		<category><![CDATA[Gîrla Vacii]]></category>
		<category><![CDATA[Inelul de Piatră al Sohodolului]]></category>
		<category><![CDATA[pestera muierilor]]></category>
		<category><![CDATA[pestera polovragi]]></category>
		<category><![CDATA[susita verde]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=402892</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pe aceste locuri apele meteorice precun şi cele din rîuri lucrând neîntrerupt milioane de ani au creat forme şi fenomene carstice de o frumuseţe şi un pitoresc aparte. Dintre acestea putem aminti Cheile Olteţului cu a lor Pesteră Polovragi cea mai lungă cavitate din Oltenia şi a cincea din ţară unde explorarea galeriilor subacvatice a [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-la-inceput-de-sezon-estival-cutreierator-prin-lumea-fascinanta-a-reliefului-gorjean/">Repere estivale &#8211;  La început de sezon estival, cutreierător prin lumea fascinantă a reliefului gorjean</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Pe aceste locuri apele meteorice precun şi cele din rîuri lucrând neîntrerupt milioane de ani au creat forme şi fenomene carstice de o frumuseţe şi un pitoresc aparte.</strong></p>
<p>Dintre acestea putem aminti Cheile Olteţului cu a lor Pesteră Polovragi cea mai lungă cavitate din Oltenia şi a cincea din ţară unde explorarea galeriilor subacvatice a fost făcută şi este continuată de GEES Bucuresti, Cheile Galbenului cu Peştera Muierilor prima cavitate electrificată şi amenajată pentru vizitare din ţară şi urme ale locuirii acesteia cu foarte mult timp în urmă pentru ca trecând de cealaltă parte a Jiului ce în porţiunea grandiosului său defileu se constituie astăzi în cel mai nou parc naţional al României să menţionăm Sheile Sohodolului cu a sa multitudine de peşteri şi avene dintre care două deţin recorduri naţionale în materie ,cîmpurile de lapiezuri şi depozitele de terra-rossa raritaţi la nivel european precum şi un curios şi încă cercetat în totalitate fenomen de difluenţă subterană în peştera Gîrla Vacii.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-402899" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-1.jpg" alt="" width="1200" height="825" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-1-320x220.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-1-1024x704.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-1-768x528.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-1-611x420.jpg 611w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-1-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-1-696x479.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-1-1068x734.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-1-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Tot pe aceste locuri se mai păstrează urme ale locuirii de către oamenii preistorici a unor cavităti (pesterile Popii de pe Valea Sohodolului şi Cioarei din apropierea Pietrei Boroștenilor), enigme care nici în ziua de azi nu au fost complet elucidate (Inelul de Piatră al Sohodolului) şi legătura sa cu pesterile Pîrlajului şi Laptelui aflate pe creasta estică a Sohodolului, precum şi perimetrele Şuşiţa Verde şi Şuşiţa Seacă fiecare dintre ele cu particularităţile sale cu o cunoscuta circulatie subterană a apei prin carst circulatie favorizată de condiţiile specifice existente in zonă.<br />
Pentru cei interesaţi Gorjul dispune de un număr impresionant de peşteri, avene şi alte fenomene carstice care sunt grupate în mai multe perimetre speologice. O parte dintre cei care vizitează aceste obiective ori pur şi simplu se află in vecinătate cu ocazia unor sărbători ori nedei lasă în urma lor mizerie să nu mai punem la socoteală intervenţiile ce se fac la maşini cu prilejul ieşirii la iarbă verde.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-402900" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-2.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-2-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-2-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-2-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-2-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-2-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-2-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-2-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Toate acestea împreună cu activităţile necontrolate ale localnicilor care nu de puţine ori consideră zonele carstice un fel de depozite pentru gunoiul din gospodării cu toate că în ultimul timp s-a intensificat campania de conştientizare la nivel local şi în mass-media se pot constitui în focare de poluare a perimetrelor carstice şi nu numai dacă luăm în considerare şi apa care circule prin carstul zonelor si care de multe ori este folosita de oameni şi animale.<br />
Cheile Şuşiţei Verzi la o privire generală nu prezintă aspectul formelor carstice cu care suntem învăţaţi datorită faptului că sunt largi iar delimitarea acestora este dificilă de realizat. Perimetrul de mai sus menţionat este delimitat la est de masivele Sturi, Feţîia şi Cioara iar la vest de muntele Borzi. Şuşiţa Verde care se formează tocmai în apropierea vîrfului Straja prin unirea mai multor pârâiaşe dintre care cele mai importante sunt Amaru şi Cartianu parcurge în prima parte a albiei sale o porţiune de roci impermeabile specifice zonei de creastă a Vulcanului pentru ca mai apoi să străbată perimetrulcalcaros din componenţa platformei de eroziune Gornoviţa.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-402901" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-3.jpg" alt="" width="1200" height="777" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-3-320x207.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-3-1024x663.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-3-768x497.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-3-649x420.jpg 649w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-3-696x451.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-3-1068x692.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Şuşiţa Verde curge de regulă pe toată lungimea cheilor dar debitul ei scade sever in perioadele de secetă prelungită precum şi printr-o puternică penetrare a apei în carst pe un perimetru ce începe de la confluenţa cu Pârâul Sec şi se termină în apropierea satului Curpen.<br />
Deoarece debitele pierdute nu se mai regăsesc în aval s-a determinat că acestea se deplasează subteran de la NE spre SV. În cadrul platformei de eroziune Gornoviţa formele carstice sunt bine reprezentate printr-o multitudine de pesteri şi avene precum şi prin cîmpul de lapiezuri din vecinătatea vârfurilor Leşu şi Cioclovina Vălarilor ce formează una dintre cele mai spectaculoase perimetre de eroziune endocarstice din Carpaţi.<br />
Dâlma Cucutelor fenomenul cel mai reprezentativ din perimetrul Şuşiţa Seacă<br />
s-a format cu mult timp in urmă prin acţiunea de erodare a Şuşiţei Seci precum şi a pârâului Valea Seacă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-402902" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-4.jpg" alt="" width="1200" height="779" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-4-320x208.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-4-1024x665.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-4-768x499.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-4-647x420.jpg 647w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-4-696x452.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-4-1068x693.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Cursurile acestora au fost drenate in final pe un curs subteran ce are şi scurte apariţii la suprafată. Creasta Dâlmei Cucutelor însoţeşte cheile pe o lungime de mai bine de 3 km constituind versantul vestic .Acesta este format cu preponderenta din calcare puternic carstificate cu o mare varietate de fenomene specifice ( cleanţuri, abrupturi, lapiezuri, peşteri şi avene ). Se cuvine să amintim aici cele mai spectaculoase forme carstice Bidăroaia din Dîlma Cucutelor (-22m) , avenul I (-12m), avenul F (-37m) precum şi Avenul Perseverenţei din Bordul Dobriţei (-88m). Dîlma Cucutelor poate fi parcursă parţial sau integral cu atenţionarea că accesul în avene va fi efectuat numai cu echipament potrivit şi dublat de solide cunoştiinţe legate de alpinismul subteran.<br />
Cheile Sohodolului se întind pe o distanţă de aprox. 12 km între Poiana Contului şi comuna Runcu. Acestea pot fi împărţite în trei sectoare: Cheile Runcului, Cheile Vidrei şi Cheile Pătrunsa. Împărţirea este rezultatul configuraţiei geologice unde calcarele care ocupă cea mai mare parte sunt întrerupte de două ori de bare de şisturi cristaline şi granituri.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-402903" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-5.jpg" alt="" width="1200" height="883" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-5-320x235.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-5-1024x753.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-5-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-5-768x565.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-5-571x420.jpg 571w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-5-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-5-696x512.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-5-1068x786.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Calcarele predominante în acest perimetru prezintă o mare permeabilitate carstică datorită unui sistem bine dezvoltat de fisuri ,canale ,peşteri şi avene formate în urma unui îndelungat proces de dizolvare .<br />
Cele mai cunoscute din acest perimetru sunt cîmpurile de lapiezuri (formaţiuni carstice de suprafaţă ce au luat nastere prin coroziune pe roci carstificabile) , avenele din acest perimetru (din care două deţin recorduri naţionale la cea mai mare stalacmită 10m precum şi cel mai mare puţ vertical -122m) , cele două tuneluri ovoidale ce formează Nările ( de 76 şi respectiv 57m) , peştera Gîrla Vacii ce prezinta un foarte rar fenomen de difluenţă subterană şi nu în ultimul rînd Inelul de Piatră sau Inelul Domniţei cum mai este cunoscut o adevărată emblemă a Sohodolului asupra originii sale fiind făcute şi în ziua de azi o multitudine de presupuneri unele dintre acestea de-a dreptul hilare.<br />
Nu trebuie omisă din această enumerare Izvoarele Cernei aflate pe teritoriul judeţului nostru cea mai puternică sursă carstică din Romania cu un debit ce variază între 3000-10000litri/sec. şi unde iarăşi ca o curiozitate temperatura apei este constanta ( 6,8 grade C) indiferent de anotimp ce face ca nici in iernile cele mai geroase să nu îngheţe oferind un peisaj aproape ireal.<br />
Şi aici trebuie menţionat faptul ca în urma cercetărilor hidrospeologilor apele izvoarelor îşi au originea tocmai în Retezatul Mic într-un perimetru carstic numit Scorota-Soarbele. Cercetările făcute cu ajutorul trasorilor clasici şi speciali au scos în evidenţă faptul că traseul subteran Soarbele-Izvoarele Cernei este cea mai lungă străpungere hidrologică subterană determinată pînă la ora actuală în Romania.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-402904" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-6.jpg" alt="" width="1200" height="794" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-6-320x212.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-6-1024x678.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-6-768x508.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-6-635x420.jpg 635w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-6-696x461.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/lume-fascinanta-6-1068x707.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Nu cea din urmă este zona cuprinsă între văile Motrului Sec şi ale Motrului Mare unde se dezvoltă complexul carstic Muşetoaia, care se întinde către miazănoapte pînă în apropierea Pietrei Mari a Cloşaniului. Pe aceste locuri poate fi admirată o mare varietate a formelor şi fenomenelor carstice constînd în cîmpuri de doline,cleanţuri, abrupturi,peşteri şi avene. Cele mai cunoscute sunt peşterile Martel şi Lazului precum şi peştera-aven de la Sohodoalele Mici.<br />
Perimetrele carstice sunt dintre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul nostru cu toate consecinţele legate de degradarea peisajului ambiental.<br />
Totuși, printr-un turism civilizat în deplină armonie cu mediul ambiant aceste zone de o frumuseţe aparte vor putea continua să ne încânte şi pe viitor prin bogăţia fenomenelor carstice şi a diversităţii lor biologice.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-la-inceput-de-sezon-estival-cutreierator-prin-lumea-fascinanta-a-reliefului-gorjean/">Repere estivale &#8211;  La început de sezon estival, cutreierător prin lumea fascinantă a reliefului gorjean</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-la-inceput-de-sezon-estival-cutreierator-prin-lumea-fascinanta-a-reliefului-gorjean/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Biserica din curtea spitalului de la Pasarelă va fi sfințită duminică</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/biserica-din-curtea-spitalului-de-la-pasarela-va-fi-sfintita-duminica/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/biserica-din-curtea-spitalului-de-la-pasarela-va-fi-sfintita-duminica/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 03 Jun 2026 21:21:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[lăcașul de cult]]></category>
		<category><![CDATA[mitropolitul olteniei]]></category>
		<category><![CDATA[Sfânta muceniță Filofteia]]></category>
		<category><![CDATA[slujba de sfintire]]></category>
		<category><![CDATA[spitalul targu jiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=402706</guid>

					<description><![CDATA[<p>Biserica, cu hramul „Sfânta Muceniță Filofteia”, din incinta Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu (locația Pasarelă) va fi sfințită duminică, 7 iunie 2026. Evenimentul va avea loc începând cu ora 08:30. „Slujba de sfințire va fi săvârșită de IPS dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei. Ușile bisericii vor rămâne deschise pentru închinare pe durata [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/biserica-din-curtea-spitalului-de-la-pasarela-va-fi-sfintita-duminica/">Biserica din curtea spitalului de la Pasarelă va fi sfințită duminică</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Biserica, cu hramul „Sfânta Muceniță Filofteia”, din incinta Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu (locația Pasarelă) va fi sfințită duminică, 7 iunie 2026.<br />
Evenimentul va avea loc începând cu ora 08:30.<br />
„Slujba de sfințire va fi săvârșită de IPS dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei. Ușile bisericii vor rămâne deschise pentru închinare pe durata întregii zile”, a precizat Mihaela Țicleanu, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean.<br />
Mitropolitul Olteniei a sfințit, pe 29 octombrie 2024, piatra de temelie a lăcașului de cult ridicat în curtea spitalului unde funcționează secțiile de Oncologie, Boli Infecțioase, Dermatologie și Psihiatrie.<br />
Noul lăcaș de cult este destinat să răspundă nevoilor spirituale ale personalului medical, dar și ale pacienților internați în unitatea sanitară.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/biserica-din-curtea-spitalului-de-la-pasarela-va-fi-sfintita-duminica/">Biserica din curtea spitalului de la Pasarelă va fi sfințită duminică</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/biserica-din-curtea-spitalului-de-la-pasarela-va-fi-sfintita-duminica/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>200 de lei pentru șase seri de teatru, la Festivalul „Elvira Godeanu”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/200-de-lei-pentru-sase-seri-de-teatru-la-festivalul-elvira-godeanu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/200-de-lei-pentru-sase-seri-de-teatru-la-festivalul-elvira-godeanu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 02 Jun 2026 21:17:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[abonament special]]></category>
		<category><![CDATA[abonament teatru]]></category>
		<category><![CDATA[Festival Elvira Godeanu]]></category>
		<category><![CDATA[Hamlet]]></category>
		<category><![CDATA[Oameni locuri și lucruri]]></category>
		<category><![CDATA[Steaua fără nume]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=402534</guid>

					<description><![CDATA[<p>Iubitorii de teatru care vor să participe la toate spectacolele din cadrul Festivalului Internațional de Teatru „Elvira Godeanu” pot opta pentru un abonament special pus în vânzare de organizatori. Abonamentul costă 200 de lei și oferă acces la toate cele șase spectacole programate în cadrul festivalului, care se va desfășura la Târgu Jiu în perioada [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/200-de-lei-pentru-sase-seri-de-teatru-la-festivalul-elvira-godeanu/">200 de lei pentru șase seri de teatru, la Festivalul „Elvira Godeanu”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Iubitorii de teatru care vor să participe la toate spectacolele din cadrul Festivalului Internațional de Teatru „Elvira Godeanu” pot opta pentru un abonament special pus în vânzare de organizatori.<br />
Abonamentul costă 200 de lei și oferă acces la toate cele șase spectacole programate în cadrul festivalului, care se va desfășura la Târgu Jiu în perioada 11-16 iunie. Ediția din acest an aduce pe scenele din municipiu producții din România, Georgia și Ungaria.<br />
„Șase seri. Șase lumi. Un singur festival. Festivalul Internațional de Teatru „Elvira Godeanu”. Un singur abonament. Toată magia festivalului &#8211; 200 lei. Include accesul la toate spectacolele din cadrul festivalului.<br />
Biletele pentru spectacolele din cadrul festivalului pot fi achiziționate de la Agenția Teatrală a Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” sau online, prin intermediul platformei eventim.ro.<br />
Program spectacole și prețuri bilete:<br />
• 11 iunie, ora 19:00 – „Oameni, locuri și lucruri” de Duncan Macmillan, regia Horia Suru. Spectacol prezentat de Teatrul de Vest, Reșița. Sala Polivalentă. Preț bilet: 50 lei;<br />
• 12 iunie, ora 19:00 – „Dragoste”, după A.P. Cehov, regia Andreea Grosu și Andrei Grosu. Spectacol prezentat de Teatrul „Anton Pann”, Râmnicu Vâlcea. Sala Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”. Preț bilet: 50 lei;<br />
• 13 iunie, ora 19:00 – „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, regia Cristi Avram. Producție a Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”. Sala Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”. Preț bilet: 50 lei;<br />
• 14 iunie, ora 19:00 – „Păsările”, după Aristofan, regia Antonella Cornici, Georgia. Spectacol prezentat de Teatrul Rustavi. Sala Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”. Preț bilet: 50 lei;<br />
• 15 iunie, ora 19:00 – „h.ml.t (Hamlet)” de William Shakespeare, regia Róbert Alföldi. Spectacol prezentat de Budaörsi Latinovits Színház, Ungaria. Sala Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”. Preț bilet: 50 lei;<br />
• 16 iunie, ora 19:00 – „Artă” de Yasmina Reza, regia Cristi Juncu. Spectacol prezentat de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București. Sala Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”. Preț bilet: 120 lei”, au anunțat reprezentanții teatrului.<br />
<em><strong>M.P.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/200-de-lei-pentru-sase-seri-de-teatru-la-festivalul-elvira-godeanu/">200 de lei pentru șase seri de teatru, la Festivalul „Elvira Godeanu”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/200-de-lei-pentru-sase-seri-de-teatru-la-festivalul-elvira-godeanu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Iată 5 motive pentru care izolațiile cu spumă poliuretanică sunt viitorul construcțiilor</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/iata-5-motive-pentru-care-izolatiile-cu-spuma-poliuretanica-sunt-viitorul-constructiilor/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/iata-5-motive-pentru-care-izolatiile-cu-spuma-poliuretanica-sunt-viitorul-constructiilor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 02 Jun 2026 11:09:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[constructie]]></category>
		<category><![CDATA[eficienta energetica]]></category>
		<category><![CDATA[izolații]]></category>
		<category><![CDATA[pierderile de căldură]]></category>
		<category><![CDATA[renovare]]></category>
		<category><![CDATA[spumă poliuretanică]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=402464</guid>

					<description><![CDATA[<p>Eficiența energetică a unei clădiri a devenit un criteriu fundamental în procesul de construcție sau renovare. Pierderile de căldură prin acoperiș, pereți sau mansardă reprezintă un disconfort termic și o sursă constantă de costuri financiare nejustificate. Materialele tradiționale prezintă limitări structurale evidente în fața cerințelor actuale de izolare. Spațiile greu accesibile, îmbinările complexe și colțurile [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/iata-5-motive-pentru-care-izolatiile-cu-spuma-poliuretanica-sunt-viitorul-constructiilor/">Iată 5 motive pentru care izolațiile cu spumă poliuretanică sunt viitorul construcțiilor</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Eficiența energetică a unei clădiri a devenit un criteriu fundamental în procesul de construcție sau renovare. Pierderile de căldură prin acoperiș, pereți sau mansardă reprezintă un disconfort termic și o sursă constantă de costuri financiare nejustificate. Materialele tradiționale prezintă limitări structurale evidente în fața cerințelor actuale de izolare. Spațiile greu accesibile, îmbinările complexe și colțurile geometrice ale unei clădiri rămân adesea vulnerabile în fața punților termice.</em></p>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/103dsxX58vcm1fd.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-402466 alignleft" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/103dsxX58vcm1fd.jpg" alt="" width="450" height="301" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/103dsxX58vcm1fd.jpg 450w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/103dsxX58vcm1fd-320x214.jpg 320w" sizes="auto, (max-width: 450px) 100vw, 450px" /></a>Eficiența energetică a unei clădiri a devenit un criteriu fundamental în procesul de construcție sau renovare. Pierderile de căldură prin acoperiș, pereți sau mansardă reprezintă un disconfort termic și o sursă constantă de costuri financiare nejustificate. Materialele tradiționale prezintă limitări structurale evidente în fața cerințelor actuale de izolare. Spațiile greu accesibile, îmbinările complexe și colțurile geometrice ale unei clădiri rămân adesea vulnerabile în fața punților termice.</p>
<p>Pentru a asigura o protecție de lungă durată, piața construcțiilor migrează către soluții tehnologice mai avansate. Optarea pentru proiecte executate cu <a href="https://www.ahpizoterm.ro/">izolații cu spumă poliuretanică</a> reprezintă o decizie strategică, menită să modifice performanța energetică a unui imobil.</p>
<p>Descoperă 5 motive pentru care izolațiile cu spumă poliuretanică sunt ideale pentru noile construcții:</p>
<ol>
<li><strong> Elimină punțile termice</strong></li>
</ol>
<p>În comparație cu soluțiile clasice sub formă de plăci sau saltele, spuma poliuretanică se aplică prin pulverizare directă pe suprafață. Materialul își extinde volumul în doar câteva secunde, acoperind uniform fiecare fisură sau interstițiu structural. Rezultatul este un strat izolator continuu, complet lipsit de îmbinări sau fante prin care aerul cald ar putea circula necontrolat.</p>
<ol start="2">
<li><strong> Execuție rapidă exact cum ai nevoie </strong></li>
</ol>
<p>Procesul de aplicare elimină complet etapele laborioase specifice altor sisteme de izolare. Nu sunt necesari adezivi suplimentari, profile de prindere metalice sau elemente de fixare mecanică ce pot perfora suportul de bază. O echipă specializată poate finaliza izolarea unei suprafețe extinse, cum este cazul unei mansarde, într-un interval extrem de scurt, adesea în decursul unei singure zile.</p>
<ol start="3">
<li><strong> Izolare fonică și protecție</strong></li>
</ol>
<p>Dacă alegi izolarea cu spumă poliuretanică, beneficiezi de:</p>
<ul>
<li>Amortizarea optimă a zgomotelor de impact și a celor ambientale.</li>
<li>Păstrarea proprietăților mecanice fără riscul de tasare în timp.</li>
<li>Permeabilitate controlată la vapori pentru protejarea elementelor din lemn.</li>
</ul>
<p>Pentru clădirile rezidențiale, o <a href="https://www.ahpizoterm.ro/service/spuma-cu-celula-deschisa/">izolație cu spumă cu celulă deschisă</a> oferă o capacitate superioarăde izolare fonică, absorbind undele sonore și permițând în același timp structurii să respire în mod natural pentru a preveni acumularea de umiditate.</p>
<ol start="4">
<li><strong> Aderență superioară pe orice tip de suport material</strong></li>
</ol>
<p>Versatilitatea acestei soluții permite aplicarea directă pe beton, cărămidă, lemn sau tablă, fără pregătiri complexe ale suprafeței. Spuma poliuretanică devine un tot unitar cu elementele constructive ale clădirii, sporind stabilitatea ansamblului. Proprietățile sale fizice rămân neschimbate pe parcursul deceniilor, garantând aceeași eficiență indiferent de trecerea anilor.</p>
<ol start="5">
<li><strong> Amortizarea rapidă a investiției </strong></li>
</ol>
<p>Deși costul inițial de implementare poate fi mai mare decât metodele tradiționale, analiza financiară pe termen mediu și lung demonstrează că merită. Reducerea masivă a pierderilor de energie se traduce direct în scăderea valorii facturilor pentru climatizare și încălzire. Sistemele tehnice ale clădirii vor funcționa la capacitate optimă, fără suprasolicitare.</p>
<p>Alegerile tehnice realizate în faza de proiectare sau renovare determină costurile de exploatare ale unei clădiri pentru următorii zeci de ani. O izolație performantă reprezintă fundamentul unei structuri durabile și sustenabile. Echipa AHP IzoTerm pune la dispoziție echipamente profesionale de ultimă generație și materiale certificate, adaptate riguros fiecărui proiect în parte, pentru a asigura beneficii maxime pe termen lung.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/iata-5-motive-pentru-care-izolatiile-cu-spuma-poliuretanica-sunt-viitorul-constructiilor/">Iată 5 motive pentru care izolațiile cu spumă poliuretanică sunt viitorul construcțiilor</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/iata-5-motive-pentru-care-izolatiile-cu-spuma-poliuretanica-sunt-viitorul-constructiilor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Se anunță trageri cu muniție în poligonul Dealul Rogojeni!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-anunta-trageri-cu-munitie-in-poligonul-dealul-rogojeni/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-anunta-trageri-cu-munitie-in-poligonul-dealul-rogojeni/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Izabella Molnar]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 01 Jun 2026 21:15:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[activități militare]]></category>
		<category><![CDATA[Dealul Rogojeni]]></category>
		<category><![CDATA[Primăria Târgu-Cărbuneşti]]></category>
		<category><![CDATA[trageri cu muniție de război]]></category>
		<category><![CDATA[UM 01013]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=402352</guid>

					<description><![CDATA[<p>Primăria orașului Târgu Cărbunești a transmis un anunț important pentru cetățeni privind desfășurarea unor exerciții militare în poligonul Dealul Rogojeni, unde vor avea loc trageri cu muniție de război în mai multe zile din luna iunie. Potrivit informării oficiale, activitățile sunt programate după următorul calendar: pe 4 iunie, între orele 08:00 și 16:00, în zilele [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-anunta-trageri-cu-munitie-in-poligonul-dealul-rogojeni/">Se anunță trageri cu muniție în poligonul Dealul Rogojeni!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Primăria orașului Târgu Cărbunești a transmis un anunț important pentru cetățeni privind desfășurarea unor exerciții militare în poligonul Dealul Rogojeni, unde vor avea loc trageri cu muniție de război în mai multe zile din luna iunie.<br />
Potrivit informării oficiale, activitățile sunt programate după următorul calendar: pe 4 iunie, între orele 08:00 și 16:00, în zilele de 9 și 10 iunie, între orele 08:00 și 00:00, pe 11 iunie, între orele 08:00 și 00:00, dar și pe 16, 19 și 24 iunie, între orele 08:00 și 16:00. Exercițiile se vor desfășura în poligonul Dealul Rogojeni, conform înștiințării transmise de UM 01013.<br />
Autoritățile recomandă cetățenilor să evite apropierea de zona poligonului în intervalele menționate și să respecte măsurile de siguranță impuse pe durata desfășurării activităților militare.<br />
<em><strong>I.M.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-anunta-trageri-cu-munitie-in-poligonul-dealul-rogojeni/">Se anunță trageri cu muniție în poligonul Dealul Rogojeni!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-anunta-trageri-cu-munitie-in-poligonul-dealul-rogojeni/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Implantologie ghidata computerizat. Precizia in stomatologia moderna</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/implantologie-ghidata-computerizat-precizia-in-stomatologia-moderna/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/implantologie-ghidata-computerizat-precizia-in-stomatologia-moderna/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 01 Jun 2026 18:14:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[clinica]]></category>
		<category><![CDATA[Implant Dentar]]></category>
		<category><![CDATA[medici]]></category>
		<category><![CDATA[pacienţi]]></category>
		<category><![CDATA[stomatologia moderna]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=402412</guid>

					<description><![CDATA[<p>Există o diferență semnificativă între a plasa un implant dentar acolo unde pare potrivit și a-l plasa exact acolo unde planificarea tridimensională a indicat că trebuie să fie. Această diferență, de ordinul zecimilor de milimetru, nu este o chestiune de perfecționism tehnic, ci de siguranță anatomică, de integrare osoasă și, în ultimă instanță, de longevitate a [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/implantologie-ghidata-computerizat-precizia-in-stomatologia-moderna/">Implantologie ghidata computerizat. Precizia in stomatologia moderna</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Există o diferență semnificativă între a plasa un <a href="https://llldental.ro/implant-dentar/">implant dentar</a> acolo unde pare potrivit și a-l plasa exact acolo unde planificarea tridimensională a indicat că trebuie să fie. Această diferență, de ordinul zecimilor de milimetru, nu este o chestiune de perfecționism tehnic, ci de siguranță anatomică, de integrare osoasă și, în ultimă instanță, de longevitate a tratamentului. Implantologia ghidată computerizat a apărut tocmai ca răspuns la limitele chirurgiei convenționale libere și reprezintă, în prezent, standardul de referință în cazurile complexe.</p>
<h2><strong>De la planificare virtuală la ghidaj fizic</strong></h2>
<p>Procesul începe înaintea oricărei intervenții chirurgicale. Pe baza unei tomografii CBCT, medicul stomatolog construiește într-un software specializat un model tridimensional al maxilarului sau mandibulei pacientului, identificând structurile anatomice critice: nervul alveolar inferior, sinusurile maxilare, rădăcinile dinților vecini. Implantul este poziționat virtual, cu unghiuri și adâncimi calculate, iar din această planificare rezultă un ghidaj chirurgical, un dispozitiv fizic care orientează freza și implantul în timpul intervenției.</p>
<p>Există trei categorii principale de ghidaj, cu profile de precizie distincte: ghidajul static (cel mai răspândit), ghidajul dinamic și chirurgia asistată robotic. Nu sunt echivalente și nu pot fi tratate ca variante ale aceluiași lucru. Ghidajul static este un dispozitiv rigid, fabricat în prealabil, care nu permite ajustări intraoperatorii. Ghidajul dinamic urmărește în timp real poziția instrumentelor față de anatomia pacientului, permițând corecții pe parcurs. Chirurgia robotică adaugă un braț mecanic controlat de software, cu grade suplimentare de precizie, dar și cu costuri și infrastructură pe măsură.</p>
<h2><strong>Ce spun datele despre precizia reală</strong></h2>
<p>O meta-analiză publicată în BMC Oral Health, care a sintetizat rezultatele din 67 de studii, a stabilit că deviația medie la punctul de intrare al implantului este de 1,11 mm, la apex de 1,40 mm, iar deviația angulară de 3,51 grade. Aceste cifre sunt importante pentru că arată că ghidajul computerizat nu elimină eroarea, ci o limitează și o face predictibilă. Chirurgia liberă, fără ghidaj, poate genera deviații mult mai mari, cu risc crescut de lezare a structurilor anatomice vecine.</p>
<p>Precizia variază semnificativ în funcție de tipul de ghidaj folosit și de zona anatomică. Un studiu clinic realizat pe 140 de implanturi, publicat în Journal of Clinical Medicine, a arătat că ghidajele suportate dentar (sprijinite pe dinții rămași) oferă cea mai mare acuratețe: deviații medii de 0,443 mm la col și 0,562 mm la apex în maxilar. În mandibulă, valorile cresc la 0,755 mm, respectiv 0,981 mm, ceea ce reflectă densitatea osoasă diferită și particularitățile anatomice ale arcadei inferioare. Ghidajele suportate mucos, adică cele care se sprijină pe gingie, au fost cel mai puțin precise, cu deviații angulare care pot ajunge la 5,14 grade conform unei revizuiri sistematice publicate în Applied Sciences.</p>
<h2><strong>Titan sau zirconiu: o alegere cu nuanțe</strong></h2>
<p>Odată stabilit că implantul va fi plasat ghidat, apare o altă întrebare practică: din ce material să fie? Dezbaterea privind <a href="https://llldental.ro/implantul-dentar-din-zirconiu-vs-titan-avantaje-si-preturi/">implantul din zirconiu față de cel din titan</a> este prezentă tot mai frecvent în conversațiile dintre pacienți și medici, alimentată parțial de un marketing care supralicitează superioritatea zirconiului.</p>
<p>Datele clinice actuale temperează această tendință. Un studiu randomizat controlat, publicat în Clinical Oral Implants Research, a comparat direct implanturile din dioxid de zirconiu și cele din titan în zona frontală a maxilarului, urmărind modificarea nivelului osos marginal la un an. Diferența a fost de 0,10 mm, nesemnificativă statistic, cu o valoare p de 0,439. Parametrii clinici și estetici au fost favorabili pentru ambele tipuri. Concluzia este că, la un an de urmărire, performanța clinică este comparabilă.</p>
<p>Diferențele reale dintre cele două materiale sunt mecanice, nu neapărat clinice. Titanul are o rezistență la tracțiune superioară (810 MPa față de valorile mai reduse ale zirconiului), ceea ce îl face mai puțin susceptibil la fracturi sub sarcini repetate. Zirconiul are un modul de elasticitate mai mare (208 GPa), dar și o rezistență la oboseală mai redusă față de titan. Din perspectivă estetică, zirconiul are avantajul culorii albe, relevant în special la pacienții cu gingie subțire, unde un bont metalic poate fi vizibil. Alegerea între cele două nu se face după o regulă universală, ci în funcție de localizarea implantului, grosimea țesutului gingival și particularitățile anatomice ale pacientului.</p>
<h2><strong>Longevitatea implanturilor: ce garantează cifrele și ce nu</strong></h2>
<p>Ratele de supraviețuire ale implanturilor dentare din titan, documentate în revizuiri sistematice, se situează între 94,5% și 98% la cinci ani și între 93% și 96% la zece ani. Aceste cifre se referă la implanturi cu suprafață rugoasă, plasate în condiții controlate, cu pacienți fără factori de risc majori. Pe termen mai lung, o meta-analiză publicată în Clinical Oral Investigations, care a urmărit date pe douăzeci de ani, a găsit rate de supraviețuire de 92% în studii prospective și 88% în studii retrospective, cu cauze de eșec multifactoriale: igienă orală deficitară, fumat, boli sistemice, suprasarcini ocluzale.</p>
<p>Aceste date arată că implantul dentar este o soluție cu longevitate documentată, dar nu una independentă de comportamentul pacientului și de monitorizarea periodică. Controalele regulate și igiena riguroasă nu sunt recomandări de rutină, ci condiții reale pentru menținerea integrării osoase pe termen lung.</p>
<h2><strong>Ce să urmărești când alegi o clinică pentru implantologie ghidată</strong></h2>
<p>Implantologia ghidată presupune infrastructură specifică: tomograf CBCT propriu sau acces la unul, software de planificare 3D, ghidaje fabricate din planificarea digitală și experiență documentată cu sisteme de implanturi consacrate internațional. Nu toate clinicile care menționează termenul „ghidat&#8221; au întregul lanț integrat, iar diferența dintre o planificare realizată în cabinet și una externalizată parțial se reflectă în precizia și coerența tratamentului.</p>
<p>LLLDental, de exemplu, utilizează planificare digitală 3D cu sisteme precum Straumann Guided Surgery, Megagen și Bredent, tomograf CBCT propriu și laborator de tehnică dentară digitală în cabinet, ceea ce permite ca întregul flux, de la scanare la ghidaj fizic, să fie realizat sub același acoperiș. Acest tip de integrare reduce sursele de eroare care pot apărea atunci când planificarea, fabricarea ghidajului și intervenția sunt realizate în locuri diferite.</p>
<p>Dincolo de dotare, un criteriu esențial este experiența echipei cu sistemul de implanturi utilizat. Familiarizarea îndelungată cu un sistem specific, inclusiv cu comportamentul lui mecanic și cu protocoalele de inserție, contribuie la rezultate mai predictibile decât varietatea fără profunzime.</p>
<h2><strong>Surse</strong></h2>
<p>&#8211; BMC Oral Health (PubMed Central)</p>
<p>&#8211; Journal of Clinical Medicine (MDPI / PubMed Central)</p>
<p>&#8211; Applied Sciences (MDPI)</p>
<p>&#8211; Clinical Oral Implants Research (PubMed)</p>
<p>&#8211; Clinical Oral Investigations (PubMed Central)</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/implantologie-ghidata-computerizat-precizia-in-stomatologia-moderna/">Implantologie ghidata computerizat. Precizia in stomatologia moderna</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/implantologie-ghidata-computerizat-precizia-in-stomatologia-moderna/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tricouri, blugi și haine de bărbați: garderoba masculină pentru orice ocazie</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tricouri-blugi-si-haine-de-barbati-garderoba-masculina-pentru-orice-ocazie/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tricouri-blugi-si-haine-de-barbati-garderoba-masculina-pentru-orice-ocazie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 30 May 2026 05:36:37 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[blugii de bărbați]]></category>
		<category><![CDATA[garderoba masculină]]></category>
		<category><![CDATA[investitie]]></category>
		<category><![CDATA[tricourile de bărbați]]></category>
		<category><![CDATA[vestiar complet]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=402216</guid>

					<description><![CDATA[<p>Garderoba masculina nu trebuie sa fie complicata pentru a fi buna. Cateva piese alese cu atentie si calitate solida over decat un dulap plin cu haine pe care nu le porti niciodata. Tricourile, blugii si hainele de barbati in general s-au democratizat enorm in ultimii ani — exista optiuni excelente la orice buget, cu conditia [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tricouri-blugi-si-haine-de-barbati-garderoba-masculina-pentru-orice-ocazie/">Tricouri, blugi și haine de bărbați: garderoba masculină pentru orice ocazie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Garderoba masculina nu trebuie sa fie complicata pentru a fi buna. Cateva piese alese cu atentie si calitate solida over decat un dulap plin cu haine pe care nu le porti niciodata. Tricourile, blugii si hainele de barbati in general s-au democratizat enorm in ultimii ani — exista optiuni excelente la orice buget, cu conditia sa stii ce sa cauti.</p>
<h2><strong>Tricourile de bărbați: piesa de baza pe care o subevaluam constant</strong></h2>
<p>Un tricou alb sau negru simplu, bine croit, este poate piesa de vestimentatie cu cel mai bun cost-per-wear din intreaga garderoba masculina. Este purtata zilnic, sub haina, in combinatii casual sau smart-casual, si rarele ori in care este singurul strat al tinutei — cu o pereche de blugi buni si adidasi — arata perfect.</p>
<p>Calitatea unui tricou se vede si se simte in material. Bumbacul combed cu greutate de 180-200g/mp este standardul pentru un tricou confortabil si durabil. Sub 150g/mp, devie transparent si se subtiaza rapid dupa spalari repetate. Amestecul bumbac-modal (60-40 sau 50-50) este mai moale, mai fluid la purtare, dar mai pretentios la intretinere.</p>
<p>Croiala este la fel de importanta ca materialul. Un tricou prea larg pare neglijent; unul prea stramt arata ezitant. Croiala slim sau regular cu umeri la dimensiunea corecta (cusatura de la umar pe guma umarului, nu cazuta pe brat) si lungime care acopera talia pantalonilor fara sa fie prea lunga sunt indicatorii unui tricou bine croit.</p>
<p>Branduri de referinta in diferite segmente de pret <a href="https://www.emag.ro/tricouri-barbati/c">in materie de tricouri pentru barbati:</a>Uniqlo (calitate japoneza la pret accesibil, cottonul lor Supima este remarcat constant), COS si &amp; Other Stories pentru segment mediu-superior, Filippa K si James Perse pentru premium.</p>
<h2><strong>Blugii de bărbați: investitia de care nu te vei dezice</strong></h2>
<p>Blugii sunt probabil piesa vestimentara purtata cel mai frecvent de catre barbatii de orice varsta. Si totusi, putini aloca atentia cuvenita alegerii lor. Un blug bun, din denim de calitate superioara, cu croiala potrivita, se poarta ani de zile si arata mai bine in timp.</p>
<p>Greutatea denim-ului (exprimata in oz/yard patrat, unitate specifica industriei textile) influenteaza durabilitatea si aspectul:</p>
<ul>
<li>Sub 10 oz: denim lejer, mai putin durabil, mai confortabil vara.</li>
<li>10-12 oz: standardul pentru blugi de uz zilnic, echilibru bun.</li>
<li>12-14 oz: denim mai greu, durabil, se mulleaza in timp pe portatorpattern-urile de miscare ale purtatorului (fades naturale).</li>
<li>Peste 14 oz: raw denim selectiv de colectie — rigiditate initiala mare, patina unica dupa luni de purtare.</li>
</ul>
<p><a href="https://www.emag.ro/blugi-barbati/c">Croiala blugilor de barbati</a> slim fit (ingust de sus pana jos), tapered (mai larg sus, ingust la glezna), regular (drept din brat pana la glezna) si relaxed sau baggy (popular in streetwear contemporan). Tendinta 2025 favorizeaza croielile mai lejere — regular si relaxed — in detrimentul super-slim-ului din decada trecuta.</p>
<p>Branduri: Levis (501, 511, 514 sunt clasice dovedite), Nudie Jeans (premium denim, reparatii gratuite pe viata la orice pair), Uniqlo (blugi accesibili cu croiala corecta) si Edwin (denim japonez de calitate premium).</p>
<h2><strong>Hainele de bărbați: cum gandesti un vestiar complet</strong></h2>
<p><a href="https://www.emag.ro/nav/fashion-barbati-imbracaminte">Hainele de barbati care compun un vestiar</a> complet nu se rezuma la tricouri si blugi. Cateva piese de stratificare completeaza orice outfit:</p>
<ul>
<li>Camasa alba clasica — versatila, functioneaza atat casual (cu blugi si adidasi) cat si smart (cu pantaloni de stofa si pantofi).</li>
<li>Pulover din lana merinos — cald, elegant, compatibil cu orice, lavabil la masina la 30°C.</li>
<li>Jacheta de tip bomber sau harrington — outerwear usor, potrivit pentru 9 luni din an in Romania.</li>
<li>Pantaloni de stofa slim — pentru ocazii care cer mai mult formalism decat ofera blugii.</li>
</ul>
<p>Principiul capsule wardrobe — un numar mic de piese de calitate care se combina intre ele — este cel mai eficient mod de a construi o garderoba masculina care arata bine constant, fara sa fie complicata. Culorile neutre (alb, negru, gri, navy, camel) se combina intre ele fara efort; piesele de calitate rezista mai multor sezoane fara sa isi piarda aspectul.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tricouri-blugi-si-haine-de-barbati-garderoba-masculina-pentru-orice-ocazie/">Tricouri, blugi și haine de bărbați: garderoba masculină pentru orice ocazie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tricouri-blugi-si-haine-de-barbati-garderoba-masculina-pentru-orice-ocazie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„PIPPI ȘOSEȚICA” &#8211; proiect internațional de lectură, creativitate și bucurie în școală&#8221;</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/pippi-sosetica-proiect-international-de-lectura-creativitate-si-bucurie-in-scoala/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/pippi-sosetica-proiect-international-de-lectura-creativitate-si-bucurie-in-scoala/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 May 2026 21:17:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Astrid Lindgren]]></category>
		<category><![CDATA[cultura]]></category>
		<category><![CDATA[lectura]]></category>
		<category><![CDATA[Liceul Sportiv Târgu Jiu]]></category>
		<category><![CDATA[PIPPI ȘOSEȚICA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=402074</guid>

					<description><![CDATA[<p>Elevii și profesorii Liceului cu Program Sportiv Târgu Jiu au desfășurat cu entuziasm activitatea dedicată proiectului internațional „PIPPI ȘOSEȚICA”, un eveniment educațional care promovează lectura, imaginația și dezvoltarea creativității în rândul copiilor și adolescenților. Inspirat de celebra eroină creată de Astrid Lindgren, proiectul își propune să apropie elevii de lumea cărților prin activități interactive, artistice [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/pippi-sosetica-proiect-international-de-lectura-creativitate-si-bucurie-in-scoala/">„PIPPI ȘOSEȚICA” &#8211; proiect internațional de lectură, creativitate și bucurie în școală&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Elevii și profesorii Liceului cu Program Sportiv Târgu Jiu au desfășurat cu entuziasm activitatea dedicată proiectului internațional „PIPPI ȘOSEȚICA”, un eveniment educațional care promovează lectura, imaginația și dezvoltarea creativității în rândul copiilor și adolescenților.<br />
Inspirat de celebra eroină creată de Astrid Lindgren, proiectul își propune să apropie elevii de lumea cărților prin activități interactive, artistice și educative. Personajul Pippi, cunoscut pentru curajul, sinceritatea și spiritul său liber, reprezintă un model al copilăriei fericite și al libertății de exprimare.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-402081" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-2.jpg" alt="" width="2048" height="2048" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-2.jpg 2048w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-2-240x240.jpg 240w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-2-800x800.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-2-768x768.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-2-1536x1536.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-2-420x420.jpg 420w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-2-696x696.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-2-1068x1068.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 2048px) 100vw, 2048px" />În cadrul activității, elevii au participat la lecturi expresive, discuții tematice și momente creative inspirate din aventurile îndrăgitei Pippi. Atmosfera a fost una plină de energie și culoare, iar copiii au demonstrat imaginație, implicare și bucuria de a descoperi lumea cărților într-un mod atractiv și modern.<br />
De asemenea, participanții au realizat desene, colaje și lucrări artistice inspirate de personajele și întâmplările din poveste, dezvoltându-și astfel spiritul artistic și capacitatea de lucru în echipă. Activitatea a urmărit stimularea lecturii, comunicării și relațiilor de prietenie dintre elevi.<br />
Prin implicarea în proiectul internațional „PIPPI ȘOSEȚICA”, școala noastră continuă să promoveze educația prin cultură, lectură și creativitate, oferind elevilor oportunități de dezvoltare personală și intelectuală într-un cadru modern și prietenos.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-402082" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-3.jpg" alt="" width="2048" height="2048" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-3.jpg 2048w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-3-240x240.jpg 240w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-3-800x800.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-3-768x768.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-3-1536x1536.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-3-420x420.jpg 420w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-3-696x696.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/liceul-sportiv-3-1068x1068.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 2048px) 100vw, 2048px" />Activitatea s-a bucurat de aprecierea participanților și demonstrează, încă o dată, importanța proiectelor educaționale internaționale în formarea unor tineri activi, creativi și apropiați de valorile culturale.<br />
Mulțumim tuturor elevilor și profesorilor implicați pentru entuziasm și dorința de a transforma lectura într-o adevărată aventură!<br />
<em><strong>Daniela Ștefan, Mirela Tămîși și Costel Radu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/pippi-sosetica-proiect-international-de-lectura-creativitate-si-bucurie-in-scoala/">„PIPPI ȘOSEȚICA” &#8211; proiect internațional de lectură, creativitate și bucurie în școală&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/pippi-sosetica-proiect-international-de-lectura-creativitate-si-bucurie-in-scoala/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>ANCMRR ,,A.I Cuza&#8221; Bucureşti filiala judeţeană Gorj ,,General Ioan Culcer&#8221; la ceas aniversar &#8211; De 35 de ani în Serviciul Cetăţii</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ancmrr-a-i-cuza-bucuresti-filiala-judeteana-gorj-general-ioan-culcer-la-ceas-aniversar-de-35-de-ani-in-serviciul-cetatii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ancmrr-a-i-cuza-bucuresti-filiala-judeteana-gorj-general-ioan-culcer-la-ceas-aniversar-de-35-de-ani-in-serviciul-cetatii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 May 2026 21:11:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[apărarea națională]]></category>
		<category><![CDATA[armata romana]]></category>
		<category><![CDATA[asociatia nationala a cadrelor militare in rezerva si in retragere]]></category>
		<category><![CDATA[Statul Major al Apărării]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Rezervistului Militar]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=402111</guid>

					<description><![CDATA[<p>În fiecare an, la data de 31 mai, în calendarul evenimentelor Ministerului Apărării Naționale și al Statului Major al Apărării, se sărbătorește Ziua Rezervistului Militar, eveniment cu rezonanță puternică pentru personalul militar aflat în rezervă și retragere și care, prin Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” aduce un [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ancmrr-a-i-cuza-bucuresti-filiala-judeteana-gorj-general-ioan-culcer-la-ceas-aniversar-de-35-de-ani-in-serviciul-cetatii/">ANCMRR ,,A.I Cuza&#8221; Bucureşti filiala judeţeană Gorj ,,General Ioan Culcer&#8221; la ceas aniversar &#8211; De 35 de ani în Serviciul Cetăţii</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În fiecare an, la data de 31 mai, în calendarul evenimentelor Ministerului Apărării Naționale și al Statului Major al Apărării, se sărbătorește Ziua Rezervistului Militar, eveniment cu rezonanță puternică pentru personalul militar aflat în rezervă și retragere și care, prin Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” aduce un omagiu de recunoștință militarilor care decenii la rând au slujit cu dăruire patria sub drapelul tricolor, pregătiți permanent să contribuie cu experiența și competențele profesionale în orice moment la apărarea națională.<br />
Este o sărbătoare care contribuie, pe de o parte, la menținerea și dezvoltarea solidarității și camaraderiei dintre cadrele militare în rezervă și în retragere, iar pe de altă parte, descrie o soluție de continuitate cu demnitate a vieții de militar activ, prin participarea fiecăruia dintre noi în cadrul asociațiilor constituite la nivel național și teritorial, având ca obiective prioritare promovarea valorilor instituției militare, dar și reprezentarea intereselor membrilor rezervei armatei române.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-402119" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-1.jpg" alt="" width="1763" height="1104" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-1.jpg 1763w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-1-320x200.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-1-1024x641.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-1-768x481.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-1-1536x962.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-1-671x420.jpg 671w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-1-696x436.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-1-1068x669.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1763px) 100vw, 1763px" />În acest context, Asociația militează ca prin protocoale de colaborare, cooperare și acțiuni comune între asociații, prin participarea la evenimentele importante din societate și mediul militar împreună, întreg corpul armatei de rezervă să dezvolte mecanisme și procese coerente și reprezentative pentru imaginea organizațiilor de rezerviști, concomitent cu planificarea, organizarea și participarea la evenimente internaționale ale confederațiilor de militari în rezervă din țările NATO, sau partenere UE.<br />
Deviza ANCMRR este PATRIE-ONOARE-DEMNITATE! Aceasta impune o concentrare a tuturor energiilor și eforturilor membrilor Asociației pentru a defini și realiza profilul militarului în rezervă de azi ca valoare de importanță strategică, care contribuie în mod constant, categoric, la promovarea prestigiului, a reputației și a credibilității armatei române, concomitent cu promovarea și apărarea drepturilor intereselor și membrilor afiliați. Astfel, pentru realizarea acestui deziderat, Asociația se implică constant în activitățile comune pentru consolidarea cooperării și colaborării cu structurile din Ministerul Apărării Naționale cu atribuții în domeniu, dar și cu Statul Major al Apărării, ca important partener de sprijin reciproc potrivit prerogativelor și competențelor stabilite de comun acord.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-402120" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-3.jpg" alt="" width="1119" height="608" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-3.jpg 1119w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-3-320x174.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-3-1024x556.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-3-768x417.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-3-773x420.jpg 773w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-3-696x378.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/rezervisti-3-1068x580.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1119px) 100vw, 1119px" />Majoritatea actualelor cadre militare în rezervă și în retragere sunt cei care prin eforturile lor au făcut posibilă aderarea României la NATO, în fapt „vârful de lance al acesteia”, îndeplinind principalii parametri specifici de interoperabilitate pentru aderarea la structurile euro-atlantice.<br />
Mesajul adresat astăzi, la zi de sărbătoare, militarilor activi, în rezervă și în retragere de pretutindeni este unul puternic, de coagulare a energiilor, de solidaritate și cooperare. Împreună sunt puternici, promovează valorile și tradițiile armatei române și ale rezerviștilor ei, dar facem front comun pentru combaterea dezinformării, a denigrării, a defăimării, a mesajelor de tip fake -news ori de câte ori situația o impune.<br />
Corpul militarilor în rezervă și retragere, indiferent de grad și funcția pe care a profesat în activitate fiecare dintre noi, sau indiferent de a cărei entități asociative aparține azi, trebuie să continue să promoveze tradiția moștenită de la „domnitorul Unirii”, colonelul Alexandru Ioan Cuza, cel care prin viziune și competență a avut un rol esențial în organizarea și modernizarea armatei române și a rezervei acesteia, și care afirma la promulgarea Legii organizării puterii armate un mesaj cu adâncă rezonanță și în zilele noastre: „spiritul de corp al rezerviștilor țării este parte din conștiința Armatei Române!’’.<br />
<em><strong>A consemnat Mugurel Petrescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ancmrr-a-i-cuza-bucuresti-filiala-judeteana-gorj-general-ioan-culcer-la-ceas-aniversar-de-35-de-ani-in-serviciul-cetatii/">ANCMRR ,,A.I Cuza&#8221; Bucureşti filiala judeţeană Gorj ,,General Ioan Culcer&#8221; la ceas aniversar &#8211; De 35 de ani în Serviciul Cetăţii</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ancmrr-a-i-cuza-bucuresti-filiala-judeteana-gorj-general-ioan-culcer-la-ceas-aniversar-de-35-de-ani-in-serviciul-cetatii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Implant dentar sau proteză. Ce variantă ți se potrivește?</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/implant-dentar-sau-proteza-ce-varianta-ti-se-potriveste/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/implant-dentar-sau-proteza-ce-varianta-ti-se-potriveste/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 May 2026 09:46:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cost]]></category>
		<category><![CDATA[dantură totală]]></category>
		<category><![CDATA[edentație totală]]></category>
		<category><![CDATA[Implant Dentar]]></category>
		<category><![CDATA[pierderea unui dinte]]></category>
		<category><![CDATA[proteza mobilă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=402042</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pierderea unui dinte pune, inevitabil, o întrebare practică: ce urmează? Răspunsul nu este unul singur, iar diferența dintre variantele disponibile nu se rezumă la preț. Este vorba despre cum funcționează fiecare soluție în organism pe termen lung, ce compromisuri implică și în ce situații clinice este cu adevărat potrivită. Ce face implantul diferit față de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/implant-dentar-sau-proteza-ce-varianta-ti-se-potriveste/">Implant dentar sau proteză. Ce variantă ți se potrivește?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pierderea unui dinte pune, inevitabil, o întrebare practică: ce urmează? Răspunsul nu este unul singur, iar diferența dintre variantele disponibile nu se rezumă la preț. Este vorba despre cum funcționează fiecare soluție în organism pe termen lung, ce compromisuri implică și în ce situații clinice este cu adevărat potrivită.</p>
<h2><strong>Ce face implantul diferit față de celelalte soluții</strong></h2>
<p>Implantul dentar este singurul tip de înlocuitor care reproduce, cel puțin parțial, funcția rădăcinii naturale. Prin transmiterea forțelor masticatorii direct în os, implantul stimulează țesutul osos și încetinește resorbția care apare inevitabil după pierderea unui dinte. Această resorbție nu este doar o problemă estetică, deși modificările feței devin vizibile în timp. Este o problemă structurală: volumul osos redus complică orice intervenție ulterioară și poate face imposibilă montarea unui implant fără proceduri suplimentare de reconstrucție.</p>
<p>O punte dentară fixă, care pare adesea o alternativă mai simplă, vine cu un cost ascuns: dinții vecini sănătoși trebuie șlefuiți pentru a servi drept stâlpi de susținere. Odată șlefuiți, acești dinți devin mai vulnerabili la carii și fracturi pe termen lung. Proteza mobilă, la rândul ei, nu exercită nicio presiune asupra osului și nu îl stimulează, ceea ce înseamnă că resorbția continuă nestingherită sub ea.</p>
<h2><strong>Cât durează un implant și ce spun datele clinice</strong></h2>
<p>Implantul nu este o soluție eternă în sens absolut, dar datele disponibile sunt solide. Un studiu de cohortă cu urmărire de până la zece ani, publicat în PubMed Central, raportează o rată de supraviețuire de 99,1% și o rată de succes de 96,37%, concluzionând că implanturile reprezintă o opțiune de tratament clinic predictibilă. Pe orizonturi mai lungi, o meta-analiză publicată în 2024 în Clinical Oral Investigations, care acoperă date pe douăzeci de ani, arată rate de supraviețuire de 92% în studiile prospective și de 88% în cele retrospective. Cifrele scad față de intervalul de zece ani, ceea ce înseamnă că longevitatea implantului depinde semnificativ de igiena orală, de starea generală de sănătate și de controalele periodice.</p>
<h2><strong>Mitul costului mai mic al protezei</strong></h2>
<p>Una dintre cele mai frecvente concepții greșite este că proteza mobilă este, în mod cert, mai ieftină decât un implant. Este mai ieftină la momentul montării, dar calculul pe termen lung arată altceva. Protezele necesită recăptușiri periodice și refacere la câțiva ani, iar pe un orizont de zece până la cincisprezece ani costurile cumulate se apropie de cele ale unui implant. Diferența esențială este că la capătul acestui interval pacientul cu proteză nu are nimic fixat în os și, cel mai probabil, are un volum osos semnificativ redus față de cel inițial.</p>
<p>Prețurile actuale pentru un implant complet în România, incluzând implantul propriu-zis, bontul protetic și coroana, se situează în general între 5.500 și 8.000 de lei, în funcție de brandul de implant și de situația clinică. Este important de reținut că în această cifră nu sunt incluse automat proceduri suplimentare care pot fi necesare: extracții, adiție osoasă, sinus lift sau investigații imagistice. Înainte de a compara oferte, merită verificat exact ce acoperă fiecare sumă.</p>
<h2><strong>Când proteza mobilă rămâne o opțiune valabilă</strong></h2>
<p>Există situații în care proteza mobilă este alegerea corectă, nu un compromis. Pacienții cu afecțiuni sistemice care contraindică intervenția chirurgicală, cei cu volum osos insuficient care nu pot sau nu doresc reconstrucție osoasă, sau cei pentru care costul unui implant este, la momentul respectiv, inaccesibil pot beneficia de o proteză mobilă bine realizată. Aceasta nu este o soluție inferioară în toate contextele, ci una cu indicații proprii. Problema apare atunci când decizia se ia exclusiv pe criteriul costului inițial, fără a lua în calcul traiectoria pe termen lung.</p>
<h2><strong>Fast and fixed și soluțiile pentru edentație totală</strong></h2>
<p>Pierderea majorității sau a tuturor dinților ridică o problemă de altă amploare. Aici intră în discuție sistemele <a href="https://dentallfine.ro/fast-and-fixed/">fast and fixed</a>, cunoscute sub denumirile All-on-4 și All-on-6. Acestea nu sunt proteze mobile, o confuzie frecventă, ci proteze fixe sprijinite pe implanturi, care se montează pe arcadă și nu se scot. Pacientul nu le scoate noaptea și nu are nevoie de adezivi.</p>
<p>Diferența dintre All-on-4 și All-on-6 nu este doar numerică. Sistemele All-on-4 sunt utilizate de regulă pentru mandibulă, unde structura osoasă permite de obicei această configurație, în timp ce sistemele All-on-6 sunt preferate pentru maxilar, unde densitatea osoasă este mai redusă și sunt necesare mai multe puncte de ancorare. Cât despre <a href="https://dentallfine.ro/cat-costa-implantul-dentar-pentru-toata-gura/">cât costă o dantură completă</a> pe implanturi în România, prețurile actuale per arcadă pornesc de la aproximativ 19.000 de lei pentru sisteme entry-level și pot depăși 33.000 de lei pentru sisteme premium. Aceste sume includ, de regulă, implanturile, piesele protetice și lucrarea provizorie fixă, dar lucrarea definitivă se tarifează separat.</p>
<p>Un exemplu de clinică unde aceste sisteme sunt oferite cu prețuri publicate transparent este DentAllFine din București, unde sistemele Bredent Fast and Fixed All-on-4 și All-on-6 sunt listate la 23.000, respectiv 26.500 de lei per arcadă, iar sistemele Straumann ProArch la 28.000 și 33.000 de lei.</p>
<h2><strong>Cât de repede se poate finaliza tratamentul</strong></h2>
<p>Termenul de finalizare depinde de protocolul ales. Prin încărcare imediată, pacientul poate ieși din cabinet cu o lucrare provizorie fixă în șapte până la zece zile de la intervenție. Prin protocolul standard, osteointegrarea, adică procesul prin care implantul se sudează cu osul, durează trei până la șase luni, după care se poate monta lucrarea definitivă. Alegerea între cele două protocoale depinde de situația clinică a fiecărui pacient, nu de preferința estetică.</p>
<p>Indiferent de varianta aleasă, decizia nu se poate lua corect fără o evaluare clinică completă, incluzând o tomografie CBCT care să arate volumul și calitatea osului disponibil. Nicio cifră dintr-un articol sau de pe un site nu înlocuiește această etapă.</p>
<h2><strong>Surse</strong></h2>
<p>&#8211; Clinical Oral Investigations, Kupka J.R. et al., 2024 (meta-analiză 20 de ani)</p>
<p>&#8211; PubMed Central, 2021 (studiu cohortă, rata de supraviețuire 99,1% la 10 ani)</p>
<p>&#8211; Clinical and Experimental Dental Research, John Wiley &amp; Sons, 2025 (plasare imediată vs. tardivă)</p>
<p>&#8211; Dental Clinics of North America, Vol. 68, Issue 1, 2024</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/implant-dentar-sau-proteza-ce-varianta-ti-se-potriveste/">Implant dentar sau proteză. Ce variantă ți se potrivește?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/implant-dentar-sau-proteza-ce-varianta-ti-se-potriveste/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sanctuare ale naturii &#8211; De ziua Parcurilor Naționale pe Jiul de Sus</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/sanctuare-ale-naturii-de-ziua-parcurilor-nationale-pe-jiul-de-sus/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/sanctuare-ale-naturii-de-ziua-parcurilor-nationale-pe-jiul-de-sus/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 26 May 2026 21:13:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Defileul Jiului]]></category>
		<category><![CDATA[jiul de sus]]></category>
		<category><![CDATA[Valea Cernei]]></category>
		<category><![CDATA[ziua Parcurilor Naționale]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=401812</guid>

					<description><![CDATA[<p>Aniversarea recentă a Zilei Parcurilor Naționale din Romănia mi-a fost un prilej cum nu se poate mai nimerit pentru a efectua mai multe ture prin câteva dintre ariile cu statut de parc național ce sunt într-o proporție mai mare sau mai mică amplasate pe plaiul gorjean. Mai zilele trecute având ceva timp liber am făcut [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/sanctuare-ale-naturii-de-ziua-parcurilor-nationale-pe-jiul-de-sus/">Sanctuare ale naturii &#8211; De ziua Parcurilor Naționale pe Jiul de Sus</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Aniversarea recentă a Zilei Parcurilor Naționale din Romănia mi-a fost un prilej cum nu se poate mai nimerit pentru a efectua mai multe ture prin câteva dintre ariile cu statut de parc național ce sunt într-o proporție mai mare sau mai mică amplasate pe plaiul gorjean.</strong></p>
<p>Mai zilele trecute având ceva timp liber am făcut un circuit să văd cum mai stau treburile prin câteva zone turistice ale Gorjului cu precădere în cele cu statut de perimetrele protejate. Aşa că am dat câte o raită prin două locaţii cu statut de parc naţional. Este vorba despre Domogled -Valea Cernei şi Defileul Jiului două areale ce se întind cu o suprafaţă importantă pe teritoriul gorjean.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-401814" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-1.jpg" alt="" width="1200" height="855" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-1-320x228.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-1-1024x730.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-1-768x547.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-1-589x420.jpg 589w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-1-696x496.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-1-1068x761.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-1-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Trebuie să precizez de la bun început că pe durata timpului de când nu am mai fost pe acolo am constatat o îmbunătăţire a stării de curăţenie în cele două locaţii şi lipsa unor focare (cu o singură excepţie minoră ce s-a remediat) care să poată afecta mediul ambiental ori ecosistemele locale.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-401815" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-3.jpg" alt="" width="1200" height="838" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-3-320x223.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-3-1024x715.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-3-768x536.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-3-601x420.jpg 601w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-3-696x486.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-3-1068x746.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-3-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Acum nu aş putea să precizez dacă şi gradul de civilizaţie al celor ce au tranzitat ori poposit în cele două locaţii a crescut dar ca imagine din exterior repet s-a văzut că s-a făcut ceva. Nu mai sunt gunoaiele din locurile de parcare de pe defileu,locurile de unde se poate lua apă parcă sunt mai curate, s-a amenajat un loc de picnic rămâne şi ca automobiliştii ce parcurg ori poposesc prin acele locuri să aibă grijă unde aruncă resturile ori ambalajele menajere.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-401816" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-4.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-4-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-4-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-4-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-4-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Şi la intrarea dinspre Cloşani în Domogled -Valea Cernei să nu mai vorbim de interiorul perimetrului starea de curăţenie în opinia mea s-a îmbunătăţit iar odată cu asfaltarea unor porţiuni până la lacul Valea Mare unde până acum câtiva ani se circula „ca pe arătură” cei ce au dorit să petreacă fie chiar şi câteva ore în peisajul de vis din vecinătatea Pietrei Mari ori Mici a Cloşanilor au putut să o facă fără teama . Dacă s-ar găsi o modalitate de schimbare a modului de indicare si clarificare a locurilor turistice de acolo s-ar putea spune că s-a mai făcut un pas în promovarea potenţialului natural gorjean.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-401817" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-5.jpg" alt="" width="1200" height="738" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-5-320x197.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-5-1024x630.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-5-768x472.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-5-683x420.jpg 683w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-5-696x428.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-5-1068x657.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-5-356x220.jpg 356w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Am făcut aceste consideraţii pentru a sublinia faptul că presa obiectivă nu caută numai subiectele negative ori de senzaţie , atunci când este cazul critică dar şi evidenţiază dacă lucrurile se remediază şi merg spre normalitate.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-401818" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-6.jpg" alt="" width="1200" height="836" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-6-320x223.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-6-1024x713.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-6-768x535.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-6-603x420.jpg 603w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-6-696x485.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-6-1068x744.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-6-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Pentru că păstrarea curăţeniei şi evitarea poluărilor în perimetrele gorjene (şi nu numai) nu este aşa cum îmi exprimam opinia şi cu altă ocazie un moft al nimănui iar fenomenul nu se monitorizează aşa ca „să se bage unii în seamă” ci toate acestea sunt o cerinţă a zilei de azi să nu mai vorbim despre acordurile şi proiectele comunitare în accesare ori derulare ce vizează protejarea mediului şi a factorilor ambientali locali.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-401819" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-7.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-7-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-7-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-7-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-7-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-7-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-7-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-7-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/parcuri-nationale-7-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Iar în acest context presa trebuie să aibă în opinia mea un rol primordial în prezentarea atât a neajunsurilor cu formularea propunerilor de îmbunătăţire cât şi a lucrurilor bune ce s-au făcut ori se fac cu evidenţierea celor implicaţi în buna funcţionare a demersurilor respective.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/sanctuare-ale-naturii-de-ziua-parcurilor-nationale-pe-jiul-de-sus/">Sanctuare ale naturii &#8211; De ziua Parcurilor Naționale pe Jiul de Sus</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/sanctuare-ale-naturii-de-ziua-parcurilor-nationale-pe-jiul-de-sus/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Obiceiul despre care se vorbește din ce în ce mai mult</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/obiceiul-despre-care-se-vorbeste-din-ce-in-ce-mai-mult/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/obiceiul-despre-care-se-vorbeste-din-ce-in-ce-mai-mult/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 May 2026 11:02:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[nivelul de energie]]></category>
		<category><![CDATA[performanta]]></category>
		<category><![CDATA[performanța fizic]]></category>
		<category><![CDATA[rutina]]></category>
		<category><![CDATA[Scitec]]></category>
		<category><![CDATA[suplimentele alimentare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=401607</guid>

					<description><![CDATA[<p>În ultimii ani, tot mai mulți oameni au început să acorde atenție obiceiurilor zilnice care le pot influența nivelul de energie, performanța fizică și starea generală de bine. În acest context, apar frecvent discuții despre rutine simple, dar eficiente, care pot face diferența pe termen lung. Un exemplu este modul în care suplimentele alimentare sunt [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/obiceiul-despre-care-se-vorbeste-din-ce-in-ce-mai-mult/">Obiceiul despre care se vorbește din ce în ce mai mult</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>În ultimii ani, tot mai mulți oameni au început să acorde atenție obiceiurilor zilnice care le pot influența nivelul de energie, performanța fizică și starea generală de bine. În acest context, apar frecvent discuții despre rutine simple, dar eficiente, care pot face diferența pe termen lung. Un exemplu este modul în care suplimentele alimentare sunt integrate în viața de zi cu zi, iar branduri precum Scitec sunt adesea menționate în conversațiile despre fitness și nutriție.</em></p>
<p>Tot mai multe persoane își dau seama că micile schimbări repetate zilnic pot avea un impact major asupra rezultatelor. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase nu mai este doar o tendință, ci devine un stil de viață conștient.</p>
<h2><strong>De ce devin obiceiurile sănătoase tot mai populare</strong></h2>
<p>Trăim într-o perioadă în care informația este mai accesibilă ca niciodată, iar oamenii sunt din ce în ce mai interesați de sănătate și performanță. Platformele online, rețelele sociale și comunitățile dedicate fitnessului contribuie la răspândirea rapidă a ideilor și recomandărilor. Accesul la informații corecte îi ajută pe oameni să ia decizii mai informate. Interesul pentru prevenție a crescut considerabil, depășind ideea de reacție la problemele de sănătate.</p>
<p>Pe lângă acest lucru, stilul de viață modern, adesea sedentar și stresant, determină nevoia de echilibru. Mulți oameni caută soluții simple pentru a compensa lipsa de mișcare sau alimentația dezechilibrată. Astfel, obiceiurile sănătoase devin o prioritate, nu doar o opțiune.</p>
<h2><strong>Rolul rutinei zilnice în performanță</strong></h2>
<p>Rutina este fundamentul oricărui progres, fie că vorbim despre sport, muncă sau dezvoltare personală. Integrarea unor obiceiuri bine alese în programul zilnic poate aduce rezultate vizibile în timp. Consecvența este cheia oricărei transformări reale. Rezultatele durabile nu apar peste noapte, ci prin repetare și disciplină.</p>
<p>Mulți oameni subestimează puterea obiceiurilor mici. De exemplu, hidratarea corectă, somnul suficient sau alimentația echilibrată pot influența semnificativ nivelul de energie și capacitatea de concentrare. În același timp, suplimentele alimentare pot susține aceste procese, dacă sunt utilizate corect și responsabil.</p>
<h2><strong>Suplimentele în contextul unui stil de viață activ</strong></h2>
<p>Pe măsură ce interesul pentru fitness crește, suplimentele alimentare devin din ce în ce mai mult parte din rutina zilnică pentru mulți oameni. Produsele proteice sunt utilizate de numeroși sportivi, dar și <a href="https://scitec.ro/creatina-c47">creatina</a> devine un produs din ce în ce mai căutat. Primele contribuie la creșterea masei musculare, în timp ce creatina, în cazul unui aport zilnic de 3 grame, crește performanța fizică în timpul eforturilor scurte, repetitive și de mare intensitate.</p>
<p>În oferta Scitec este disponibilă o gamă largă de produse, dintre care fiecare își poate găsi varianta potrivită, însă este important de subliniat că suplimentele alimentare nu înlocuiesc alimentația, ci o completează.</p>
<h2><strong>Greșeli frecvente în adoptarea noilor obiceiuri</strong></h2>
<p>Mulți oameni renunță la obiceiuri noi înainte ca acestea să devină stabile. De cele mai multe ori, acest lucru se întâmplă din cauza așteptărilor nerealiste sau a lipsei de răbdare. Rezultatele rapide sunt rareori sustenabile. Progresul real necesită timp și adaptare.</p>
<p>O altă greșeală frecventă este supraîncărcarea cu prea multe schimbări simultane. În loc să adopte treptat obiceiuri noi, unii oameni încearcă să transforme complet stilul de viață peste noapte, ceea ce duce la epuizare și abandon.</p>
<h2><strong>Echilibrul între disciplină și flexibilitate</strong></h2>
<p>Pentru ca un obicei să fie menținut pe termen lung, este necesar un echilibru între disciplină și flexibilitate. Rigiditatea excesivă poate duce la frustrare, în timp ce lipsa structurii poate împiedica progresul. Flexibilitatea inteligentă ajută la menținerea motivației. Disciplina creează stabilitate, dar adaptabilitatea asigură continuitatea.</p>
<p>Este important ca fiecare persoană să își adapteze obiceiurile în funcție de stilul de viață și obiectivele personale. Nu există o soluție universală, ci doar variante care funcționează diferit pentru fiecare individ.</p>
<h2><strong>Un obicei simplu, un impact mare</strong></h2>
<p><strong>În final, este clar că obiceiurile zilnice au un impact profund asupra vieții noastre, iar interesul tot mai mare pentru acestea nu este întâmplător. Fie că este vorba despre alimentație, sport sau utilizarea unor suplimente precum creatină, fiecare alegere contribuie la rezultatul final. Produsele de la Scitec continuă să fie parte din discuțiile despre performanță și stil de viață activ. Schimbările mici, dar constante, pot duce la rezultate remarcabile. Succesul nu este determinat de un singur pas, ci de suma tuturor obiceiurilor zilnice.</strong></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/obiceiul-despre-care-se-vorbeste-din-ce-in-ce-mai-mult/">Obiceiul despre care se vorbește din ce în ce mai mult</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/obiceiul-despre-care-se-vorbeste-din-ce-in-ce-mai-mult/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Palme d’Or pentru Mungiu, mândrie pentru România</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/editorial/palme-dor-pentru-mungiu-mandrie-pentru-romania/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/editorial/palme-dor-pentru-mungiu-mandrie-pentru-romania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dragos Ionica]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 24 May 2026 21:16:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Editorial]]></category>
		<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Cannes]]></category>
		<category><![CDATA[Cristian Mungiu]]></category>
		<category><![CDATA[Fjord]]></category>
		<category><![CDATA[performanță artistică]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=401554</guid>

					<description><![CDATA[<p>Într-o țară în care ne-am obișnuit prea des să vorbim despre lipsuri, despre griji, despre neputințe și despre drumuri care par mereu mai grele decât ar trebui, vine uneori câte un moment care ne obligă să ne oprim și să privim altfel spre noi înșine. Victoria lui Cristian Mungiu la Cannes, cu ,,Fjord&#8221;, nu este [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/editorial/palme-dor-pentru-mungiu-mandrie-pentru-romania/">Palme d’Or pentru Mungiu, mândrie pentru România</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Într-o țară în care ne-am obișnuit prea des să vorbim despre lipsuri, despre griji, despre neputințe și despre drumuri care par mereu mai grele decât ar trebui, vine uneori câte un moment care ne obligă să ne oprim și să privim altfel spre noi înșine.</strong></p>
<p>Victoria lui Cristian Mungiu la Cannes, cu ,,Fjord&#8221;, nu este doar o mare performanță artistică. Este una dintre acele rare clipe în care România nu mai apare în lume prin statistici triste, prin crize sau prin vești apăsătoare, ci prin valoare autentică.<br />
Două Palme d’Or. Două trofee care nu se câștigă prin întâmplare. Două confirmări că talentul românesc poate urca, din nou și din nou, pe cele mai înalte scene culturale ale lumii. Pentru cinematografia românească, este un moment de referință. Pentru România, este mai mult decât un premiu. Este o formă de respect câștigat prin muncă, viziune și răbdare.<br />
Cannes nu este un festival oarecare. Este locul unde se întâlnesc cei mai mari creatori ai cinematografiei mondiale, unde fiecare cadru, fiecare poveste și fiecare emoție sunt judecate la cel mai înalt nivel. Iar când un regizor român ridică pentru a doua oară marele trofeu, nu mai vorbim despre o reușită singulară. Vorbim despre forță creativă. Despre continuitate. Despre faptul că România poate construi excelență.<br />
Și poate că emoția acestui moment este cu atât mai mare cu cât nu a fost un succes ascuns într-un cerc restrâns. Gala Cannes din acest an a adunat o audiență istorică în Franța. Milioane de oameni au privit acel moment. Milioane au văzut numele unui român urcând din nou în centrul uneia dintre cele mai importante scene culturale ale lumii. Uneori, o singură imagine valorează mai mult decât zeci de discursuri: un artist român, sub luminile Cannes-ului, aplaudat pentru o poveste care a convins lumea.<br />
Dar poate cea mai mare victorie nu este doar trofeul în sine. Ci faptul că filmul românesc continuă să demonstreze că are suflet. Că poate spune povești care dor, care provoacă, care obligă la reflecție și care depășesc granițele unei limbi sau ale unei țări. Într-o lume grăbită, superficială și adesea dominată de spectacol ieftin, cinematografia românească a arătat că profunzimea încă poate emoționa.<br />
Astfel de momente nu apar des. Tocmai de aceea trebuie înțelese și simțite ca atare. Pentru că, dincolo de un premiu, ele ne reamintesc că România nu este doar o țară care așteaptă mereu ceva. Este și o țară care poate crea. Care poate impresiona. Care poate ridica oameni la nivelul celor mai mari.<br />
Victoria lui Cristian Mungiu nu este doar a unui regizor. Este una dintre acele clipe rare în care o țară întreagă poate simți, măcar pentru câteva minute, că numele ei a fost rostit cu admirație.<br />
Și poate că, uneori, exact asta ne lipsește cel mai mult: motive reale să fim mândri. Astăzi, cinematografia românească ne-a oferit unul. Un moment în care România nu a cerut atenție. A primit aplauze.<br />
<em><strong>Dragoș Ionică</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/editorial/palme-dor-pentru-mungiu-mandrie-pentru-romania/">Palme d’Or pentru Mungiu, mândrie pentru România</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/editorial/palme-dor-pentru-mungiu-mandrie-pentru-romania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un academician și un avocat, Doctor Honoris Causa la UCB</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-academician-si-un-avocat-doctor-honoris-causa-la-ucb/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-academician-si-un-avocat-doctor-honoris-causa-la-ucb/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 19 May 2026 21:15:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[doctor honoris causa]]></category>
		<category><![CDATA[George Șerban]]></category>
		<category><![CDATA[Mircia Dumitrescu]]></category>
		<category><![CDATA[universitatea constantin brancusi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=401012</guid>

					<description><![CDATA[<p>Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu găzduiește miercuri, 20 mai, un eveniment academic de înaltă ținută. Instituția va decerna titlul onorific de Doctor Honoris Causa academicianului Mircia Dumitrescu și avocatului George Șerban, două personalități marcante ale culturii și societății românești contemporane. Ceremonia oficială se va desfășura începând cu ora 12:00, reunind membri ai comunității academice, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-academician-si-un-avocat-doctor-honoris-causa-la-ucb/">Un academician și un avocat, Doctor Honoris Causa la UCB</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu găzduiește miercuri, 20 mai, un eveniment academic de înaltă ținută. Instituția va decerna titlul onorific de Doctor Honoris Causa academicianului Mircia Dumitrescu și avocatului George Șerban, două personalități marcante ale culturii și societății românești contemporane.</strong></p>
<p>Ceremonia oficială se va desfășura începând cu ora 12:00, reunind membri ai comunității academice, reprezentanți ai mediului cultural și invitați de onoare.<br />
„Prin conferirea acestei distincții academice, Senatul Universității își exprimă înalta apreciere pentru contribuțiile excepționale aduse dezvoltării culturii române, promovării patrimoniului național și consolidării dialogului dintre creația artistică, reflecția intelectuală și spațiul public”, a precizat UCB.<br />
Academicianul Mircia Dumitrescu, membru titular al Academiei Române, se numără printre cele mai reprezentative personalități ale artei românești contemporane. Grafician, pictor, sculptor și profesor universitar, acesta a construit, prin opera sa, un univers artistic de profundă complexitate culturală și spirituală, în care dialogul dintre imagine, carte și memorie culturală dobândește o expresie artistică distinctă. Activitatea sa este legată de importante proiecte editoriale și culturale de anvergură națională, între care un loc aparte îl ocupă contribuția la realizarea ediției facsimilate a manuscriselor eminesciene, proiect fundamental al Academiei Române coordonat de acad. Eugen Simion.<br />
În cadrul ceremoniei va avea loc lansarea volumului „Manuscrisele, Mihai Eminescu” – Academia Română, eveniment cu o puternică semnificație culturală și academică. Facsimilele manuscriselor eminesciene vor fi oferite Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, constituindu-se într-un valoros reper documentar și simbolic pentru comunitatea academică și pentru patrimoniul cultural național.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-401014" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ucb-doctor-honoros-causa-1.jpg" alt="" width="1120" height="1600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ucb-doctor-honoros-causa-1.jpg 1120w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ucb-doctor-honoros-causa-1-168x240.jpg 168w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ucb-doctor-honoros-causa-1-560x800.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ucb-doctor-honoros-causa-1-768x1097.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ucb-doctor-honoros-causa-1-1075x1536.jpg 1075w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ucb-doctor-honoros-causa-1-294x420.jpg 294w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ucb-doctor-honoros-causa-1-696x994.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ucb-doctor-honoros-causa-1-1068x1526.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1120px) 100vw, 1120px" />Avocatul George Șerban este recunoscut atât pentru activitatea sa profesională, cât și pentru contribuția constantă la susținerea și promovarea valorilor culturale românești. Colecționar și promotor al artei, acesta reprezintă modelul intelectualului implicat în conservarea și valorizarea patrimoniului artistic, înțelegând cultura ca formă de responsabilitate civică și dialog între generații.<br />
Evenimentul va include și vernisajul expoziției „George Șerban: Efigia unui homeric colecționar”, dedicată contribuției sale la promovarea artei și patrimoniului cultural. Expoziția propune o reflecție asupra rolului colecționarului în conservarea memoriei culturale și în susținerea creației artistice contemporane.<br />
„Prin organizarea acestei ceremonii, Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu își reafirmă misiunea de promovare a excelenței academice, a valorilor culturale autentice și a dialogului dintre universitate și marile personalități ale vieții intelectuale și artistice românești. Evenimentul reprezintă un moment de prestigiu pentru comunitatea academică și culturală, reafirmând rolul universității ca spațiu al cunoașterii, al memoriei culturale și al recunoașterii valorilor fundamentale ale societății românești”, informează UCB.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-academician-si-un-avocat-doctor-honoris-causa-la-ucb/">Un academician și un avocat, Doctor Honoris Causa la UCB</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-academician-si-un-avocat-doctor-honoris-causa-la-ucb/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cerc metodic al profesorilor de istorie, nivel gimnaziu, din zona Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cerc-metodic-al-profesorilor-de-istorie-nivel-gimnaziu-din-zona-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cerc-metodic-al-profesorilor-de-istorie-nivel-gimnaziu-din-zona-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 17 May 2026 21:15:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Balcanu Sorin]]></category>
		<category><![CDATA[Iulia Georgiana Dondera]]></category>
		<category><![CDATA[Nicolae Dăianu]]></category>
		<category><![CDATA[profesori istorie]]></category>
		<category><![CDATA[scoala gimnaziala constantin savoiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=400769</guid>

					<description><![CDATA[<p>Miercuri, 13 mai 2026, la Școala Gimnazială „Constantin Săvoiu” din Târgu Jiu s-a desfășurat o ședință de Cerc metodic al profesorilor de istorie, nivel gimnaziu din zona Târgu Jiu, organizată de profesorii Iulia Georgiana Dondera și Nicolae Dăianu. Activitatea a fost structurată pe două părți: A. „Comemorarea Eroilor &#8211; între tradiția locală și educația istorică”, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cerc-metodic-al-profesorilor-de-istorie-nivel-gimnaziu-din-zona-targu-jiu/">Cerc metodic al profesorilor de istorie, nivel gimnaziu, din zona Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Miercuri, 13 mai 2026, la Școala Gimnazială „Constantin Săvoiu” din Târgu Jiu s-a desfășurat o ședință de Cerc metodic al profesorilor de istorie, nivel gimnaziu din zona Târgu Jiu, organizată de profesorii Iulia Georgiana Dondera și Nicolae Dăianu.</strong></p>
<p>Activitatea a fost structurată pe două părți:<br />
A. „Comemorarea Eroilor &#8211; între tradiția locală și educația istorică”, activitate organizată de către elevii Școlii Gimnaziale „Constantin Săvoiu” din Târgu Jiu, avându-i ca profesori coordonatori pe Iulia Georgiana Dondera și Nicolae Dăianu.<br />
B. Un referat cu tema „Digitalizarea în predarea istoriei &#8211; între inovație și necesitate”, realizat de către profesorul Nicolae Dăianu.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400771" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc1.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc1.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc1-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc1-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc1-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc1-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc1-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc1-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc1-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc1-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />După o scurtă prezentare a evenimentului ce urmează să aibă loc în această școală, făcută de profesorul Balcanu Sorin, coordonator de cerc, a urmat un mesaj de bun venit din partea gazdelor prin vocea doamnei profesoare Iulia Georgiana Dondera. „Suntem bucuroși că vă aflați azi printre noi în școala noastră. Este o ocazie pentru noi să ne vedem și să ne întâlnim la astfel de evenimente. Suntem onorați și mulțumim pentru prezență doamnei Dorina Nichifor, cadru didactic al acestei școli, și domnilor reprezentanți ai Cultului Eroilor Gorj, cărora le mulțumim că țin trecutul istoric viu, care ne învață să luptăm pentru drepturile noastre, să fim demni, fiindcă istoria ne învață că răutatea, invidia și setea de putere aduce satisfacții de moment și lasă în urmă drame și suferințe. Astăzi elevii noștri vor prezenta câteva momente artistice și le mulțumesc pe această cale pentru implicarea și participarea lor. Vă mulțumim și dumneavoastră și sper să vă simțiți bine la noi”.<br />
În prima parte, elevi ai școlii gazdă, coordonați de cei doi profesori de istorie, Iulia Georgiana Dondera și Nicolae Dăianu, au prezentat scenetele: „România în Primul Război Mondial” și „De la baionetă la Smartphone”. Elevul care a jucat rolul soldatului Ion a prezentat și câteva materiale militare din Primul Război Mondial. Tot elevii au prezentat „mesaje ale Generației Alpha (generație ce cuprinde copiii născuți între 2010 și 2024), au recitat poezii patriotice și au încheiat cu prezentarea cântecului patriotic „Drum bun”.<br />
Doamna Dorina Nichifor, profesor și fost inspector școlar de istorie, a transmis un mesaj emoționant și educativ, pentru toți participanții. În prima parte a povestit drama unui român plecat în Statele Unite în perioada anilor 1901 – 1903, unde a agonisit cu greu o mică avere, apoi a fost nevoit să se întoarcă în Gorj, unde băiatul lui fusese ucis în Luptele de la Rasovița din Primul Război Mondial, iar trupul a fost îngropat lângă biserica din Arcani de către autoritățile locale. Datorită acestei tragedii, tatăl s-a călugărit și a devenit un pustnic, în munți, în punctul numit „Locuri Rele”. El a murit în anul 1942. Mormântul este și astăzi acolo. Într-un bilet scris înainte de a muri a menționat următoarele: „Copii, prețuiți-vă țara. Învățați-i și pe copiii voștri să facă la fel.” În continuare a făcut referiri la culegerile de documente adunate de profesorul de istorie Gabriel Sarcină și publicate în trei volume.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400772" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc2.jpg" alt="" width="1123" height="628" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc2.jpg 1123w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc2-320x179.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc2-1024x573.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc2-768x429.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc2-751x420.jpg 751w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc2-696x389.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc2-1068x597.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1123px) 100vw, 1123px" />Domnul col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, președinte Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” &#8211; Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” (ANCERM Gorj) a punctat efortul diplomatic făcut de Regina Maria pentru înfăptuirea României Mari, dar și jertfa ostașilor români pentru realizarea acestui deziderat. A prezentat diferite documente despre evenimentele istorice petrecute în județul Gorj și cuprinse în Revista „Gorjul Eroic”, organul de presă al filialei gorjene Cultul Eroilor. A făcut un scurt istoric al acestei asociații înființată de Regina Maria. A prezentat apoi istoria „Ostașului Necunoscut”, unde unul dintre cele zece sicrie a fost luat chiar de la Gorj, din Cimitirul de la Rasovița. A prezentat și câteva date despre cele trei regimente gorjene din Primul Război Mondial: Regimentul 18 Gorj, Regimentul 59 care a fost mobilizat doar la începerea războiului și Regimentul 5 artilerie, care sprijinea luptele duse de cele două regimente de infanterie. A prezentat date referitoare la Cimitirul Internațional de Onoare din Târgu Jiu, inaugurat la 17 noiembrie 1918, la o săptămână după retragerea trupelor germane din Gorj. În mijlocul cimitirului era o cruce mare de piatră pe care scria, în germană și în română următorul epitaf: „Călătorule, care ți-e dor încă să vezi soarele, salută-ne patria pe care noi credincioșii am iubit-o mai mult decât viața.” La final a vorbit și despre Cercurile Cultul Eroilor ce se organizează în școlile din România, iar în Gorj deja funcționează în 32 de unități școlare, inclusiv în școala gazdă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400773" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc3.jpg" alt="" width="1066" height="631" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc3.jpg 1066w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc3-320x189.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc3-1024x606.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc3-768x455.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc3-710x420.jpg 710w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc3-696x412.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1066px) 100vw, 1066px" />Doamna profesoară Dorina Nichifor a mai făcut o precizare referitoare la Regina Maria. Trecând prin Alsacia-Lorena, a văzut cimitirul militarilor români neîngrijit și a făcut demersurile necesare ca acel teren să fie cumpărat de statul român.<br />
Doamna Ramona Frățilescu, directorul adjunct al școlii gazdă a precizat că cei doi profesori de istorie ai școlii sunt buni profesioniști, elevii îi apreciază iar cu părinții au o colaborare foarte bună, concluzionând astfel: „Mă bucur că facem o echipă frumoasă în această școală de elită a Gorjului”. Apoi a precizat că săptămâna următoare e foarte încărcată. În cadrul unui proiect ERASMUS primesc vizita unor elevi din Turcia, și sunt și Zilele școlii.<br />
Domnul profesor dr. Ion Mocioi, de la Cultul Eroilor Gorj, a vorbit despre Tudor Vladimirescu, despre înființarea unui muzeu de către dânsul la Mătăsari și sprijinirea Primăriei de la Glogova de a amenaja o cameră din Casa Glogovenilor, dedicată marelui revoluționar gorjean de la 1821 care a pus capăt domniilor fanariote în Țara Românească și Moldova. A vorbit și despre înființarea la Telești, a unui muzeu al Culturii Gorjene, cu opere ale tuturor scriitorilor de carte din Gorj.<br />
La finalul acestui eveniment, domnul profesor Nicolae Dăianu a prezentat referatul cu tema „Digitalizarea în predarea istoriei &#8211; între inovație și necesitate”, motivând astfel alegerea acestei teme: „În contextul secolului al XXI-lea, sistemul educațional traversează o transformare profundă, dictată de avansul tehnologic galopant. Istoria, o disciplină percepută tradițional ca fiind bazată pe memorare și analiză textuală, se află astăzi în fața unei provocări majore: adaptarea la limbajul generațiilor nativilor digitali. Digitalizarea procesului de predare-învățare a istoriei nu mai este doar o opțiune modernă, ci o necesitate pedagogică pentru a menține relevanța disciplinei într-o lume hiper-conectată”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400774" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc4.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc4.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc4-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc4-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc4-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc4-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cerc4-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />Acesta este structurat pe cinci puncte: 1. Digitalizarea ca inovație: Instrumente și metode. 2. Digitalizarea ca necesitate: Adaptarea la elevul contemporan. 3. Avantajele integrării tehnologiei în clasa de istorie. 4. Limite și provocări: Capcana tehnologiei și 5. Rolul profesorului în era digitală. În finalul referatului, domnul profesor a tras următoarea concluzie: „Digitalizarea predării istoriei reprezintă o simbioză necesară între rigoarea științifică a trecutului și instrumentele viitorului. Succesul depinde de echilibrul găsit între metoda tradițională și cea digitală”.<br />
A fost o ședință din care toți au avut câte ceva de învățat, atât elevii cât și profesorii prezenți.<br />
<em><strong>Gigi Bușe, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cerc-metodic-al-profesorilor-de-istorie-nivel-gimnaziu-din-zona-targu-jiu/">Cerc metodic al profesorilor de istorie, nivel gimnaziu, din zona Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cerc-metodic-al-profesorilor-de-istorie-nivel-gimnaziu-din-zona-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce trebuie să știi înainte să îți măsori tensiunea acasă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-trebuie-sa-stii-inainte-sa-iti-masori-tensiunea-acasa/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-trebuie-sa-stii-inainte-sa-iti-masori-tensiunea-acasa/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 15 May 2026 07:27:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[acuratețea măsurătorilor]]></category>
		<category><![CDATA[manșetă]]></category>
		<category><![CDATA[masurarea tensiunii arteriale]]></category>
		<category><![CDATA[monitorizarea sănătății personale]]></category>
		<category><![CDATA[tensiometru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=400598</guid>

					<description><![CDATA[<p>Măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu a devenit o practică comună pentru milioane de români, mai ales după ce pandemia a accelerat interesul pentru monitorizarea sănătății personale. Totuși, între a cumpăra un aparat și a-l folosi corect există o distanță considerabilă. Iar alegerea unui tensiometru de braț, față de alte tipuri disponibile pe piață, nu este [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-trebuie-sa-stii-inainte-sa-iti-masori-tensiunea-acasa/">Ce trebuie să știi înainte să îți măsori tensiunea acasă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu a devenit o practică comună pentru milioane de români, mai ales după ce pandemia a accelerat interesul pentru monitorizarea sănătății personale. Totuși, între a cumpăra un aparat și a-l folosi corect există o distanță considerabilă. Iar alegerea unui tensiometru de braț, față de alte tipuri disponibile pe piață, nu este întâmplătoare.</p>
<p>Medicii cardiologi recomandă constant monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, în special persoanelor peste 40 de ani sau celor cu antecedente familiale de hipertensiune. Un aparat cumpărat fără informații poate da citiri eronate și, implicit, decizii greșite.</p>
<h2><strong>De ce contează tipul aparatului pe care îl alegi</strong></h2>
<p>Există trei categorii principale de tensiometre disponibile în farmacii și magazine specializate: cele de braț, cele de încheietură și cele de deget. Ultimele două sunt practic abandonate de comunitatea medicală pentru uzul casnic, din cauza marjelor mari de eroare.</p>
<p>Un <a href="https://www.emag.ro/tensiometre/filter/zona-corporala-f8113,brate-v-5627327/c">tensiometru de braț</a> plasează manșeta deasupra cotului, la nivelul arterei brahiale &#8211; una dintre cele mai accesibile și stabile artere pentru măsurători. Această poziționare oferă rezultate mai consistente și mai apropiate de cele obținute cu aparatura din cabinetele medicale. Studiile publicate de Societatea Europeană de Hipertensiune arată că aparatele de braț validate clinic au o marjă de eroare de sub 5 mmHg, ceea ce le face de încredere pentru monitorizarea zilnică.</p>
<h3><strong>Validarea clinică &#8211; detaliul pe care mulți îl ignoră</strong></h3>
<p>Nu orice tensiometru de braț de pe raft este validat clinic. Validarea înseamnă că aparatul a trecut prin teste standardizate independente, conform protocoalelor internaționale precum ESH (European Society of Hypertension) sau BIHS (British and Irish Hypertension Society).</p>
<p>Înainte de cumpărare, verifică dacă modelul ales apare pe listele de validare disponibile la hypertension.ac.uk. Producători precum Omron, Beurer sau Microlife au mai multe modele certificate, dar chiar și în cadrul aceluiași brand există variații semnificative de la un model la altul.</p>
<h2><strong>Cum influențează manșeta acuratețea măsurătorilor</strong></h2>
<p>Mărimea manșetei este un factor critic, adesea subestimat. O manșetă prea mică față de circumferința brațului va afișa valori mai mari decât cele reale, iar una prea mare va genera citiri artificios scăzute.</p>
<p>Iată ghidul orientativ de potrivire a manșetei:</p>
<ol>
<li>Circumferință 22-32 cm &#8211; manșetă standard (S/M)</li>
<li>Circumferință 32-42 cm &#8211; manșetă medie (M/L)</li>
<li>Circumferință 42-52 cm &#8211; manșetă mare (XL)</li>
</ol>
<p>Cei mai mulți adulți se încadrează în categoria M/L, dar este recomandat să măsori brațul înainte de orice achiziție. Unele tensiometre de braț vin cu două manșete incluse în pachet &#8211; un avantaj real pentru familiile cu membri de vârste și constituții diferite.</p>
<h3><strong>Tehnica de măsurare corectă</strong></h3>
<p>Chiar și cel mai performant aparat poate da rezultate eronate dacă nu este folosit corect. Câteva reguli de bază:</p>
<ol start="4">
<li>Stai așezat, cu spatele sprijinit, timp de 5 minute înainte de măsurătoare.</li>
<li>Brațul trebuie să fie la nivelul inimii, sprijinit pe o suprafață plană.</li>
<li>Nu vorbi și nu te mișca în timpul măsurătorii.</li>
<li>Evită cafeaua, efortul fizic sau fumatul cu cel puțin 30 de minute înainte.</li>
<li>Efectuează două măsurători la interval de 1-2 minute și notează media.</li>
</ol>
<h2><strong>Ce funcții suplimentare merită atenția ta</strong></h2>
<p>Un tensiometru de braț modern nu se rezumă la afișarea valorilor. Funcții precum detectarea aritmiei, memoria pentru mai mulți utilizatori, conectivitatea Bluetooth cu aplicații dedicate sau alerta pentru hipertensiune de halat alb &#8211; un fenomen în care tensiunea crește la cabinet din anxietate &#8211; transformă aparatul într-un instrument de monitorizare cu adevărat util.</p>
<p>În 2026, mai multe modele din gama medie oferă sincronizare cu aplicații de sănătate (Apple Health, Google Health) și pot genera rapoarte pe care le trimiți direct medicului. Aceasta este o facilitate apreciată în special de pacienții cu hipertensiune controlată medicamentos.</p>
<p>Alegerea unui tensiometru de braț potrivit nu este o decizie pe care o iei uitându-te doar la preț. Validarea clinică, dimensiunea manșetei și ușurința în utilizare sunt criteriile care fac diferența dintre un aparat util și unul care strânge praf pe raft.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-trebuie-sa-stii-inainte-sa-iti-masori-tensiunea-acasa/">Ce trebuie să știi înainte să îți măsori tensiunea acasă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-trebuie-sa-stii-inainte-sa-iti-masori-tensiunea-acasa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>4 motive să faci tranziția de la săli de jocuri, la casinouri online</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/4-motive-sa-faci-tranzitia-de-la-sali-de-jocuri-la-casinouri-online/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/4-motive-sa-faci-tranzitia-de-la-sali-de-jocuri-la-casinouri-online/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 15 May 2026 07:14:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[bonusuri]]></category>
		<category><![CDATA[casinouri online]]></category>
		<category><![CDATA[pariuri sportive]]></category>
		<category><![CDATA[sălile de joc]]></category>
		<category><![CDATA[sloturi]]></category>
		<category><![CDATA[surse de divertisment]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=400593</guid>

					<description><![CDATA[<p>Deși jocurile de noroc există de mii de ani într-o formă sau alta, primul casino cunoscut din istorie a apărut în secolul XVII, în Veneția. La început frecventate de elite, cu timpul casinourile și sălile de joc au devenit accesibile tuturor claselor sociale și s-au răspândit în toată lumea. Cei cu fler au făcut din [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/4-motive-sa-faci-tranzitia-de-la-sali-de-jocuri-la-casinouri-online/">4 motive să faci tranziția de la săli de jocuri, la casinouri online</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Deși jocurile de noroc există de mii de ani într-o formă sau alta, primul casino cunoscut din istorie a apărut în secolul XVII, în Veneția. La început frecventate de elite, cu timpul casinourile și sălile de joc au devenit accesibile tuturor claselor sociale și s-au răspândit în toată lumea. Cei cu fler au făcut din casinouri destinații turistice. Cu siguranță ai auzit de Casinoul Monte-Carlo.</p>
<p>Lumea evoluează și online-ul a acaparat majoritatea industriilor. Era inevitabilă adaptarea industriei de gambling la aceste schimbări. Operatorii online vin cu multe avantaje. Descoperă 4 motive să faci tranziția de la săli de jocuri, la casinouri online.</p>
<h2><strong>Te bucuri de bonusuri</strong></h2>
<p>Casinourile online se întrec în oferte pentru a atrage jucătorii. Un operator care vrea să ofere acestora cea mai bună experiență posibilă va avea mai multe tipuri de promoții.</p>
<p>În primul rând, atunci când îți faci cont, te poți bucura de rotiri fără depunere la validarea acestuia. Odată validat contul, primești un <a href="https://www.royalslots.ro/bonus-casino/welcome-bonus">pachet de bun venit</a>, care îți poate aduce bonus de casino cash sau runde extra, sau o combinație de cele două. Aceste bonusuri se aplică anumitor jocuri, dar sunt sloturi populare, așa că distracția e asigurată.</p>
<p>Alte bonusuri pe care le vei întâlni la casinourile online: Roata Norocului cu premii garantate, rotiri gratuite în anumite zile ale săptămânii, bonusuri sezoniere, turnee de jocuri cu premii uimitoare, promoții speciale pentru iubitorii de pariuri sportive și multe altele.</p>
<p>Ca să te bucuri de bonusuri fără bătăi de cap, fii atent la detaliile acestora. Citește cu atenție termenii și condițiile. Un casino serios va exprima toate aceste informații clar. Iar când nu ești sigur de ceva, întreabă.</p>
<h2><strong>Ai mai multe surse de divertisment într-un singur loc</strong></h2>
<p>Preferi atât sloturile, cât și pariurile sportive și să joci la loterie? Trebuie să mergi în 3 locuri pentru asta. Online nu mai ai această problemă. Există platforme care oferă o experiență completă. Poți să joci sloturi cu diferite teme, mecanici interesante și funcții suplimentare. Încerci versiuni digitale ale jocurilor de masă la live casino, cu dealeri profesioniști și mese cu mize mici.</p>
<p>Iubitorii de sport pot să pună bilete online atât la pariuri pre-meci, cât și la <a href="https://www.royalslots.ro/live">pariuri live</a>. Dacă ai cunoștințe solide despre un anumit sport și îți poți păstra echilibrul în agitația jocului, la pariuri live te bucuri de cote uimitoare, actualizate în timp real.</p>
<p>Online poți să joci și o versiune modernă a jocului de bingo și pui bilet la loterii din toată lumea, inclusiv la Multi Polonia 20/80.</p>
<h2><strong>Accesibilitate și confort</strong></h2>
<p>Toți simțim că parcă am avea nevoie de mai multe ore într-o zi. Așa că orice îți simplifică viața, ce te scutește de drumuri și îți economisește timp este binevenit.</p>
<p>Atunci când joci la un casino online nu ești condiționat de un program de funcționare cum au casinourile fizice și sălile de jocuri. Nu trebuie să îți faci loc în program, nu îți bați capul cu traficul, cu locul de parcare. Joci oricând ai timp de pe canapea, în pijamale, cu pizza preferată în față.</p>
<h2><strong>Ai beneficii suplimentare</strong></h2>
<p>Casinourile online au <a href="https://www.royalslots.ro/">colecții de mii de sloturi</a>. Da, ai citit bine, mii de sloturi. E aproape imposibil să te plictisești. Operatorii online nu sunt condiționați de un spațiu fizic. Te vei bucura de cele mai noi jocuri din piață și acces 24/7.</p>
<p>Există operatori care pun la dispoziție Live RTP, unde vei vedea în timp real sloturi cu RTP-ul foarte mare sau foarte mic într-o anumită oră sau în ultimele 24 de ore. Blogul cu sfaturi de la specialiști te ajută să iei decizii informate, iar asistența 24/7 îți clarifică orice nelămuriri sau probleme.</p>
<p>Așa cum vezi, chiar merită să faci tranziția la jocurile de noroc la casinoul tradițional la cele în versiunea online. Distracția, la fel ca multe alte aspecte ale vieții, s-a digitalizat. Ține și tu pasul cu schimbarea și distrează-te responsabil de oriunde te-ai afla.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/4-motive-sa-faci-tranzitia-de-la-sali-de-jocuri-la-casinouri-online/">4 motive să faci tranziția de la săli de jocuri, la casinouri online</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/4-motive-sa-faci-tranzitia-de-la-sali-de-jocuri-la-casinouri-online/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ard creiere la Novaci!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ard-creiere-la-novaci/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ard-creiere-la-novaci/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 14 May 2026 21:11:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Chiriac Novac]]></category>
		<category><![CDATA[cristian popescu]]></category>
		<category><![CDATA[Gh. Ciucu]]></category>
		<category><![CDATA[Grigore Gheba]]></category>
		<category><![CDATA[Grigore Moisil]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Chiriac]]></category>
		<category><![CDATA[Popica Adrian]]></category>
		<category><![CDATA[Traian Lalescu]]></category>
		<category><![CDATA[Viorel Barbu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=400538</guid>

					<description><![CDATA[<p>Nu, nu este vorba de vreun incendiu și nici necesară intervenția ISU. Sâmbătă 16 mai s-adună la Liceul Novaci elite ale matematicii din liceele Gorjului care-și vor pune creierul la bătaie să câștige concursul intitulat „Memorialul Dumitru Melencu – Ion Chiriac – Stelian Pociump”, ediția a II a. Da, da, creierul, nu mușchii! „Matematica se-nvață [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ard-creiere-la-novaci/">Ard creiere la Novaci!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Nu, nu este vorba de vreun incendiu și nici necesară intervenția ISU. Sâmbătă 16 mai s-adună la Liceul Novaci elite ale matematicii din liceele Gorjului care-și vor pune creierul la bătaie să câștige concursul intitulat „Memorialul Dumitru Melencu – Ion Chiriac – Stelian Pociump”, ediția a II a.<br />
Da, da, creierul, nu mușchii! „Matematica se-nvață de la gât în sus” vorba reputatului matematician Grigore Moisil.<br />
Anul trecut, câțiva inimoși discipoli ai reputaților profesori numiți mai sus precum Popica Adrian, Chiriac Novac, Cristian Popescu etc., de-acum profesori de matematică la Novaci sau prin alte zări, mulți cu înalte titluri științifice în materie, cu acordul și sprijinul conducerii Liceului Novaci, au luat inițiativa comemorării acestor monștri ai matematicii pe care pronia cerească i-a dăruit Liceului Novaci. Prima ediție desfășurată în 2025, la care au participat 90 de concurenți, a fost o reușită, iar premiile au fost pe măsură.<br />
Dintotdeauna România a avut matematicieni de elită mondială precum:<br />
Grigore Moisil, părintele informaticii românești, fondator al şcolii de algebră, logică şi teoria algebrică a mecanismelor automate, cu contribuţii remarcabile la dezvoltarea informaticii în România care au stat la baza realizării primelor calculatoare româneşti;<br />
Gheorghe Mihoc, cel care a pus bazele școlii românești în teoria probabilităților și statistică matematică;<br />
Gheorghe Țițeica, considerat fondatorul școlii românești de geometrie diferențială;<br />
Traian Lalescu, Viorel Barbu, Gh. Ciucu, Grigore Gheba și mulți alții.<br />
Titu Andreescu, matematician român, stabilit în Statele Unite ale Americii, a fost pentru câțiva ani buni, antrenorul echipei de olimpici americani. De fapt, în 1994, la OIM 1994, desfășurată în Hong Kong, echipa Statelor Unite a obținut locul întâi cu 252 de puncte, punctaj maxim, performanță încă de ne-egalat în istoria concursului;<br />
România este mândră că primele două ediții ale olimpiadei internaționale de matematică s-au desfășurat în România în 1959, respectiv 1960, datorită eforturilor creative, conceptuale și organizatorice ale Societății de Științe Matematice din România, condusă atunci de academicianul Nicolae-Victor Teodorescu. Prima, cea din 1959, s-a ținut la Brașov când România a câștigat locul I, a doua la Sinaia, România pe locul II. În total, România a organizat cinci Olimpiade Internaționale de matematică, mai multe decât oricare altă țară.<br />
România a participat la 61 din cele 66 de olimpiade internaționale desfășurate până în prezent și a obținut 78 medalii de aur, 146 de argint, 108 de bronz și 6 mențiuni, iar pe echipe a ocupat de cinci ori locul I (1959, 1968, 1971, 1972 și 1973).<br />
Românul Ciprian Manolescu a obținut scorul maxim (42 de puncte din 42 posibile) în trei ocazii: în 1995, 1996 și 1997. Student la Harvard, el a câștigat de trei ori „Putnam Fellow” (1997, 1998, 2000). A primit Premiul Morgan în 2001 și Premiul EMS în 2012. Din 2012, este profesor de matematică la University of California, Los Angeles;<br />
Cristian D. Popescu, absolvent al Liceului Novaci, câștigător a numeroase medalii de aur la olimpiadele de matematică este profesor universitar la University of California, San Diego, USA, unde, din 2003, deține Catedra de Teoria Numerelor și Geometrie Aritmetica din cadrul Departamentului de Matematică.<br />
În 2021, Cristian D. Popescu a fost ales Membru de Onoare al Societății Americane de Matematică pentru contribuțiile sale în cercetare, în domeniul Teoriei Numerelor și Geometriei Aritmetice. Din 2003, este Membru de Onoare al Institutului de Matematică Simion Stoilow al Academiei Române de Științe. Ȋn 2005, i s-a decernat premiul Simion Stoilow al Academiei Române de Științe, pentru rezultate în cercetare, în domeniul Teoriei Numerelor. Mă opresc pentru că lista poate continua pe zeci de pagini.<br />
Păstrând proporția, pe fondul existenței și a altor matematicieni de excepție precum profesorii Bondoc Dumitru – Mareșalul, Ciocoiu Ștefan, Serghie Leuștean, trioul Melencu, Chiriac, Pociump a construit la Liceul Novaci o adevărată școală de matematică. Școala de matematică despre care vorbesc a avut și un rol deosebit în stimularea întregului proces de învățământ din Liceul Novaci. A stârnit emulația tuturor, de la elevi până la profesorii altor discipline. Cu toții și-au dorit să țină pasul cu matematicienii. O confirmă în acest sens numărul foarte mare de profesori, medici, ingineri, juriști, economiști etc., care își trec cu mândrie în CV, absolvent al Liceului Novaci.<br />
Liceul Novaci a fost înființat în anul 1956 sub denumirea de „Școala Medie Mixtă Novaci”, aceasta fiind denumirea inițială. Ulterior e evoluat sub diverse denumiri, azi numindu-se Liceul Teoretic Novaci. Atunci, o pleiadă de dascăli tineri îmbogățea zestrea învățământului novăcean care, alăturându-se celor existenți, strălucind, au facut viaţa mai senină pentru toți ce sălășluiam la poalele Parângului. Îi reamintesc aici pe câțiva, ordinea sosirii fiind aleatorie: Ivanovici (Druță) Vera, Melencu Dumitru și Ana, Brăiloiu Victor, Buduroi (Brăiloiu) Marieta, Guran Maria, Popescu (Popica) Tinca, Popica Dumitru, Jerișteanu (Popescu) Rodica, Popescu Dumitru/Micu, Leuștean Milica ș.a.<br />
În 1957 prof. Dumitru Melencu absolvă Facultatea de matematică şi fizică din Timişoara din postura de șef de promoție, i se propune să rămână asistent universitar, dar refuză și este repartizat la nou înființatul liceu din Novaci, unde activează până la pensionare. Se poate spune că Liceul Novaci a început cu tinerii absolvenți universitari Dumitru și Ana Melencu, colegi de facultate, căsătoriți fiind studenți.<br />
Tandemul Ana și Dumitru Melencu va fi purtător de fanion și mesager pentru învățământul novăcean. Ei vor fi pe rând directori ai Liceului Novaci, Dumitru în 1958-1967, Ana în 1979-1981, vor preda în Guineea (1967-1982) și în Maroc (1975-1978), Dumitru va fi inspector școlar pentru matematică în Județul Gorj (1973-1974), Ana va fi deputată în Marea Adunare Națională (1969-1975).<br />
Un profesor bun e cel care te face ca lucrurile mai grele să ți se pară ușoare, spunea matematicianul Grigore Moisil, iar profesorii Melencu și Pociump asta au făcut. Ei au contopit plăcerea cu adevărul făcând din matematică o poezie frumoasă, ne-au făcut să iubim matematica. Ei au făcut din matematică, socotită a fi una din cele mai grele materii de învățământ, o pasiune a elevului. Au deschis în noi plăcerea și ambiția de a lupta cu greul, de a căuta soluții.<br />
Și-a pus cineva întrebarea de ce elevul Popescu Cristian, cu părinții profesori, unul de română/istorie, celălalt de științe naturale, a preferat matematica? Sau, de ce elevul Popica Adrian, cu tatăl profesor de sport și mama profesoară de limbi străine, a optat pentru matematică? Răspunsul este: școala lui Melencu, această fabrică de matematicieni, iar piesele produse aici sunt unicate: Ion Chiriac, Bușe Nicolae, Mitescu Gheorghe, Băra Vasile, Ctin Duguleană, Adrian Popica, Marius Staicu, Cornel Şelaru, Dumitru Niculete, Elena Podeanu, Oțăt Victor, Nicolae Ţarfulea, Cristian Popescu și mulți alții. Cristi Popescu, olimpic, a intrat primul la Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti. Cristi şi Nicolae Ţarfulea şi-au dat doctoratul în S.U.A şi sunt profesori universitari de matematică în renumite universităţi americane.<br />
Îmi este greu să înșirui și alte nume pentru că hârtia este prea puțină, dar aplicând o formulă de calcul, dacă din 35 de absolvenți ai promoției mele, 5 (14%) au devenit dascăli de matematică: Ion Chiriac, Buduran Ion, Rodica Năstase, Petre Băbăligea, Costică Matea, câți absolvenți ai Liceului Novaci au devenit profesori de matematică din 66 de promoții a câte cel puțin 100-200/promoție? Rezultatul va fi unul mare, dar nu numai numărul are importanță, cât, mai ales, calitatea, mulți dintre ei fiind, de acum, profesori la universități din țară și din străinătate.<br />
Produs al profesorului Melencu Dumitru, profesorul Ion Chiriac prinde pasiunea pentru matematici și, după absolvirea liceului, este admis la Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Timişoara.<br />
Parcurge cu brio studiile universitare și în anul 1967 vine la Novaci ca profesor de matematică la Liceul Novaci unde activează până în 1973. Aici dovedeşte calități profesionale deosebite, fapt ce face ca şcoala novăceană de matematică se afirme nu numai pe plan judeţean, dar şi naţional. Rezultatele remarcabile obţinute cu elevii novăceni îl recomandă spre instituţiile de învăţământ superior.<br />
În anul 1973 ocupă prin concurs postul de asistent universitar la Univ. din Craiova. În anul 1974 este ales Preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Matematice – Filiala Gorj şi a făcut parte din Consiliul Naţional al S.S.M până în anul 2000. Devine repede titularul cursului de Matematici superioare la Facultatea de Electrotehnică.<br />
Evenimentele din1989 îl readuc lângă familie în Novaci unde, în anii 1990 -1992 revine ca profesor de matematică la Liceul din Novaci, dar se implică și în problemele administrative ale urbei.<br />
În anii 1992 &#8211; 2002, îl găsim ca Lector universitar la Universitatea &#8222;Constantin Brâncuşi&#8221; Târgu-Jiu, iar din 2002, conferenţiar universitar dr. la aceiaşi universitate gorjeană.<br />
În anul 1999 a obţinut titlul de Doctor în matematică la Universitatea de Vest Timişoara.<br />
Să mai notăm faptul că între 1993-1997 a îndeplinit funcţia de inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, iar în anul 2000, novăcenii l-au ales primar al oraşului Novaci, funcţie pe care a îndeplinit-o timp de două mandate, până în anul 2008. Concomitent, începând cu anul 2003 ocupă și postul de Conferenţiar universitar la Facultatea de Inginerie, fiind titularul cursurilor de Analiză matematică şi ecuaţii diferenţiale.<br />
Cu dragoste și deschidere pentru novăceni, pentru realizările din timpul celor două mandate, dar și pentru cei 20 de ani cât a fost consilier local, i-a fost acordat titlul de cetățean de onoare al orașului Novaci<br />
Deși, din modestie, nu s-a autopropus niciodată, dar colegul Ion Chiriac a fost și rămâne cel mai titrat dintre noi, el este liderul promoției noastre.<br />
Aceasta este școala de matematică construită de profesorul Melencu pe fondul existenței și a altor matematicieni de excepție de care aminteam și continuată cu profesorii Chiriac, Bușe, Popica etc., discipoli ai celor menționați și câți vor mai urma.<br />
Sunt absolventul Liceului Novaci, promoția a III-a, 1962. Anii mei de liceu se suprapun cu perioada de început a activității liceului cu trei ani înainte de a fi și eu elev al acestei instituții ce urma să devină celebră prin performanțele realizate. Chiar dacă soarta m-a dirijat spre cariera militară, am fost și am rămas un pasionat al matematicii. Când în 1959 a avut loc prima olimpiadă internațională de matematică, aceasta avea să fie precedată de numeroase faze locale, raionale și regionale la nivel național, elev fiind, eram și eu participant frecvent alături de colegi. La fel și în anii următori. Dintre noi s-a detașat colegul Ion Chiriac, cel care sub îndrumarea prof Melencu, avea să devină, la rândul său, un reputat matematician.<br />
Pentru mine, Dumitru Melencu rămâne profesorul de excepție dedicat trup și suflet matematicii, întemeietorul școlii de matematică din Liceul Novaci. Nimeni și nimic, nici măcar micile pasiuni omenești ce le afișa uneori, nu-l doboară de pe piedestalul gloriei. Un monument!<br />
Personal sunt mândru că în CV-ul meu este scris și numele Liceului Novaci. Urmăresc și mă bucur pentru performanțele atinse, apreciez în mod deosebit paleta largă de activități menite să stimuleze pasiunea pentru a învăța, mă bucur și sunt recunoscător pentru afecțiunea pe care o acordă tuturor celor care au călcat pragul acestei „Academii de elite intelectuale”, cum o denumesc eu.<br />
În încheiere doresc să transmit mult succes participanților la această a II-a ediție a memorialului Melencu-Chiriac-Pociump!<br />
Nu în ultimul rând toate felicitările pentru organizatori!<br />
Matematica este regina științelor, spunea Gauss, iar Lucian Blaga continuă: matematicianul este îmblânzitorul ce a domesticit infinitul!<br />
<em><strong>Grl dr. Ion Staicu</strong></em><br />
<em><strong>Absolvent promoția a III-a 1962</strong></em><br />
<em><strong>Membru fondator al Asociației Absolvenților Liceului Novaci</strong></em><br />
<em><strong>Membru în Consiliul Director al Asociației</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ard-creiere-la-novaci/">Ard creiere la Novaci!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ard-creiere-la-novaci/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum transformă elevii din Bolboși experiențele Erasmus+ în Ghid de bune practici pentru întreaga școală</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-transforma-elevii-din-bolbosi-experientele-erasmus-in-ghid-de-bune-practici-pentru-intreaga-scoala/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-transforma-elevii-din-bolbosi-experientele-erasmus-in-ghid-de-bune-practici-pentru-intreaga-scoala/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 12 May 2026 21:34:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[atelier de diseminare]]></category>
		<category><![CDATA[bolbosi]]></category>
		<category><![CDATA[educaţie financiară]]></category>
		<category><![CDATA[mobilități europene]]></category>
		<category><![CDATA[orizonturi educaționale]]></category>
		<category><![CDATA[workshop]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=400256</guid>

					<description><![CDATA[<p>Proiectele Erasmus+ KA122-SCH nu se încheie odată cu aterizarea avionului înapoi în România. Adevărata valoare a unei mobilități europene prinde viață atunci când beneficiarii devin mesageri. Recent, Școala Gimnazială ”Nicolae Costescu” Bolboși  a găzduit un atelier de diseminare, în cadrul căruia protagoniștii nu au fost profesorii, ci elevii care au avut curajul să exploreze noi [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-transforma-elevii-din-bolbosi-experientele-erasmus-in-ghid-de-bune-practici-pentru-intreaga-scoala/">Cum transformă elevii din Bolboși experiențele Erasmus+ în Ghid de bune practici pentru întreaga școală</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Proiectele <strong>Erasmus+ KA122-SCH</strong> nu se încheie odată cu aterizarea avionului înapoi în România. Adevărata valoare a unei mobilități europene prinde viață atunci când beneficiarii devin mesageri.<br />
Recent, Școala Gimnazială ”Nicolae Costescu” Bolboși  a găzduit un <strong>atelier de diseminare</strong>, în cadrul căruia protagoniștii nu au fost profesorii, ci elevii care au avut curajul să exploreze noi orizonturi educaționale.<br />
Grupul de 10 elevi (clasele a VII-a și a VIII-a) care a petrecut șase zile în frumoasa regiune Malaga, timp în care a participat la activități de învățare comune cu elevii spanioli de la <strong>Institutul Educațional Școlar Alfaguar,</strong> Torrox Costa, pentru înțelegerea modului în care starea de bine (well-being) influențează direct succesul școlar și integrarea socială a tinerilor, s-a întors acasă cu o bogată experiență, pe care a împărtășit-o, în cadrul workshop-ului <strong><em>”Metamorfoză prin experiență europeană</em></strong>”, cu colegii lor, neparticipanți în mobilitate.</p>
<p><strong>De la participanți la mentori</strong><br />
Scopul principal al acestui atelier a fost transferul de competențe. Într-o atmosferă relaxată, dar plină de entuziasm, elevii proaspăt întorși din mobilitate și-au asumat rolul de facilitatori pentru colegii lor. Ei nu s-au limitat la a prezenta fotografii, ci au „tradus” metodele de învățare experimentate în Spania pe înțelesul tuturor.</p>
<p><strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400258" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus2.jpg" alt="" width="800" height="450" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus2-320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus2-768x432.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus2-747x420.jpg 747w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus2-696x392.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Punctele cheie ale atelierului:</strong></p>
<ul>
<li><strong>Jurnalul digital de călătorie:</strong> Prezentarea unor resurse multimedia (clipuri video, prezentări Canva) create de ei, care au documentat bunele practici observate în școala spaniolă, diferențele între cele două sisteme educaționale, dar și obiectivele turistice, prin care și-au îmbogățit cunoștințele despre cultura și civilizația spaniolă.</li>
<li><strong>Workshop de soft skills:</strong> Discuții libere despre cum i-a ajutat experiența Erasmus+ să își gestioneze emoțiile, să comunice mai bine în limba engleză și să lucreze în echipe internaționale.</li>
<li><strong>Workshop de educație financiară:</strong> Dat fiind faptul că s-au confruntat pentru prima dată cu gestionarea bugetului pe o perioadă mai lungă de timp, fără sprijinul părinților (ceea ce nu a fost chiar atât de simplu pentru unii dintre ei), elevii-mentori s-au gândit și la o lecție de educație financiară. Pentru însușirea unor practici corecte, pe care să le aplice în următoarele mobilități de grup, i-au avut ca invitați pe reprezentanții BRD Turceni, domnul Ciorei Viorel și d-ra Rotaru Bianca.</li>
</ul>
<p><strong>Impactul ”Peer-to-Peer Learning”</strong><br />
De ce un atelier condus de elevi? Răspunsul este simplu: <strong>relevanța</strong>. Atunci când un adolescent îi explică altui adolescent cum a reușit să depășească bariera lingvistică sau cum a înțeles o lecție de biologie sau de informatică printr-o metodă nouă, mesajul are o putere de convingere mult mai mare: <em>Prin acest atelier, am vrut să le arăt colegilor mei că și ei pot face asta și că școala noastră este o poartă deschisă către lume.” – </em><strong>Participant în proiect.</strong></p>
<p><strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus3.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400259" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus3.jpg" alt="" width="800" height="450" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus3.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus3-320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus3-768x432.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus3-747x420.jpg 747w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/erasmus3-696x392.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Vocea participanților</strong><br />
Întrebați de către coordonatorul proiectului, prof. Șurcă Elena, care ar fi două, cele mai importante lucruri, care i-au impresionat la școala spaniolă, elevii participanți au răspuns că primul ar fi relația profesor-elev, bazată pe prietenie, pe ideea de egalitate, iar al doilea ar fi sentimentul elevilor spanioli că învață pentru ei, pentru devenirea lor viitoare. De asemenea, elevii români au declarat că au fost impresionați de facilitățile pe care le aveau elevii spanioli în incinta școlii: sală de muzică, sală de teatru, sală de sport, cafetărie și multe spații de relaxare.</p>
<p><strong>Concluzii și Pași următori</strong><br />
Prin vocea elevilor, valorile europene — <em>toleranța, inovația și colaborarea</em> — devin realități palpabile în sălile noastre de clasă.<br />
Rezultatele atelierului vor fi integrate într-un „Ghid de bune practici” al școlii, iar metodele propuse de elevi vor fi testate la orele de dirigenție și în cadrul activităților extracurriculare.</p>
<p><strong>Proiect finanțat de Uniunea Europeană.</strong> <em>Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.</em><br />
<em>prof. Șurcă Elena, coordonator proiect Erasmus+</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-transforma-elevii-din-bolbosi-experientele-erasmus-in-ghid-de-bune-practici-pentru-intreaga-scoala/">Cum transformă elevii din Bolboși experiențele Erasmus+ în Ghid de bune practici pentru întreaga școală</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-transforma-elevii-din-bolbosi-experientele-erasmus-in-ghid-de-bune-practici-pentru-intreaga-scoala/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Mitul renovării totale &#8211; Cum poți schimba aspectul băii în doar două ore</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/mitul-renovarii-totale-cum-poti-schimba-aspectul-baii-in-doar-doua-ore/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/mitul-renovarii-totale-cum-poti-schimba-aspectul-baii-in-doar-doua-ore/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 12 May 2026 05:43:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[aspectul băii]]></category>
		<category><![CDATA[baterie nouă]]></category>
		<category><![CDATA[ceramica]]></category>
		<category><![CDATA[chiuvetă de baie]]></category>
		<category><![CDATA[confortul de acasă]]></category>
		<category><![CDATA[schimbare în baie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=400131</guid>

					<description><![CDATA[<p>Există această idee adânc înrădăcinată că, dacă vrei o schimbare în baie, trebuie neapărat să te pregătești pentru un șantier în toată regula. Îți imaginezi imediat mormane de moloz, praf prin toată casa și echipe de meșteri care nu mai termină treaba. De cele mai multe ori, această perspectivă te face face să vrei să [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/mitul-renovarii-totale-cum-poti-schimba-aspectul-baii-in-doar-doua-ore/">Mitul renovării totale &#8211; Cum poți schimba aspectul băii în doar două ore</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Există această idee adânc înrădăcinată că, dacă vrei o schimbare în baie, trebuie neapărat să te pregătești pentru un șantier în toată regula. Îți imaginezi imediat mormane de moloz, praf prin toată casa și echipe de meșteri care nu mai termină treaba. De cele mai multe ori, această perspectivă te face face să vrei să amâni la infinit momentul renovării. Adevărul este că nu ai nevoie de o renovare generală pentru a obține acel sentiment de „nou”. Există o scurtătură mult mai simplă, care se concentrează pe elementul cel mai vizibil din încăpere, și care poate fi pusă în practică într-o singură după-amiază.</em></p>
<h2><strong>Eficiența în fața oglinzii: De ce să începi cu lavoarul?</strong></h2>
<p>Dacă intri în baie și încerci să identifici ce anume o face să pară „obosită”, vei observa că atenția îți fuge imediat către zona unde te speli pe mâini și pe dinți. Este locul pe care îl folosești cel mai des și, implicit, cel care se uzează cel mai repede. O chiuvetă ciobită, pătată de calcar sau cu un design din anii &#8217;90 poate sabota complet aspectul unei băi, oricât de curată ar fi gresia.</p>
<p>Partea bună este că înlocuirea acestui obiect nu necesită cunoștințe avansate de inginerie. Atunci când te hotărăști să faci acest pas, să alegi o nouă <a href="https://www.bricodepot.ro/lavoare-si-piedestale-brico/cpl/">chiuvetă de baie</a> devine cel mai eficient „tratament cosmetic” pentru locuința ta. Dacă analizezi soluțiile practice pe care le propun specialiștii în amenajări, așa cum vezi de exemplu în selecția celor de la Brico Dépôt, vei observa că modelele actuale sunt gândite special pentru a fi ușor de adaptat la instalațiile vechi. Poți trece de la un lavoar clasic, înghesuit, la o chiuvetă cu piedestal care maschează elegant toate țevile de sub el, oferind băii un aspect ordonat și mult mai spațios.</p>
<h2><strong>Pașii pentru o transformare rapidă, fără meșteri</strong></h2>
<p>Dacă ai la îndemână câteva unelte de bază, poți să faci această schimbare chiar tu, fără să mai aștepți după programul încărcat al unui instalator. Procesul este surprinzător de intuitiv:</p>
<ul>
<li>Oprește alimentarea cu apă și demontează vechea baterie.</li>
<li>Desfă racordurile și scoate chiuveta veche de pe perete sau de pe suport.</li>
<li>Verifică starea țevilor și, dacă este cazul, înlocuiește sifonul cu unul nou – e momentul ideal să faci asta.</li>
<li>Montează noul lavoar, asigurându-te că este bine fixat și etanșat cu silicon la îmbinarea cu peretele.</li>
<li>Instalează bateria și bucură-te de noul aspect al băii tale.</li>
</ul>
<p>Secretul stă în alegerea unui model care să folosească aceleași puncte de fixare sau care să acopere urmele lăsate de vechiul obiect sanitar. Un lavoar cu piedestal este, în acest caz, salvator, deoarece baza sa maschează orice imperfecțiune a podelei sau a peretelui din zona scurgerii.</p>
<h2><strong>Cum să alegi materialul care să îți ușureze viața</strong></h2>
<p>Dincolo de estetică, motivul pentru care merită să faci acest upgrade este ușurința cu care vei întreține baia ulterior. Tehnologia de fabricare a ceramicii a evoluat enorm. Dacă lavoarul tău vechi părea că atrage murdăria ca un magnet, modelele noi au suprafețe mult mai dense și mai fine.</p>
<ul>
<li>Ceramica vitrificată respinge apa și depunerile de calcar mult mai eficient.</li>
<li>Lipsa porilor înseamnă că bacteriile nu au unde să se ascundă, deci baia ta va fi un mediu mult mai sănătos.</li>
<li>Rezistența la zgârieturi și la produsele chimice de curățare este mult mai mare, ceea ce înseamnă că noul lavoar va arăta impecabil și peste cinci sau zece ani.</li>
</ul>
<h2><strong>Impactul psihologic al ordinii vizuale</strong></h2>
<p>Uneori subestimăm cât de mult ne afectează starea de spirit micile detalii din jurul nostru. Să îți începi ziua în fața unui lavoar strălucitor, cu o formă modernă și curată, îți oferă un alt tip de energie. Este acel sentiment de control asupra propriului spațiu. Mai mult, un lavoar bine ales poate „elibera” vizual baia. Modelele suspendate, de exemplu, lasă podeaua la vedere, ceea ce păcălește ochiul și face ca o baie mică de apartament să pară dintr-odată mult mai generoasă.</p>
<h2><strong>Împrospătarea accesoriilor: Detaliile care contează</strong></h2>
<p>Dacă tot ai făcut efortul de a schimba piesa centrală, nu te opri acolo. Există câteva mici adăugiri care pot completa transformarea și care nu costă mult:</p>
<ul>
<li>O baterie nouă, cu finisaj cromat sau mat, care să se potrivească stilului chiuvetei.</li>
<li>Un set nou de accesorii pentru săpun și periuțe de dinți, în ton cu noul design.</li>
<li>Un covoraș de baie texturat, care să aducă un plus de culoare și confort.</li>
</ul>
<p>Aceste elemente, împreună cu lavoarul nou, vor crea impresia că ai renovat complet încăperea, deși tu ai investit doar câteva ore de muncă și un buget moderat.</p>
<h2><strong>Regula de aur: Nu complica lucrurile inutil</strong></h2>
<p>Cea mai mare greșeală pe care o poți face este să crezi că ai nevoie de soluții complexe pentru a fi fericit cu felul în care arată casa ta. Minimalismul și funcționalitatea sunt tendințele care domină designul interior în prezent. Un lavoar alb, simplu, montat pe un piedestal solid sau direct pe perete, este o alegere atemporală care nu va ieși niciodată din modă.</p>
<p>Această abordare a renovării punctuale este, în esență, o formă de respect pentru timpul și resursele tale. Decât să trăiești ani de zile cu o baie care te nemulțumește, așteptând momentul „ideal” pentru un șantier general, mai bine faci acum o schimbare care are un impact imediat.</p>
<p>Până la urmă, confortul de acasă se construiește din decizii practice și din bucuria de a vedea rezultate palpabile într-un timp record. O singură după-amiază de bricolaj se poate transforma într-o satisfacție zilnică, de fiecare dată când pășești în baie.</p>
<p><em>Sursa foto: pexels.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/mitul-renovarii-totale-cum-poti-schimba-aspectul-baii-in-doar-doua-ore/">Mitul renovării totale &#8211; Cum poți schimba aspectul băii în doar două ore</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/mitul-renovarii-totale-cum-poti-schimba-aspectul-baii-in-doar-doua-ore/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Ziua Independenței de Stat a României”, sărbătorită la Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ziua-independentei-de-stat-a-romaniei-sarbatorita-la-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ziua-independentei-de-stat-a-romaniei-sarbatorita-la-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 11 May 2026 21:13:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Radu Dinel Miruță]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=400113</guid>

					<description><![CDATA[<p>Conform Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, ziua de 10 mai va fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenței Naționale a României, zi de sărbătoare națională. La Târgu Jiu, sărbătoarea a avut oaspeți se seamă: gorjeanul Radu-Dinel MIRUȚĂ, viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale și generalul de brigadă Irinel Apostolescu, Comandantul Brigăzii Multinaționale [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ziua-independentei-de-stat-a-romaniei-sarbatorita-la-targu-jiu/">„Ziua Independenței de Stat a României”, sărbătorită la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Conform Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, ziua de 10 mai va fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenței Naționale a României, zi de sărbătoare națională. La Târgu Jiu, sărbătoarea a avut oaspeți se seamă: gorjeanul Radu-Dinel MIRUȚĂ, viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale și generalul de brigadă Irinel Apostolescu, Comandantul Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova.</strong></p>
<p>Într-o zi însorită de mai, cu cer senin și soare strălucitor ca vara, evenimentul organizat de Batalionul 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” din Brigada Multinațională Sud-Est (HQ MNBSE) de la Craiova, comandat de lt. col. Raluca Popescu, a avut loc pe strada Calea Eroilor din fața Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” lângă Troița Eroilor Neamului. Au fost prezente autoritățile locale, membrii ai Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” &#8211; Filiala Gorj „Tudor Vladimirescu”, ai Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, Filiala Gorj „General Ioan Culcer” și ai Asociației Naționale a Veteranilor de Război, cadre militare active și în rezervă și multi cetățeni ai municipiului, inclusiv mame cu copii, printre care și soția domnului ministru.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400115" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-2.jpg" alt="" width="1200" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-2-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-2-1024x683.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-2-768x512.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-2-630x420.jpg 630w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-2-696x464.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-2-1068x712.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />La ora 11:50 Batalionul 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” în frunte cu Garda și Drapelul de Luptă al Batalionului și Fanfara Militară a Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova a intrat în dispozitiv.<br />
Până la ora 12:00 au sosit, rând pe rând reprezentanții autorităților locale. Primul a sosit domnul Corneliu Răducan MOREGA, noul prefect al Județului Gorj, din 30 aprilie 2026. De la Consiliul Județean Gorj a venit domnul profesor dr. Gheorghe Nichifor, consilierul președintelui, iar de la Primăria Municipiului Târgu Jiu a sosit domnul viceprimar Adrian Tudor – Drăghici. Instituțiile militarizate ale statului, au fost reprezentate de comandanții acestora, Jandarmerie &#8211; Col. Dragoș-Ionel POPESCU, ISU &#8211; Col. Augustin MALACU, STS &#8211; col. ing. Mihai Șcheau, etc.<br />
Cu puțin timp înainte de ora 12:00, doamna lt. Roxana Arșeanu, ofițerul de relații cu presa și moderatorul evenimentului a rostit o scurtă alocuțiune despre însemnătatea evenimentului sărbătorit: „Aducem astăzi un omagiu celor care, prin curaj, sacrificiu și devotament au făcut posibilă proclamarea Independenței de Stat a României în anul 1877. Spiritul de luptă al ostașilor de atunci rămâne peste generații un reper de onoare și responsabilitate pentru militarii de astăzi. Independența nu este doar un moment al trecutului, ci o valoare care se apără și se onorează zi de zi prin profesionalism, disciplină și angajamentul ferm față de valorile naționale”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400116" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-3.jpg" alt="" width="1200" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-3-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-3-1024x683.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-3-768x512.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-3-630x420.jpg 630w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-3-696x464.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-3-1068x712.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />La ora 12:00, semnalul trompetului anunța sosirea domnului Radu-Dinel MIRUȚĂ, viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, însoțit de domnul generalul de brigadă Irinel Apostolescu, Comandantul Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova și de doamna Lt. col. Raluca Popescu, comandantul Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”. Au salutat Drapelul de Luptă al Batalionului și au luat loc lângă autoritățile locale. De la București și Craiova au fost prezente mai multe cadre militare, printre care colonelul Moța, colonelul Jianu, etc.<br />
După păstrarea unui moment de reculegere în memoria Eroilor Neamului, a fost intonat Imnul de Stat al României de către fanfară și militarii batalionului.<br />
În continuare a urmat un serviciu religios săvârșit de un sobor de preoți militari: Mr. Robert Ștefan CIUCĂ, preotul batalionului și al Garnizoanei Târgu Jiu, lt. col. Gheorghe GOMOI, preotul garnizoanei Bumbești Jiu și preotul militar pensionar Constantin Măgdoiu, fost preot militar al Garnizoanei Târgu Jiu, ajutați de fruntașul Alin FRUNZĂ (fost preot în satul Budeni, comuna Scoarța).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400119" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-7.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-7-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-7-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-7-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-7-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-7-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-7-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-7-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-7-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Programul a continuat cu o alocuțiune a domnului profesor Gheorghe Nichifor, doctor în istorie, despre însemnătatea istorică a Independenței Naționale a României. „Trăim într-o lume a mișcării și vitezei. Ne planificăm viețile în zile, ore, ba chiar și în minute, uitând adesea că istoria nu se măsoară în trecerea timpului, ci în greutatea momentelor care îl definesc. Există în calendarul istoriei noastre o dată, din nefericire câteva decenii ignorată, care concentrează ca un focar de lumină întregul destin al României moderne. Nu este o zi obișnuită. Este ziua de 10 Mai, o veritabilă triadă a libertății. O zi binecuvântată în care trecutul ne privește cu demnitate și ne întreabă: Voi, cei de-acum, ce faceți cu moștenirea primită?”, a început istoricul Gheorghe Nichifor, alocuțiunea sa. Și pentru a înțelege cine suntem azi, spunea domnul Nichifor, trebuie să ne întoarcem în timp și să privim în istorie, trei momente astrale, toate sub cupola aceleiași zile de 10 Mai. Și a trecut în revistă cele trei evenimente. „În 1866, Carol de Hohenzoller, un tânăr principe prusac, pășea pe pământul românesc, la Turnu Severin, străbăteau Oltenia și Muntenia și ajungea la București, gustând pentru prima dată din mămăliga noastră. La 10 mai depunea jurământul de a deveni domn român, și de a pune interesele țării adoptive mai presus de orice. Cu el România a pornit hotărât pe drumul occidentalizării, încetând să mai privească spre răsărit”. După ce a povestit cum Carol de Hohenzoller a lucrat pentru realizarea acestui scop, atât pe plan intern cât și internațional, a ajuns la al doilea eveniment important al zilei de 10 Mai și anume: Independența de Stat a României, proclamată în ziua de 9 Mai de către Ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, în Parlamentul României, dar legalizată de domnitor, în data de 10 mai. „Nu a fost doar un act pe hârtie, ci unul de mare curaj, spălat cu sângele eroilor de la Plevna, Rahova, Grivița, Smârdan și alte locuri fierbinți ale frontului de la sudul Dunării”, a punctat domnul Nichifor.<br />
Ajungând și la al treilea eveniment marcant al acestei zile, istoricul gorjean a spus: „Pe 10 mai 1881 coroana de oțel a Regelui Carol I, turnată din țeava unui tun turcesc de la Plevna, consfințea transformarea României în Regat. Țara noastră devenind un stat suveran, respectat și demn în concertul statelor europene”. În continuare a concluzionat astfel cele trei mari momente istorice ale zilei de 10 Mai: „Marile înfăptuiri nu apar niciodată din întâmplare. Ele sunt rezultatul unei viziuni politice pe termen lung și mai ales, a unității dintre conducător și popor. Gândiți-vă la oamenii politici din acel an, cu viziuni diferite, liberali, conservatori, socialiști, care în Parlament se confruntau aprig și îndelung. Cu toate acestea, când a fost vorba de Independența țării, de Coroană, de modernizare economică și instituțională, au strâns rândurile și au pus interesul național deasupra orgoliilor personale. Aceasta este lecția pe care istoria zilei de 10 Mai ne-o predă azi”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400117" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-4.jpg" alt="" width="1200" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-4-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-4-1024x683.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-4-768x512.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-4-630x420.jpg 630w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-4-696x464.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-4-1068x712.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Și domnul Radu-Dinel MIRUȚĂ, viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale a transmis un mesaj dedicat armatei dar și politicienilor actuali: „Astăzi suntem deținătorii unor drepturi fundamentale &#8211; și a menționat câteva dintre ele – dar ele au fost dobândite datorită curajului unor oameni care și-au asumat, la vremea respectivă, să meargă să lupte pentru a-și putea decide singuri direcția în care țara lor vrea să meargă, iar Armata Română a fost una dintre instituțiile pe care România s-a bazat în toate momentele grele de-a lungul timpului”. Apoi s-a referit la respectul pe care politicienii și instituțiile statului trebuie să-l arate militarilor Armatei Române, care „Nu este doar unul pe care să-l arătăm doar în momente festive. Trebuie să-l manifestăm, fiecare dintre noi, atât în ceea ce privește drepturile militarilor activi, drepturile corecte ale militarilor în retragere, o înzestrare modernă a Armatei Române”. Referindu-se la Independența de stat a precizat că: „Aceasta nu înseamnă doar o plastică apărare a granițelor țării. Suntem membrii NATO și asta-i o garanție enormă de securitate, de integritate teritorială. Trebuie să fim o țară cu o capacitate economică puternică, o țară cu instituții credibile”. În continuare a făcut referiri la starea în care se află România astăzi: <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400118" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-6.jpg" alt="" width="1200" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-6-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-6-1024x683.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-6-768x512.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-6-630x420.jpg 630w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-6-696x464.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/ziua-independentei-6-1068x712.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />„România este într-o stare care are nevoie de reformă profundă administrativă, de o reformă profundă a instituțiilor sale, de o reducere accelerată a risipei, dar și de o încredere pe care clasa politică trebuie să reușească să o redea cetățenilor. Această încredere se dă dacă știm să-i recompensăm pe cei buni, de-ai pune pe cei slabi la locul lor, de a le atrage atenția celor care greșesc și de-ai pedepsi pe cei care continuă să greșească”. În încheiere a spus că trebuie să construim o Românie serioasă, care apreciază pe cei care au muncit să ajungă acolo, o Românie de care să se bucure toți românii, fără răutate, fără ranchiune între lideri. „Să arătăm că suntem mai buni construind, având capacitatea să facem și compromisuri care să nu fie compromițătoare”, a fost mesajul de încheiere al domnului ministru.<br />
A urmat depunerile de coroane de flori la Troița Eroilor Neamului. Pe ritmul intonării Imnului Eroilor de către fanfară, au depus coroane: Consiliul Județean Gorj, Primăria Municipiului Târgu Jiu și Ministerul Apărării Naționale.<br />
Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”.<br />
După festivitate, domnul ministru a fost luat la întrebări de mass media prezentă la eveniment, iar dânsul a răspuns cu amabilitate la toate întrebările puse, apoi a făcu fotografii cu cei prezenți și s-a întreținut la convorbiri cu familia și prietenii de la Gorj.<br />
<em><strong>Gigi Bușe, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ziua-independentei-de-stat-a-romaniei-sarbatorita-la-targu-jiu/">„Ziua Independenței de Stat a României”, sărbătorită la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ziua-independentei-de-stat-a-romaniei-sarbatorita-la-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>TRADIȚII ancestrale &#8211; Transhumanța la români</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ancestrale-transhumanta-la-romani/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ancestrale-transhumanta-la-romani/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 11 May 2026 21:11:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[George Barițiu]]></category>
		<category><![CDATA[Jeremy Bentham]]></category>
		<category><![CDATA[Nicolas Bethlen]]></category>
		<category><![CDATA[Petru Maior]]></category>
		<category><![CDATA[Plaiul Novaci]]></category>
		<category><![CDATA[Țările Romane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=400106</guid>

					<description><![CDATA[<p>Este o îndeletnicire veche de milenii, ce este un prilej de bucurie pentru cei ce o practică, dar şi pentru cei care vor veni, nu peste mult timp, pe plaiul Gorjului submontan, mai precis la Novaci, să ia parte la această sărbătoare deosebită numită Urcatul Oilor la Munte, marcată prin cântece şi dansuri populare specifice. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ancestrale-transhumanta-la-romani/">TRADIȚII ancestrale &#8211; Transhumanța la români</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Este o îndeletnicire veche de milenii, ce este un prilej de bucurie pentru cei ce o practică, dar şi pentru cei care vor veni, nu peste mult timp, pe plaiul Gorjului submontan, mai precis la Novaci, să ia parte la această sărbătoare deosebită numită Urcatul Oilor la Munte, marcată prin cântece şi dansuri populare specifice.</strong></p>
<p>În cele ce urmează, vă vom reaminti câteva date şi informaţii ce atestă vechimea acestui fenomen:<br />
Din vremuri imemorabile, crescătorii de oi din Carpaţi, practicând păstoritul transhumant, au purtat de o parte şi de alta a muntelui pe întreg spaţiul românesc, odată cu turmele lor, obiceiurile, portul, dansul şi cântecele lor, întemeind noi aşezări în spaţiul cuprins între Tisa, Dunăre şi Marea Neagră, prin aceasta întărind legăturile de limbă şi cultură ale poporului român.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400108" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-2.jpg" alt="" width="1200" height="778" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-2-320x207.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-2-1024x664.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-2-768x498.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-2-648x420.jpg 648w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-2-696x451.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-2-1068x692.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Documente, mărturii şi opinii unele chiar de pe vremea dacilor sunt extrem de importante pentru această activitate desfăşurată de români cu precădere de cei din spaţiul montan.<br />
În anul 1622, cancelarul Nicolas Bethlen face o descriere amănunţită a păstoritului practicat de românii din Transilvania care ,,trăind slobozi îşi duc turmele lor până în locurile băltoase de la marginea Dunării’’.<br />
În anul 1785, cu ocazia unei călătorii în Ţările Române, Jeremy Bentham ia cunoştinţă de viaţa şi ocupaţiile autohtonilor şi scrie unor prieteni din Anglia pentru a-i chema să studieze fenomenul transhumanţei.<br />
Petru Maior, cunoscut istoric transilvănean a studiat cu mare atenţie transhumanţa şi a constatat că oierii din satele carpatine îşi petrec cea mai mare parte a vieţii umblând prin locuri străine în căutarea locurilor de păşunat ,,ei vin vara pe munte, pe urmă trec în Moldova sau Valahia şi aşa vânzând lână şi brânză îşi chivernisesc averea lor’’.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400109" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-3.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-3-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-3-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-3-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-3-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-3-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-3-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-3-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-3-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />George Bariţiu om politic şi istoric român face dese referiri în scrierile sale despre cei ce trăiesc din creşterea oilor purtate prin cele trei provincii istorice.<br />
Ciobanii din zona Novaci &#8211; Baia de Fier, după cum consemnează documentele medievale, ajungeau cu turmele lor până în munţii Dalmaţiei. Dacă vom pătrunde mai adânc în istorie se pare că triburile pastorale ce plecaseră din Carpaţi au ajuns până în locuri îndepărtate. Pliniu cel Bătrîn (24-79 e. n.) naturalist, istoric şi literat român scria că în părţile de sus ale Nilului, trăieşte un trib cu numele de Dachi iar lângă acesta un alt trib cu moravuri şi credinţe pelasge ce îşi spuneau ,,macrobi’’ adică cei ce aveau viaţa veşnică.<br />
Conform documentelor visteriilor în perioada 1831-1855 ciobanii din 150 sate transilvănene îşi trimeteau turmele la păşunat în Tara Românească şi Dobrogea. Cercetătorii au apreciat că şi pe versanţii sudici ai Carpaţilor Meridionali cam tot atâtea sate erau alcătuite din familii de ciobani.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400110" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-4.jpg" alt="" width="1200" height="745" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-4-320x199.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-4-1024x636.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-4-768x477.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-4-677x420.jpg 677w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-4-696x432.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-4-1068x663.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-4-356x220.jpg 356w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În anul 1847 ia fiinţă Plaiul Novaci ca punct de inventariere a oilor trecute de cei din Ardeal în Ţara Românească. Dacă pe atunci era un singur loc de trecere a turmelor de oi în anul 1851 iau fiinţă alte puncte numite plaiuri la Fântâna Banatului, Poiana Gruiului, Buliga şi Florile Albe.<br />
Odată cu păstoritul s-a născut şi dezvoltat o adevărată industrie ţărănească bazată pe produsele şi serviciile oferite de creşterea oilor. S-au format centre specializate în prepararea brânzei şi untului, în confecţionarea sumanelor, chimirelor, cergilor, hamurilor şi a stofelor de lână. Obiectele de îmbrăcăminte confecţionate în aşezările păstorale de la poalele Parîngului şi Vîlcanului se exportau până în Anatolia (Turcia). Acest lucru a determinat saşii din Cisnădie prin breasla lor de postăvari să încerce să impună restricţii pentru meşteşugarii olteni pentru a nu-şi pierde monopolul.<br />
La începutul secolului 20, geograful şi călătorul francez Emanuel de Martonne a efectuat ample cercetări în teren. Atunci a constatat că păstoritul era într-un regres, se dezvoltaseră meşteşugurile târgurile şi oraşele ce au atras forţa de munca de la sate. Şi totuşi Martonne a fost entuziasmat de crescătorii de oi din satele montane pe care le-a vizitat. Iată ce scria acesta: ,,Muntele nu este în afara cercului de activităţi omeneşti. <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-400111" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-5.jpg" alt="" width="1200" height="798" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-5-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-5-1024x681.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-5-768x511.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-5-632x420.jpg 632w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-5-696x463.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/transhumanta-5-1068x710.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Harta ce ni-l arată ca pe un pustiu nu se potriveşte cu realitatea ce se desfăşoară sub ochii privitorului ce cutreieră înălţimile Carpaţilor. De la satele moşnenilor la pădurile vecine şiruri de care încărcate cu şindrilă şi butuci coboară până toamna târziu în mersul liniştit al boilor. Dar exlpoatarea pădurilor este puţin lucru faţă de viaţa păstorească ce însufleţeşte vara pe înălţimile munţilor,,<br />
Turiştii montani, fără să cunoască îndemnul lui Martonne, poposesc adeseori în lumea oierilor de la munte ce sunt mereu bucuroşi de oaspeţi. Aceştia cunosc încă obiceiuri a căror origine se pierde în negura vremurilor, doine şi balade tulburătoare. Să nu uităm că Mioriţa, capodoperă a literaturii române a fost transmisă peste veacuri de ciobani şi că o mulţime de legende şi povestiri încântătoare transmise prin viu grai au încântat pe adevăraţii scriitori prin frumuseţea lor.<br />
<em><strong>Mugurel Petrescu, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ancestrale-transhumanta-la-romani/">TRADIȚII ancestrale &#8211; Transhumanța la români</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ancestrale-transhumanta-la-romani/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Copiii și vizita la dentist: cum transformi experiența într-una pozitivă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/copiii-si-vizita-la-dentist-cum-transformi-experienta-intr-una-pozitiva/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/copiii-si-vizita-la-dentist-cum-transformi-experienta-intr-una-pozitiva/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 11 May 2026 07:01:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cabinet stomatologic]]></category>
		<category><![CDATA[copiii de dentist]]></category>
		<category><![CDATA[igiena orală]]></category>
		<category><![CDATA[reactii]]></category>
		<category><![CDATA[vizita la dentist]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=400007</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pentru mulți părinți, ideea primei vizite a copilului la dentist este însoțită de o anumită îngrijorare. Cum va reacționa cel mic? Va plânge? Va fi cooperant? Este firesc să apară aceste întrebări, mai ales când știm că frica de dentist la copii este destul de comună. Însă, cu o pregătire adecvată și abordarea corectă, poți [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/copiii-si-vizita-la-dentist-cum-transformi-experienta-intr-una-pozitiva/">Copiii și vizita la dentist: cum transformi experiența într-una pozitivă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Pentru mulți părinți, ideea primei vizite a copilului la dentist este însoțită de o anumită îngrijorare. Cum va reacționa cel mic? Va plânge? Va fi cooperant?</em></p>
<p>Este firesc să apară aceste întrebări, mai ales când știm că frica de dentist la copii este destul de comună. Însă, cu o pregătire adecvată și abordarea corectă, poți transforma vizita la un <a href="https://www.dentpriority.ro/">cabinet stomatologic</a> într-o experiență plăcută și benefică.</p>
<h2><strong>De ce se tem copiii de dentist și cum gestionăm aceste reacții?</strong></h2>
<p>Motivul principal pentru care vizita la dentist pentru copil poate genera teamă este, de cele mai multe ori, necunoscutul. Ei nu înțeleg ce se întâmplă, de ce sunt acolo sau ce urmează să li se facă. Sunetele specifice cabinetului, mirosurile, instrumentele neobișnuite și faptul că trebuie să stea nemișcați pe scaun, fără control, contribuie la această anxietate. Nu este neobișnuit ca un copil să se oprească la ușă, să refuze să deschidă gura sau să pună zeci de întrebări despre fiecare instrument înainte de a permite medicului să înceapă. Unii copii se uită lung la scaunul stomatologic sau la lampă și ezită să se așeze, tocmai pentru că nu știu la ce să se aștepte. Acestea sunt semne că se simt nesiguri și au nevoie de reasigurare.</p>
<p>Cum pregatesti copilul pentru dentist?</p>
<p>Pregătirea începe cu mult înainte de a ajunge la clinică. Discuțiile deschise și pozitive despre sănătatea dentară sunt esențiale. Îi poți explica simplu ce urmează să se întâmple, de exemplu: „medicul se va uita la dinți și îți va arăta niște instrumente mici”. Jucați-vă împreună „de-a dentistul”, astfel încât copilul să vadă cum arată o oglindă dentară sau cum se verifică dinții. Puteți citi cărți pentru copii despre vizita la dentist sau viziona desene animate relevante.</p>
<p>Atunci când copilul a mai văzut aceste situații într-un context familiar, în cabinet nu mai percepe totul ca fiind complet nou și imprevizibil.</p>
<h2><strong>Ce nu funcționează și ce ajută cu adevărat?</strong></h2>
<p>Formulările greșite pot agrava teama. Evită fraze precum „nu o să doară deloc” sau „nu ai de ce să plângi”. Ele pot crea expectativa durerii, iar dacă o mică senzație neplăcută apare, copilul se va simți trădat. De asemenea, nu folosi niciodată vizita la dentist ca o amenințare (&#8222;dacă nu ești cuminte, mergem la dentist&#8221;), deoarece va asocia experiența cu pedeapsa și frica. În schimb, folosește un limbaj pozitiv și realist: „mergem să verificăm dacă dințișorii sunt sănătoși” sau „medicul îți va spune ce face, pas cu pas”.</p>
<p>În loc să îi spui „stai liniștit”, este mai util să îi explici ce urmează: „acum medicul se uită la dinți, iar dacă vrei putem face o pauză”. Această diferență îi oferă copilului mai multă siguranță. Oferă-i control, pe cât posibil. De exemplu, puteți stabili împreună un semnal simplu (ridicatul mâinii) prin care copilul poate cere o pauză. Acest lucru îi oferă un sentiment de siguranță și control asupra situației.</p>
<h2><strong>La ce să te aștepți de la prima vizita la dentist </strong></h2>
<p>Pentru prima vizită la dentist pentru copil, alege un moment al zilei în care cel mic este odihnit și cooperant. De multe ori, copiii sunt mai relaxați dimineața, înainte să apară oboseala sau iritarea. Un mediu prietenos, colorat, cu jucării, poate reduce semnificativ anxietatea în timpul procedurilor de <a href="https://dashboard.seo365.ro/admin/www.dentpriority.ro/servicii/profilaxie-dentara/">profilaxie dentara</a>.</p>
<p>Întreabă medicul dacă poate explica pe scurt ce urmează să facă, folosind un limbaj accesibil copilului. Lăsați-l pe copil să atingă instrumentele sigure (oglinda, sonda) pentru a se familiariza cu ele. Mulți copii devin mai cooperanți după ce văd și înțeleg la ce sunt folosite aceste instrumente.</p>
<p>Validarea emoțiilor este esențială: &#8222;știu că poate fi puțin ciudat, dar sunt aici cu tine și totul va fi bine&#8221;. Dacă copilul devine agitat sau refuză să continue, oferă-i timp și nu îl grăbi. Ritmul adaptat face adesea diferența între o experiență dificilă și una acceptată.</p>
<p>Ritmul, tonul vocii și atitudinea calmă și pozitivă a adultului influențează enorm percepția copilului. Chiar și un mic gest de apreciere la final, cum ar fi o felicitare sau o mică jucărie, poate consolida o experiență pozitivă.</p>
<h2><strong>Greșeli frecvente ale părinților și cum le evităm?</strong></h2>
<p>O greșeală comună este să mintă copilul despre scopul vizitei (&#8222;mergem la magazin, dar trebuie să trecem pe la doctor&#8221;). Când descoperă adevărul, încrederea este șubrezită. O altă greșeală este transmiterea propriei anxietăți. Copiii sunt extrem de sensibili la emoțiile părinților. Dacă sunteți îngrijorați, încercați să mascați acest lucru și să abordați situația cu calm și încredere.</p>
<p>O altă situație frecventă este graba. Dacă îi ceri copilului să coopereze imediat, fără timp de acomodare, acesta poate deveni și mai tensionat. În schimb, acordă-i câteva minute să observe spațiul și să se liniștească.</p>
<p>O primă experiență la dentist gestionată cu grijă poate seta tonul pentru o igienă orală bună pe termen lung. Când copilul se simte în siguranță, respectat și înțeles, va dezvolta o atitudine pozitivă față de controalele stomatologice, esențiale pentru sănătatea sa pe tot parcursul vieții.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/copiii-si-vizita-la-dentist-cum-transformi-experienta-intr-una-pozitiva/">Copiii și vizita la dentist: cum transformi experiența într-una pozitivă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/copiii-si-vizita-la-dentist-cum-transformi-experienta-intr-una-pozitiva/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Hantavirusul care sperie lumea. Cât de mare este, de fapt, pericolul?</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/editorial/hantavirusul-care-sperie-lumea-cat-de-mare-este-de-fapt-pericolul/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/editorial/hantavirusul-care-sperie-lumea-cat-de-mare-este-de-fapt-pericolul/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dragos Ionica]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 May 2026 21:17:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Editorial]]></category>
		<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[boala virala]]></category>
		<category><![CDATA[Hantavirus]]></category>
		<category><![CDATA[medicina modernă]]></category>
		<category><![CDATA[MV Hondius]]></category>
		<category><![CDATA[pandemia de COVID]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=399904</guid>

					<description><![CDATA[<p>Un focar de hantavirus, izbucnit la bordul navei de expediție MV Hondius după plecarea acesteia din Argentina, a readus în atenția lumii una dintre cele mai periculoase și mai puțin cunoscute boli virale. Trei oameni au murit deja, iar autoritățile sanitare internaționale au intrat în alertă. Nava, aflată zile întregi în carantină pe ocean, a [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/editorial/hantavirusul-care-sperie-lumea-cat-de-mare-este-de-fapt-pericolul/">Hantavirusul care sperie lumea. Cât de mare este, de fapt, pericolul?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Un focar de hantavirus, izbucnit la bordul navei de expediție MV Hondius după plecarea acesteia din Argentina, a readus în atenția lumii una dintre cele mai periculoase și mai puțin cunoscute boli virale. Trei oameni au murit deja, iar autoritățile sanitare internaționale au intrat în alertă. Nava, aflată zile întregi în carantină pe ocean, a devenit simbolul unei temeri globale: cât de vulnerabili suntem în fața unor virusuri rare, dar extrem de agresive?</strong></p>
<p>Hantavirusul nu este însă un virus nou. El este cunoscut de zeci de ani și este transmis, în mod obișnuit, de rozătoare. Oamenii se pot infecta prin inhalarea particulelor provenite din urina, saliva sau excrementele șoarecilor infectați. Practic, un spațiu închis, murdar, un depozit, o magazie sau chiar o cabină contaminată pot deveni suficiente pentru apariția infectării.<br />
Ceea ce face însă actualul focar atât de îngrijorător este faptul că ar fi implicată tulpina „Andes”, una dintre puținele variante de hantavirus care se poate transmite și de la om la om. Specialiștii spun însă că această transmitere nu este una ușoară, ca în cazul gripei sau COVID-19. Este nevoie, de regulă, de contact apropiat și prelungit între persoane. Tocmai de aceea, Organizația Mondială a Sănătății susține că riscul unei pandemii rămâne redus.<br />
Totuși, faptul că un virus rar a reușit să provoace panică pe o navă modernă, cu turiști din peste 20 de țări, arată cât de rapid se poate transforma o problemă medicală într-o criză internațională. În lumea globalizată de astăzi, un focar apărut într-un colț îndepărtat al Argentinei poate ajunge, în doar câteva zile, în aeroporturile Europei.<br />
Boala este extrem de severă. Primele simptome seamănă cu o gripă: febră, dureri musculare, oboseală, greață. Ulterior însă, situația se poate agrava dramatic, cu insuficiență respiratorie severă și afectarea plămânilor. În multe cazuri, evoluția este rapidă și violentă. Rata mortalității poate depăși 30-40% pentru anumite tulpini, inclusiv cea implicată în actualul focar.<br />
Și mai grav este că nu există, în prezent, un tratament specific sau un vaccin larg utilizat împotriva hantavirusului. Medicina modernă poate doar să susțină organismul pacientului până când acesta reușește – sau nu – să lupte cu infecția.<br />
Actuala criză arată încă o dată că omenirea trăiește într-un echilibru fragil. După pandemia de COVID, mulți au crezut că lumea va investi masiv în prevenție, cercetare și sisteme sanitare mai puternice. Realitatea este însă alta: multe state au revenit rapid la vechile probleme, la subfinanțare și improvizație.<br />
Hantavirusul nu este, cel puțin acum, o amenințare globală de amploarea coronavirusului. Dar este un avertisment serios. Natura continuă să ne transmită semnale că granița dintre siguranță și haos epidemiologic este mult mai subțire decât vrem să credem. Iar într-o lume în care milioane de oameni circulă zilnic între continente, orice virus periculos poate deveni, peste noapte, o problemă mondială.<br />
<em><strong>Dragoș Ionică</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/editorial/hantavirusul-care-sperie-lumea-cat-de-mare-este-de-fapt-pericolul/">Hantavirusul care sperie lumea. Cât de mare este, de fapt, pericolul?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/editorial/hantavirusul-care-sperie-lumea-cat-de-mare-este-de-fapt-pericolul/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tabăra pentru adolescenţi, locul în care îşi găsesc vocea</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tabara-pentru-adolescenti-locul-in-care-isi-gasesc-vocea/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tabara-pentru-adolescenti-locul-in-care-isi-gasesc-vocea/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 May 2026 21:09:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[actorie]]></category>
		<category><![CDATA[adolescenti]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltare personală]]></category>
		<category><![CDATA[Mădălina Mărcuș]]></category>
		<category><![CDATA[Școala de Actorie Metamorfoza]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=399924</guid>

					<description><![CDATA[<p>Există adolescenți care vorbesc mult și adolescenți care vorbesc puțin. Există tineri care par foarte siguri pe ei și tineri care observă în liniște, fără să intervină în ceea ce se întâmplă în jurul lor. Și apoi există momentul acela în care, într-un context potrivit, ceva se schimbă în interiorul lor într-un mod extraordinar de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tabara-pentru-adolescenti-locul-in-care-isi-gasesc-vocea/">Tabăra pentru adolescenţi, locul în care îşi găsesc vocea</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Există adolescenți care vorbesc mult și adolescenți care vorbesc puțin. Există tineri care par foarte siguri pe ei și tineri care observă în liniște, fără să intervină în ceea ce se întâmplă în jurul lor. Și apoi există momentul acela în care, într-un context potrivit, ceva se schimbă în interiorul lor într-un mod extraordinar de frumos.</p>
<p>Încep să spună lucruri pe care înainte le țineau pentru ei. Încep să își exprime ideile cu ușurință, să râdă mai liber, să fie prezenți, să își dea voie să își arate personalitatea fără emoția că ar putea fi judecați sau etichetați. Acest gen de schimbări se întâmplă într-un mediu care îi încurajează să se descopere și să se arate, în care sunt sprijiniți, nicidecum grăbiți, corectați sau comparați.</p>
<p>Aceasta este esența unei <a href="https://suntemsam.ro/tabara-copii-adolescenti/">tabere pentru adolescenți</a> în care dezvoltarea personală este mai importantă decât bifarea unor activități distractive, menite să le ocupe timpul liber peste vară.</p>
<p><strong>CE ESTE O TABĂRĂ PENTRU ADOLESCENȚI ȘI DE CE CONTEAZĂ</strong></p>
<p>O tabără pentru adolescenți nu este doar o ocazie pentru divertisment. Este o experiență în care aceștia ies din rutina zilnică și explorează un mediu nou, potrivit pentru a le oferi ocazia să se autodescopere, să-și găsească vocea și să relaționeze altfel decât în viața de zi cu zi.</p>
<p>O tabără de vară pentru adolescenți clasică poate însemna distracție, jocuri și socializare. Însă tabăra potrivită, precum cea oferită de SAM &#8211; Școala de Actorie Metamorfoza, creează de fapt contextul în care adolescenții învață să aibă încredere în ei.</p>
<p>La tabăra de teatru SAM am creat <a href="https://suntemsam.ro/tabara-copii-adolescenti/">această experiență și tabără</a> ca pe un echilibru între libertate și structură. Au spațiu să fie ei înșiși, dar sunt ghidați cu grijă, fără presiune. Aici scriu, creează, gătesc, dezbat, filmează, se bucură de activități menite să le deschidă sufletul și mintea.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399926" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/2.jpg" alt="" width="599" height="793" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/2.jpg 599w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/2-181x240.jpg 181w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/2-317x420.jpg 317w" sizes="auto, (max-width: 599px) 100vw, 599px" />Mădălina Mărcuș, fondatoarea Școlii de Actorie Metamorfoza, a construit acest proiect din dorința de a crea un spațiu de învățare și dezvoltare pentru copii și adolescenți, unde să fie încurajați să-și găsească ritmul de creștere și vocea. Prin echilibru, relații autentice și procesul educațional oferit de școală și <a href="https://suntemsam.ro/alte-activitati/">activitățile ei</a>, acești tineri își dezvoltă potențialul de evoluție.</p>
<p><strong>DE CE SĂ ALEGI O TABĂRĂ DE DEZVOLTARE PERSONALĂ PENTRU ADOLESCENȚI</strong></p>
<p>Tot mai mulți părinți caută astăzi o tabără de dezvoltare personală pentru adolescenți, nu doar o tabără clasică. Motivul este simplu: adolescenții au nevoie de mai mult decât divertisment. Au nevoie de contexte în care să învețe:</p>
<ul>
<li>să se exprime</li>
<li>să își gestioneze emoțiile</li>
<li>să se simtă confortabil în grupuri și în medii noi</li>
</ul>
<p>Desigur, o astfel de tabără nu promite schimbări peste noapte, însă creează un mediu dedicat în care adolescenții să se simtă mai siguri pe ei, mai relaxați și mai deschiși unor experiențe noi.</p>
<p>Pentru un adolescent timid, o astfel de tabără deschide drumul spre exprimare și curajul de a fi așa cum este. Pentru un adolescent în formare, este contextul ideal în care să se simtă în largul lui, fără să simtă că trebuie să joace un rol.</p>
<p><strong>CUM ARATĂ EXPERIENȚA ÎNTR-O TABĂRĂ</strong></p>
<p>La prima vedere, orice tabără de adolescenți pare similară: activități, jocuri, program organizat. Ce face cu adevărat diferența este modul în care este trăită experiența și cu ce rămâne adolescentul tău din ea.</p>
<p>Într-o tabără construită cu sens:<br />
• nu este forțat să participe<br />
• nu este comparat<br />
• nu este etichetat</p>
<p>În schimb, este încurajat să încerce. Să greșească. Să revină. Această diferență schimbă complet experiența și îi oferă ocazia să exploreze activități noi, cât și pe el însuși în acest context. Aceste activități dintr-o tabără pentru adolescenți sunt gândite astfel încât fiecare să se poată exprima în ritmul propriu.</p>
<p><strong>ACTORIA CA INSTRUMENT DE DEZVOLTARE</strong></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399927" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/3.jpg" alt="" width="835" height="618" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/3.jpg 835w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/3-320x237.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/3-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/3-768x568.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/3-567x420.jpg 567w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/3-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/3-696x515.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 835px) 100vw, 835px" />În cadrul taberei de actorie pentru adolescenți <a href="https://suntemsam.ro/">SAM </a>folosim elemente diverse și creative ca metodă de dezvoltare personală. Scopul nu este performanța scenică, ci ocazia de exprimare autentică într-un cadru liber, fără etichetări și fără presiune.</p>
<p>Prin exerciții simple, adolescenții învață:<br />
• să vorbească mai liber<br />
• să își folosească vocea<br />
• să fie prezenți în fața altora</p>
<p>Pentru unii, este prima dată când reușesc să vorbească fără teamă într-un grup. Pentru alții, este prima dată când își dau voie să fie văzuți fără a se simți stresați sau expuși.</p>
<p><strong><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399928" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/4.jpg" alt="" width="791" height="595" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/4.jpg 791w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/4-768x578.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/4-558x420.jpg 558w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/4-696x524.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/4-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 791px) 100vw, 791px" />CUI I SE POTRIVEȘTE O TABĂRĂ PENTRU ADOLESCENȚI</strong></p>
<p>Această tabără pentru adolescenți nu este pentru un singur tip de participant.<br />
Este pentru:<br />
• persoane mai retrase, care au nevoie de încredere<br />
• persoane energice, care au nevoie de direcție<br />
• tineri care caută un grup în care să se simtă acceptați</p>
<p>În multe tabere de adolescenți din România, accentul este pus pe activități. La SAM, accentul este pus pe persoană și pe elementele care o ajută să se dezvolte liber și armonios. Fiecare are propriul ritm și propria personalitate.</p>
<p><strong>CE OBSERVĂ PĂRINȚII DUPĂ O TABĂRĂ DE VARĂ SAM</strong></p>
<p>După o tabără de vară pentru adolescenți, părinții vor constata că experiența a inclus mult mai mult decât divertismentul clasic de sezon:</p>
<ul>
<li>vorbește mai deschis<br />
• are mai mult curaj în grupuri<br />
• își exprimă mai clar emoțiile</li>
</ul>
<p>O astfel de experiență pentru adolescenți nu le schimbă personalitatea, ci ajută la crearea unui nivel mai mare de confort social și deschidere, cât și la construirea stimei de sine.</p>
<p><strong>DE CE ESTE TABĂRA SAM DIFERITĂ</strong></p>
<p>Există multe opțiuni de tabere în România, dar diferența reală nu constă în activități, ci în intenție.</p>
<p>La SAM nu urmărim performanța, nu forțăm rezultatele și nici nu grăbim procesul de dezvoltare.</p>
<p>Această tabără de dezvoltare personală prin teatru pentru adolescenți este construită în jurul ideii de siguranță emoțională.</p>
<p>În această vară, sunt disponibile două serii de program pentru adolescenți:</p>
<ul>
<li>12–17 iulie</li>
<li>19–24 iulie</li>
</ul>
<p>Pe parcursul taberei, participanții trec printr-un mix echilibrat de activități: exerciții de actorie, improvizație, momente de creație (scris, filmare), discuții ghidate și activități de grup.</p>
<p><a href="https://suntemsam.ro/tabara-copii-adolescenti/">Vezi aici programul complet, locația și detalii despre înscriere.<br />
</a></p>
<p><strong>CU CE RĂMÂNE ADOLESCENTUL DUPĂ TABĂRĂ</strong></p>
<p>După o tabără de dezvoltare a încrederii pentru adolescenți, nu rămân doar amintiri.</p>
<p>Rămâne:</p>
<ul>
<li>mai mult curaj</li>
<li>mai multă claritate</li>
<li>mai multă încredere în sine</li>
</ul>
<p>Este diferența dintre o activitate de vară și o experiență cu impact real.</p>
<p><strong>CONCLUZIE</strong></p>
<p>O tabără pentru adolescenți nu este doar o activitate de vacanță. Este un spațiu în care aceștia au voie să fie ei înșiși și să se descopere.</p>
<p>Află mai multe despre înscrieri și alte detalii: <a href="https://suntemsam.ro/tabara-copii-adolescenti/">https://suntemsam.ro/tabara-copii-adolescenti/</a><u>.</u></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tabara-pentru-adolescenti-locul-in-care-isi-gasesc-vocea/">Tabăra pentru adolescenţi, locul în care îşi găsesc vocea</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tabara-pentru-adolescenti-locul-in-care-isi-gasesc-vocea/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Festivalul Filmului European. Filme premiate și proiecții speciale la Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/festivalul-filmului-european-filme-premiate-si-proiectii-speciale-la-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/festivalul-filmului-european-filme-premiate-si-proiectii-speciale-la-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 06 May 2026 21:15:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cinema sergiu nicolaescu]]></category>
		<category><![CDATA[Festivalul Filmului European]]></category>
		<category><![CDATA[filme premiate]]></category>
		<category><![CDATA[filmul Smaragda]]></category>
		<category><![CDATA[Institutul Cultural Român]]></category>
		<category><![CDATA[proiecții speciale]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=399597</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ediția cu numărul 30 a Festivalului Filmului European ajunge și la Târgu Jiu, unde publicul va putea urmări mai multe proiecții între 29 și 31 mai, la Cinema Sergiu Nicolaescu. Deschiderea are loc pe 29 mai, de la ora 19:00, cu filmul „Smaragda”. În zilele următoare, spectatorii sunt invitați la alte proiecții: pe 30 mai [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/festivalul-filmului-european-filme-premiate-si-proiectii-speciale-la-targu-jiu/">Festivalul Filmului European. Filme premiate și proiecții speciale la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ediția cu numărul 30 a Festivalului Filmului European ajunge și la Târgu Jiu, unde publicul va putea urmări mai multe proiecții între 29 și 31 mai, la Cinema Sergiu Nicolaescu.<br />
Deschiderea are loc pe 29 mai, de la ora 19:00, cu filmul „Smaragda”. În zilele următoare, spectatorii sunt invitați la alte proiecții: pe 30 mai – „Cea mai prețioasă dintre mărfuri” (15:00), „Portughezii” (17:00) și „În pat cu tigrul” (19:30), iar pe 31 mai – „Calamity, copilăria Marthei Jane Cannary” (15:00), „Doi la unu” (17:00) și „Un simplu accident” (19:30).<br />
Festivalul se desfășoară în mai multe orașe din România, printre care București, Brașov, Timișoara, Arad sau Tulcea. În Botoșani, Iași și Brăila au avut deja loc 20 de proiecții, care au atras aproximativ 1.100 de spectatori.<br />
„E o ediţie aniversară, deci tragem linie. Adunăm laolaltă cele mai relevante filme europene, premiate, dar şi trecute cu vederea. În acelaşi timp, ne uitam la paşii pe care i-am făcut noi înşine, români, deci balcanici, dar nu mai puţin europeni. Prin intermediul colaborării cu UNATC şi al calupurilor de scurtmetraje intitulate 30 de ani mai târziu, descoperim o Românie care s-a schimbat în moduri adesea imprevizibile. Scurtmetrajele generaţiei ’96 merită cu prisosinţă să fie redescoperite, în aceeaşi măsură în care realizările tinerilor cineaşti de acum se cuvine să aibă parte de recunoaştere. La ediţia 30 de FFE, vocile noi şi vechi se fac auzite”, a precizat Cătălin Olaru, directorul artistic al festivalului.<br />
Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi EUNIC România, în parteneriat cu UCIN și alte instituții culturale europene.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/festivalul-filmului-european-filme-premiate-si-proiectii-speciale-la-targu-jiu/">Festivalul Filmului European. Filme premiate și proiecții speciale la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/festivalul-filmului-european-filme-premiate-si-proiectii-speciale-la-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Diferența dintre fondurile de ten hidratante și matifiante</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/diferenta-dintre-fondurile-de-ten-hidratante-si-matifiante/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/diferenta-dintre-fondurile-de-ten-hidratante-si-matifiante/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 06 May 2026 13:16:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[culoarea pieli]]></category>
		<category><![CDATA[finish luminos]]></category>
		<category><![CDATA[fondul de ten]]></category>
		<category><![CDATA[nivelul de hidratare]]></category>
		<category><![CDATA[starea actuală a pielii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=399575</guid>

					<description><![CDATA[<p>Fondul de ten uniformizează culoarea pielii și poate influența confortul pe parcursul întregii zile. Dacă alegi o formulă nepotrivită, riști să accentuezi uscăciunea, luciul sau porii dilatați. Dacă alegi corect, obții un aspect echilibrat și o piele care se simte bine. În acest articol afli diferența dintre fondurile de ten hidratante și cele matifiante afli [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/diferenta-dintre-fondurile-de-ten-hidratante-si-matifiante/">Diferența dintre fondurile de ten hidratante și matifiante</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Fondul de ten uniformizează culoarea pielii și poate influența confortul pe parcursul întregii zile. Dacă alegi o formulă nepotrivită, riști să accentuezi uscăciunea, luciul sau porii dilatați. Dacă alegi corect, obții un aspect echilibrat și o piele care se simte bine.</p>
<p>În acest articol afli diferența dintre fondurile de ten hidratante și cele matifiante afli cum să decizi în funcție de tipul tău de ten, nivelul de hidratare și situațiile în care porți machiajul. Informațiile au scop orientativ și nu înlocuiesc consultul dermatologic, mai ales dacă ai rozacee, dermatită, acnee inflamatorie sau reacții alergice frecvente.</p>
<p>Pentru claritate, reține că fondul de ten (în engleză, <em>foundation</em>) reprezintă produsul cosmetic aplicat pe întreaga față pentru a uniformiza nuanța și textura pielii, așa cum este descris și în definițiile generale despre <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Foundation_(cosmetics)">foundation (cosmetics)</a>.</p>
<h2><strong>Identifică tipul tău de ten și starea actuală a pielii</strong></h2>
<p>Primul pas nu ține de machiaj, ci de observație. Spală fața cu un produs blând și nu aplica nimic timp de 30–60 de minute. Analizează apoi cum reacționează pielea.</p>
<ul>
<li>Dacă simți senzație de „piele care ține”, observi descuamări fine sau zone aspre, cel mai probabil ai ten uscat sau deshidratat.</li>
<li>Dacă fruntea, nasul și bărbia devin lucioase la scurt timp după curățare, ai ten mixt sau gras.</li>
<li>Dacă întreaga față capătă luciu și porii sunt vizibili, discutăm despre ten gras.</li>
<li>Dacă apar frecvent coșuri și puncte negre, ai ten predispus la acnee, chiar dacă uneori este deshidratat.</li>
</ul>
<p>Starea pielii poate varia în funcție de sezon, stres, tratamente dermatologice sau vârstă. De exemplu, dacă urmezi un tratament cu retinoizi pentru acnee, pielea poate deveni temporar uscată și sensibilă, chiar dacă în mod obișnuit este grasă. În acest caz, alegerea fondului de ten trebuie adaptată la situația actuală, nu la eticheta generală a tipului de ten.</p>
<h2><strong>Evaluează nivelul de hidratare și porozitatea pielii</strong></h2>
<p>Hidratarea descrie cantitatea de apă din stratul superficial al pielii (stratul cornos). O piele deshidratată pierde apă mai rapid și poate arăta ternă, cu linii fine vizibile. Porozitatea se referă la cât de vizibili sunt porii și cât de ușor se acumulează sebumul la suprafață.</p>
<h3><strong>Cum testezi acasă</strong></h3>
<p>Aplică un șervețel pe zona T la 2–3 ore după curățare.</p>
<ul>
<li>Dacă observi pete de sebum, pielea produce exces de grăsime.</li>
<li>Dacă șervețelul rămâne curat, dar pielea pare aspră, ai nevoie de hidratare suplimentară.</li>
</ul>
<p>Privește pielea în lumină naturală.</p>
<ul>
<li>Liniile fine accentuate indică deshidratare.</li>
<li>Porii dilatați și luciul persistent indică exces de sebum.</li>
</ul>
<p>Fondurile de ten hidratante conțin frecvent umectanți precum acid hialuronic și glicerină. Umectanții atrag apa în stratul superficial al pielii. Unele formule includ emolienți (squalan, uleiuri vegetale) care reduc pierderea apei. Aceste ingrediente susțin confortul pielii uscate sau mature.</p>
<p>Fondurile de ten matifiante folosesc pudre absorbante (silica, argilă), zinc sau polimeri care reduc aspectul lucios. Ele nu tratează cauza excesului de sebum, dar controlează vizual și temporar luciul.</p>
<p>Dacă ai ten gras, dar deshidratat, este posibil să ai nevoie de o rutină de îngrijire care corectează lipsa de apă, iar ulterior să alegi un fond de ten cu finish echilibrat, nu foarte mat.</p>
<h2><strong>Alege între hidratant și matifiant în funcție de rezultatul dorit</strong></h2>
<p>După ce înțelegi tipul de ten și nivelul de hidratare, decide ce efect urmărești.</p>
<h3><strong>Fondul de ten hidratant</strong></h3>
<p>Îți oferă un finish luminos sau natural („dewy”). Reflectă lumina și lasă pielea să pară suplă. În majoritatea cazurilor, are acoperire ușoară sau medie și textură fluidă.</p>
<p>Este potrivit dacă:</p>
<ul>
<li>ai ten uscat, deshidratat sau matur;</li>
<li>machiajul tinde să evidențieze liniile fine;</li>
<li>participi la un eveniment unde vrei un aspect proaspăt (o întâlnire, o ședință foto în lumină naturală).</li>
</ul>
<p>În sezonul rece, multe persoane tolerează mai bine formulele hidratante, deoarece aerul uscat din interior favorizează pierderea apei din piele.</p>
<h3><strong>Fondul de ten matifiant</strong></h3>
<p>Oferă un finish mat sau soft-mat. Reduce luciul și estompează vizual porii. De regulă, are acoperire medie sau mare și rezistență crescută.</p>
<p>Îl alegi dacă:</p>
<ul>
<li>ai ten gras sau mixt, cu luciu accentuat în zona T;</li>
<li>petreci multe ore la birou și nu vrei retușuri frecvente;</li>
<li>te expui la temperaturi ridicate sau umiditate.</li>
</ul>
<p>Pentru utilizare uzuală, nu există o formulă „mai bună”, ci una mai potrivită obiectivului tău din ziua respectivă.</p>
<p>Dacă vrei să analizezi opțiuni diferite, poți consulta categoria de <a href="https://www.drmax.ro/frumusete-si-ingrijire/machiaj/machiaj-fata/fond-de-ten">fond de ten pe drmax.ro</a>, unde produsele sunt organizate în funcție de tipul de ten și finisaj.</p>
<h2><strong>Analizează textura, acoperirea și ingredientele</strong></h2>
<p>Acest pas face diferența între un machiaj confortabil și unul care arată bine doar în primele ore.</p>
<h3><strong>Textura</strong></h3>
<ul>
<li><strong>Fluidă sau ser</strong> – potrivită pentru ten uscat sau matur; se întinde ușor și nu încarcă.</li>
<li><strong>Cremă densă</strong> – oferă acoperire mai mare; potrivită pentru imperfecțiuni vizibile.</li>
<li><strong>Compactă sau stick</strong> – practică pentru retușuri; poate evidenția zonele uscate dacă nu pregătești corect pielea.</li>
</ul>
<p>Aplică o cantitate mică pe linia maxilarului și verifică în lumină naturală dacă produsul se uniformizează fără să lase margini vizibile.</p>
<h3><strong>Acoperirea</strong></h3>
<ul>
<li><strong>Ușoară</strong> – uniformizează discret; potrivită pentru zi.</li>
<li><strong>Medie</strong> – corectează roșeața și petele pigmentare.</li>
<li><strong>Mare</strong> – camuflează cicatrici post-acnee sau hiperpigmentări.</li>
</ul>
<p>Pentru rezultate stabile, construiește acoperirea în straturi subțiri, în loc să aplici o cantitate mare din prima.</p>
<h3><strong>Ingredientele</strong></h3>
<p>Verifică eticheta pentru:</p>
<ul>
<li>parfum și alcool denaturat, dacă ai piele sensibilă;</li>
<li>mențiunea „non-comedogenic”, dacă ai acnee;</li>
<li>filtre UV, dacă produsul oferă protecție solară (atenție: nu înlocuiește crema cu SPF aplicată în cantitate adecvată).</li>
</ul>
<p>Dacă vrei mai multe criterii de selecție și explicații despre compatibilitatea cu diferite tipuri de ten, poți citi ghidul despre <a href="https://www.drmax.ro/articole/cel-mai-bun-fond-de-ten-sfaturi-si-recomandari">cel mai bun fond de ten</a>, care detaliază opțiunile disponibile și modul de alegere.</p>
<h2><strong>Testează corect și adaptează aplicarea</strong></h2>
<p>Chiar dacă formula pare potrivită pe hârtie, testarea practică rămâne decisivă.</p>
<h3><strong>Cum testezi în siguranță</strong></h3>
<ul>
<li>Aplică o cantitate mică în spatele urechii sau pe antebraț și așteaptă 24 de ore.</li>
<li>Dacă nu apar roșeață, prurit (mâncărime) sau senzație de arsură, testează pe o zonă mică a feței.</li>
<li>Poartă produsul câteva ore și observă cum reacționează pielea.</li>
</ul>
<p>Dacă apar iritații persistente, oprește utilizarea și discută cu un dermatolog.</p>
<h3><strong>Adaptarea în funcție de situație</strong></h3>
<ul>
<li>Pentru o zi la birou: aplică un strat subțire și fixează discret zona T, dacă este nevoie.</li>
<li>Pentru un eveniment seara: poți crește acoperirea local, doar pe zonele cu imperfecțiuni.</li>
<li>Pentru vară: preferă texturi mai lejere și reaplică protecția solară conform recomandărilor.</li>
</ul>
<p>Nu neglija rutina de seară. Demachiază-te complet, apoi curăță tenul cu un produs adecvat tipului tău de piele. Resturile de machiaj pot favoriza apariția comedoanelor și a inflamațiilor.</p>
<h2><strong>Mini-ghid de alegere rapidă</strong></h2>
<ul>
<li>Piele care se descuamează și „ține” → alege fond de ten hidratant.</li>
<li>Luciu persistent și pori dilatați → optează pentru fond de ten matifiant.</li>
<li>Ten mixt → folosește o formulă echilibrată sau fixează selectiv zona T.</li>
<li>Ten matur → preferă finisaj luminos sau satinat, evită texturile foarte mate.</li>
<li>Ten acneic → caută formule non-comedogenice și evită produsele greu de îndepărtat.</li>
</ul>
<p>Alegerea corectă începe cu observarea atentă a pielii tale. Testează prudent, citește etichetele și adaptează produsul la sezon și la nevoile reale ale tenului. Dacă ai afecțiuni cutanate sau reacții frecvente la cosmetice, cere sfatul unui specialist înainte să introduci un produs nou în rutină.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/diferenta-dintre-fondurile-de-ten-hidratante-si-matifiante/">Diferența dintre fondurile de ten hidratante și matifiante</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/diferenta-dintre-fondurile-de-ten-hidratante-si-matifiante/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce trebuie să știi înainte să cumperi un tricou nou: ghidul bărbatului pragmatic</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-trebuie-sa-stii-inainte-sa-cumperi-un-tricou-nou-ghidul-barbatului-pragmatic/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-trebuie-sa-stii-inainte-sa-cumperi-un-tricou-nou-ghidul-barbatului-pragmatic/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 05 May 2026 11:43:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[barbat]]></category>
		<category><![CDATA[garderobă]]></category>
		<category><![CDATA[ghidul bărbatului pragmatic]]></category>
		<category><![CDATA[mărimea corectă]]></category>
		<category><![CDATA[tricou]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=399418</guid>

					<description><![CDATA[<p>Există o categorie de haine pe care aproape orice bărbat o subestimează: tricourile. Nu cele de sală, nu cele de plajă &#8211; ci cele pe care le porți zilnic, fără să te gândești prea mult. Tocmai de aceea merită o alegere mai atentă. Când vine vorba de tricouri pentru bărbați, primul criteriu este țesătura. Un [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-trebuie-sa-stii-inainte-sa-cumperi-un-tricou-nou-ghidul-barbatului-pragmatic/">Ce trebuie să știi înainte să cumperi un tricou nou: ghidul bărbatului pragmatic</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Există o categorie de haine pe care aproape orice bărbat o subestimează: tricourile. Nu cele de sală, nu cele de plajă &#8211; ci cele pe care le porți zilnic, fără să te gândești prea mult. Tocmai de aceea merită o alegere mai atentă.</p>
<p>Când vine vorba de tricouri pentru bărbați, primul criteriu este țesătura. Un tricou din bumbac 100% respiră bine și e confortabil pe piele, dar se șifonează repede și poate să-și piardă forma după câteva spălări. Bumbacul peigné sau combed cotton este o variantă superioară &#8211; firele sunt pieptănate, rezultând un material mai fin, mai rezistent și cu o cădere mai bună.</p>
<p>Amestecurile bumbac-poliester (de exemplu, 60/40) sunt mai stabile dimensional și se usucă mai repede, dar pot crea disconfort în zilele călduroase. Modalul și bambusul sunt alegeri premium pentru cei care acordă importanță senzației pe piele &#8211; sunt moi, respirabile și ecologice.</p>
<p><strong>Cum alegi mărimea corectă</strong></p>
<p>Un tricou prea larg îți face silueta neclară. Unul prea strâmt creează tensiune la umeri și pectorali. Regula de bază: cusătura de umăr trebuie să cadă exact la capătul umărului, nu mai jos, nu mai sus.</p>
<p>Lungimea ideală ajunge până la mijlocul fermoarului pantalonilor &#8211; suficient de lungă cât să nu iasă din pantaloni când te apleci, dar nu atât de lungă încât să pară o cămasă.</p>
<p>Tricourile slim fit sunt potrivite pentru bărbații cu corp atletic sau zvelt. Cele regular fit funcționează pentru aproape orice siluetă și sunt mai ușor de combinat.</p>
<p><strong>Culorile care funcționează în orice garderobă</strong></p>
<p>Înainte să te orientezi spre modele grafice sau imprimuri, asigură-te că ai bazele:</p>
<ul>
<li>Alb &#8211; se poartă cu orice, este versatil, dar necesită mai multă grijă la spălare</li>
<li>Negru &#8211; elegant la casual, rezistă bine în timp și nu evidențiază petele ușoare</li>
<li>Gri melanj &#8211; culoarea care „merge&#8221; cu orice culoare de pantalon sau jachetă</li>
<li>Navy &#8211; alternativa mai relaxată la negru, cu o tentă ușor mai caldă</li>
</ul>
<p>Odată ce ai aceste patru culori, poți adăuga orice dorești &#8211; verde militar, bordeaux sau dungi subțiri, fără riscul de a face greșeli în combinații.</p>
<p><strong>Tricouri de bărbați pentru diferite ocazii</strong></p>
<p><a href="href=%22https:/www.emag.ro/tricouri-barbati/c">Nu toate tricourile de bărbați sunt create la fel</a> . Un tricou cu decolteu rotund și imprimeu grafic funcționează perfect la un concert sau ieșire casual cu prietenii. Unul alb, simplu, dintr-un material mai structural, se poate purta lejer sub o haină blazer la birou, dacă dresscode-ul permite.</p>
<p>Pentru activități sportive, caută tricouri cu tehnologie wicking &#8211; adică materiale care transportă umiditatea departe de piele. Branduri precum Under Armour, Nike sau Adidas au investit mult în această direcție și oferta lor este bine documentată pe site-urile oficiale.</p>
<p><strong>Cât de des trebuie spălate și cum se păstrează forma</strong></p>
<p>Un tricou purtat direct pe piele ar trebui spălat după fiecare utilizare. Cel mai mare dușman al unui tricou de calitate este temperatura ridicată &#8211; atât la spălare, cât și la uscare. La 40°C cu centrifugare redusă se păstrează forma materialului mult mai bine decât la 60°C.</p>
<p>Evită uscătorul dacă vrei ca tricourile să reziste mai mult. Uscatul natural, în poziție orizontală sau pe umeraș, previne deformarea gulerului.</p>
<p>Alegerea unui tricou potrivit nu este o știință complicată, dar ignorarea câtorva principii de bază poate transforma o achiziție aparent simplă într-o dezamăgire. Investește puțin mai mult în calitate, acordă atenție materialului și mărimii &#8211; și garderoba ta zilnică va arăta mult mai bine fără vreun efort special.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-trebuie-sa-stii-inainte-sa-cumperi-un-tricou-nou-ghidul-barbatului-pragmatic/">Ce trebuie să știi înainte să cumperi un tricou nou: ghidul bărbatului pragmatic</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-trebuie-sa-stii-inainte-sa-cumperi-un-tricou-nou-ghidul-barbatului-pragmatic/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Paturile din spitale, reevaluate la nivel de județ</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/paturile-din-spitale-reevaluate-la-nivel-de-judet/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/paturile-din-spitale-reevaluate-la-nivel-de-judet/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 04 May 2026 21:17:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cnas]]></category>
		<category><![CDATA[Horațiu Moldovan]]></category>
		<category><![CDATA[ministerul sanatatii]]></category>
		<category><![CDATA[paturi spitale]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=399284</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ministerul Sănătății propune reducerea cu aproximativ 20% a numărului de paturi din spitalele din România în următorii trei ani, dintre care circa 4.600 ar urma să fie desființate chiar în acest an. De aceea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a solicitat o analiză detaliată la nivelul fiecărui județ privind necesarul real de paturi. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/paturile-din-spitale-reevaluate-la-nivel-de-judet/">Paturile din spitale, reevaluate la nivel de județ</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ministerul Sănătății propune reducerea cu aproximativ 20% a numărului de paturi din spitalele din România în următorii trei ani, dintre care circa 4.600 ar urma să fie desființate chiar în acest an. De aceea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a solicitat o analiză detaliată la nivelul fiecărui județ privind necesarul real de paturi.<br />
Reprezentanții CNAS susțin că sistemul actual menține artificial un număr ridicat de paturi, ceea ce influențează modul de finanțare al spitalelor, fără ca toate sumele contractate să fie efectiv utilizate. În plus, acest model ar fi generat dezechilibre în sistem, cu secții supradimensionate în unele zone și deficit de personal și capacitate în altele.<br />
Analiza va fi realizată de casele județene de de asigurări de sănătate împreună cu direcțiile de sănătate publică și va lua în calcul indicatori precum gradul de ocupare a paturilor, durata medie de spitalizare, numărul de externări, rata de utilizare a spitalelor, distribuția personalului medical și eficiența cheltuirii fondurilor.<br />
Potrivit CNAS, paturile vizate pentru reducere sunt în special cele neutilizate constant, care afectează eficiența finanțării sistemului. În același timp, instituția încurajează dezvoltarea serviciilor de paliație, unde există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi la nivel național.<br />
Autoritățile susțin că reforma urmărește o utilizare mai eficientă a resurselor și o adaptare a structurii spitalelor la nevoile reale ale pacienților, urmând ca în urma analizei să fie propusă o nouă formulă de finanțare a unităților sanitare.<br />
„Știm ce se întâmplă și suntem determinați să reparăm finanțarea spitalelor din România. Reclasificarea spitalelor, includerea influențelor salariale în tariful pe caz ponderat și recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate și adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populației din zona deservită nu mai pot aștepta prea mult!” a transmis Horațiu Moldovan, președintele CNAS.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/paturile-din-spitale-reevaluate-la-nivel-de-judet/">Paturile din spitale, reevaluate la nivel de județ</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/paturile-din-spitale-reevaluate-la-nivel-de-judet/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Despre vipere</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/despre-vipere/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/despre-vipere/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 04 May 2026 21:11:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[primăvară friguroasă]]></category>
		<category><![CDATA[soluţii miraculoase]]></category>
		<category><![CDATA[turişti]]></category>
		<category><![CDATA[vipre]]></category>
		<category><![CDATA[zile calduroase]]></category>
		<category><![CDATA[zonele calcaroase]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=399360</guid>

					<description><![CDATA[<p>După un început de primăvară friguroasă, odată cu venirea zilelor mai călduroase, în peisajul carstic gorjean își face apariția o vietate cu însușiri de-a dreptul mistice, dacă este să ne luăm după istorisirile oamenilor ce împart biotopul cu aceste creaturi. De aceea trebuie ca cei ce străbat aceste locuri să cunoască câte ceva&#8230;.. Dacă ne-am [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/despre-vipere/">Despre vipere</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>După un început de primăvară friguroasă, odată cu venirea zilelor mai călduroase, în peisajul carstic gorjean își face apariția o vietate cu însușiri de-a dreptul mistice, dacă este să ne luăm după istorisirile oamenilor ce împart biotopul cu aceste creaturi. De aceea trebuie ca cei ce străbat aceste locuri să cunoască câte ceva&#8230;..</strong></p>
<p>Dacă ne-am lua după mărime, din cele câteva sute de specii de reptile cunoscute, vipera ar fi un biet şerpişor. Masculul de viperă în comparaţie cu dimensiunile de-a dreptul impresionante ale altor şerpi abia depăşeşte 1m. Totuşi, o serie de povestiri, care de care mai exagerate, despre aceasta stârneşte o teamă ce de multe ori este invers proporţională cu mărimea sa.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399362" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/vipere-2.jpg" alt="" width="500" height="360" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/vipere-2.jpg 500w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/vipere-2-320x230.jpg 320w" sizes="auto, (max-width: 500px) 100vw, 500px" />Nu ne propunem să oferim soluţii miraculoase, nici să găsim un descântec universal pentru frica de vipere care să fie valabil pentru locuitorii zonelor unde trăieşte acest şarpe ori pentru turiştii ce pot străbate aceste locuri. Ce ne propunem noi este ca printr-o cunoaştere mai bună a acestei vietăţi să fim în măsură a ne putea feri de nedorita şi periculoasa lor muşcătură.<br />
Ca o primă constatare, putem spune fără a greşi prea mult că vipera este şarpele din cauza căruia românii se tem de toate reptilele. Aceasta este greu de văzut tocmai datorită locurilor unde se adăpostesc (frunze uscate, tufişuri, stânci ori grohotişuri) cât şi culorii ce poate merge de la galben-cenuşiu până la negru. La noi în judeţ sunt localizate cu precădere în zonele calcaroase şi cu grohotişuri locuri ce din păcate sunt şi cele mai frecventate de turişti şi nu numai.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399363" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/vipere-3.jpg" alt="" width="440" height="338" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/vipere-3.jpg 440w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/vipere-3-312x240.jpg 312w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/vipere-3-80x60.jpg 80w" sizes="auto, (max-width: 440px) 100vw, 440px" />La parcurgerea unor zone unde se bănuieşte prezenţa viperelor, este bine să se folosească căile degajate precum şi evitarea campării în locuri favorabile pentru adăpostul ei. Dacă totuşi este necesară oprirea controlul sacilor de dormit, a cortului şi a echipamentului individual se va face cu deosebită atenţie. În acest perimetru este interzisă băgarea mâinilor pe sub pietre, scorburi ori tufişuri . Ideal ar fi să poată fi obţinute informaţii de la localnici despre prezenţa ori absenţa viperelor.<br />
În cea mai mare parte a cazurilor viperele nu atacă fără să fie provocate. Tocmai de aceea nu sfătuim pe nimeni să încerce prinderea sau omorârea acestora şi nici manipularea şerpilor morţi. Potrivit specialiştilor erpetologi veninul acestei reptile are o acţiune complexă asupra corpului uman fiind format din mai multe componente . S-a mai stabilit că există două feluri de muşcătură una ofensivă când şarpele vânează şi introduce o cantitate mai mare de venin şi una defensivă cu mai puţin venin sau deloc scopul acesteia fiind fuga reptilei .<br />
La oameni avem aproape întotdeauna de-a face cu o muşcătură defensivă cu rolul de a facilita ascunderea şarpelui după ce a fost deranjat. Totuşi în cazul nedorit al unei muşcături evoluţia intoxicaţiei corpului uman este greu de anticipat fiind influenţată de locul muşcăturii, vârsta celui muşcat şi rezistenţa specifică a organismului afectat. Primul ajutor constă în aplicare unui bandaj compresiv ori a unui garou deasupra muşcăturii pentru a întârzia difuzarea veninului în corp. Cel muşcat va fi aşezat în stare de imobilitate de preferinţă pe orizontală.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399364" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/vipere-4.jpg" alt="" width="440" height="271" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/vipere-4.jpg 440w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/vipere-4-320x197.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/vipere-4-356x220.jpg 356w" sizes="auto, (max-width: 440px) 100vw, 440px" />Simptomele ce apar de regulă în cazul muşcăturii sunt vărsături , cefalee , dureri abdominale şi scăderea tensiunii. Un efect favorabil poate avea aspirarea veninului (dacă avem un dispozitiv vacumetric din cele apărute recent). Celui muşcat i se va da să bea ceai ori cafea dar nu alcool cu toate că în unele zone se crede că alcoolul anihilează efectul veninului. Tot specialiştii recomandă transportarea celui muşcat la cea mai apropiată unitate specializată fără a se mai încerca tot felul de leacuri ori procedee empirice care din păcate nu au fost demonstrate ştiinţific.<br />
Mai trebuie menţionat că fiind un animal cu sânge rece vipera este mai leneşe dimineaţa având de regulă nevoie de expunere la soare pentru a se încălzi. În rest parcă fiind conştientă de armele ei se mişcă şi se încolăceşte încet. Nu acelaşi lucru se întâmplă când este provocată căci atunci se strânge ghem trage capul spre spate şi se repede fulgerător pentru a muşca. Distanţa la care poate muşca este de regulă jumătate din lungimea ei de multe ori atacul atingându-şi ţinta.<br />
Totuşi, opinia specialiştilor este că exterminarea viperelor ar aduce un dezavantaj mai mare decât existenţa lor .Aceasta îşi aduce o contribuţie importantă la evitarea dezvoltării peste măsură a rozătoarelor şi a alto specii fiind considerată un factor de echilibru în ecosistemul unde vieţuieşte. Tot pentru protecţia acestora se face afirmaţia că la nivel european numărul cazurilor de muşcătură mortală de viperă este de 10 ori mai mic decât al muşcăturilor mortale de viespii ori bondari.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/despre-vipere/">Despre vipere</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/despre-vipere/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Prietenie&#8230; pe o&#8230; sfoară”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prietenie-pe-o-sfoara/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prietenie-pe-o-sfoara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 03 May 2026 21:17:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Astrid Lindgren]]></category>
		<category><![CDATA[biblioteci publice și școlare]]></category>
		<category><![CDATA[europa]]></category>
		<category><![CDATA[Liceul Program Sportiv]]></category>
		<category><![CDATA[tari europene]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=399229</guid>

					<description><![CDATA[<p>La Biblioteca Liceului cu Program Sportiv se desfășoară un proiect educațional internațional cu un titlu sugestiv și plin de sensibilitate – „Prietenie&#8230; pe o&#8230; sfoară”. Inițiativa reunește biblioteci publice și școlare din mai multe țări europene, promovând colaborarea, creativitatea și schimbul cultural între elevi și bibliotecari. Parteneriatul implică instituții din Republica Moldova, Germania, Olanda, Spania, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prietenie-pe-o-sfoara/">„Prietenie&#8230; pe o&#8230; sfoară”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La Biblioteca Liceului cu Program Sportiv se desfășoară un proiect educațional internațional cu un titlu sugestiv și plin de sensibilitate – „Prietenie&#8230; pe o&#8230; sfoară”. Inițiativa reunește biblioteci publice și școlare din mai multe țări europene, promovând colaborarea, creativitatea și schimbul cultural între elevi și bibliotecari.<br />
Parteneriatul implică instituții din Republica Moldova, Germania, Olanda, Spania, Belgia, Bulgaria și România, oferind participanților oportunitatea de a descoperi diversitatea culturală europeană prin activități educative și artistice. Aceasta este a XIV-a ediție a proiectului, acesta desfășurându- se din luna aprilie până la 31 iulie 2026.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399231" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-1.jpg" alt="" width="1500" height="2000" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-1.jpg 1500w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-1-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-1-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-1-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-1-1152x1536.jpg 1152w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-1-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-1-696x928.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-1-1068x1424.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1500px) 100vw, 1500px" />Anul acesta, proiectul are ca punct de plecare opera scriitoarei Astrid Lindgren, în special textul „Pipi Șosețica”, elevii urmând să realizeze desene reprezentative pornind de la opera îndrăgitei autoare pe care le să le expună pe o sfoară, realizând o expoziție în cadrul bibliotecii.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399232" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-2.jpg" alt="" width="1500" height="2000" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-2.jpg 1500w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-2-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-2-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-2-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-2-1152x1536.jpg 1152w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-2-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-2-696x928.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-2-1068x1424.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1500px) 100vw, 1500px" />Conceptul proiectului este unul original: „sfoara” devine un simbol al legăturilor create între copii din diferite colțuri ale Europei. Elevii realizează lucrări creative – desene, mesaje, semne de carte sau mici obiecte hand-made – care sunt „prinse” simbolic pe o sfoară a prieteniei și apoi împărtășite cu partenerii internaționali. <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399233" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-3.jpg" alt="" width="1500" height="2000" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-3.jpg 1500w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-3-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-3-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-3-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-3-1152x1536.jpg 1152w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-3-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-3-696x928.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-3-1068x1424.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1500px) 100vw, 1500px" />Astfel, fiecare contribuție devine o punte de comunicare și apropiere între participanți.<br />
Activitățile desfășurate în cadrul proiectului includ ateliere de lectură, sesiuni de corespondență între elevi, prezentări culturale și schimburi de bune practici între bibliotecari. Prin intermediul acestora, elevii își dezvoltă competențele de comunicare, creativitatea și spiritul de colaborare, în timp ce își îmbogățesc cunoștințele despre alte culturi.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399234" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-5.jpg" alt="" width="1500" height="2000" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-5.jpg 1500w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-5-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-5-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-5-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-5-1152x1536.jpg 1152w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-5-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-5-696x928.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-5-1068x1424.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1500px) 100vw, 1500px" />Biblioteca Liceului cu Program Sportiv devine, astfel, un spațiu dinamic, în care lectura și educația depășesc granițele tradiționale și se transformă într-o experiență internațională. Proiectul „Prietenie&#8230; pe o&#8230; sfoară” demonstrează că, prin inițiative simple, dar pline de sens, se pot construi relații durabile și se poate cultiva respectul pentru diversitate încă de la vârste fragede.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399235" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-6.jpg" alt="" width="1500" height="2000" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-6.jpg 1500w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-6-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-6-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-6-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-6-1152x1536.jpg 1152w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-6-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-6-696x928.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/05/prietenie-6-1068x1424.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1500px) 100vw, 1500px" />Acest parteneriat reprezintă nu doar un schimb de idei, ci și o lecție despre prietenie, solidaritate și unitate europeană, toate „legate” simbolic de aceeași sfoară invizibilă care unește oameni dincolo de distanțe.<br />
<em><strong>Costel RADU</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prietenie-pe-o-sfoara/">„Prietenie&#8230; pe o&#8230; sfoară”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prietenie-pe-o-sfoara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Proiect dedicat conservării liliecilor în Defileul Jiului</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/proiect-dedicat-conservarii-liliecilor-in-defileul-jiului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/proiect-dedicat-conservarii-liliecilor-in-defileul-jiului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 03 May 2026 21:11:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[arii naturale protejate]]></category>
		<category><![CDATA[Defileul Jiului]]></category>
		<category><![CDATA[Proiect dedicat conservării liliecilor]]></category>
		<category><![CDATA[romsilva]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=399174</guid>

					<description><![CDATA[<p>Asociația Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor, în parteneriat cu RNP-Romsilva, Administrația Parcului Național „Defileul Jiului” și Administrația Parcului Natural „Porțile de Fier”, a lansat proiectul „Liliecii din defilee: povești nocturne în arii naturale protejate”. Proiectul se desfășoară în perioada 16 aprilie – 15 septembrie 2026 și este finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/proiect-dedicat-conservarii-liliecilor-in-defileul-jiului/">Proiect dedicat conservării liliecilor în Defileul Jiului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Asociația Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor, în parteneriat cu RNP-Romsilva, Administrația Parcului Național „Defileul Jiului” și Administrația Parcului Natural „Porțile de Fier”, a lansat proiectul „Liliecii din defilee: povești nocturne în arii naturale protejate”.<br />
Proiectul se desfășoară în perioada 16 aprilie – 15 septembrie 2026 și este finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România, în cadrul Programului Spații Verzi – Componenta Arii Naturale Protejate.<br />
Inițiativa are ca scop îmbunătățirea conservării valorilor naturale din cele două parcuri naționale, prin implicarea comunităților locale în activități de educație ecologică și conștientizare a rolului liliecilor în ecosisteme.<br />
Pe parcursul implementării, proiectul va include activități destinate elevilor, cadrelor didactice, vizitatorilor și publicului larg, printre care organizarea evenimentelor „Noaptea Internațională a Liliecilor” în ariile protejate, patru excursii tematice pentru elevi, două workshopuri pentru profesori dedicate programului „Săptămâna Verde”, precum și acțiuni de informare și promovare.<br />
De asemenea, în Parcul Național „Defileul Jiului” vor fi amplasate adăposturi artificiale pentru lilieci și panouri informative, iar în Centrul de Vizitare al Parcului Natural „Porțile de Fier” va fi realizat un colț interactiv dedicat acestor specii.<br />
„Prin aceste activități, proiectul urmărește creșterea nivelului de cunoaștere privind importanța liliecilor pentru ecosisteme, combaterea percepțiilor eronate despre aceste specii și implicarea comunităților locale în conservarea biodiversității”, anunță inițiatorii proiectului.<br />
Din cele 32 de specii de lilieci existente în România, 13 au fost deja identificate în Parcul Național „Defileul Jiului”. Deși pe teritoriul ariei naturale protejate nu au fost descoperite peșteri care să adăpostească colonii de lilieci, pădurile din parc oferă habitate favorabile pentru speciile tipice de pădure, precum liliacul cârn sau liliacul mic cu potcoavă.<br />
Valoarea finanțării solicitate pentru implementarea proiectului este de circa 40.000 de lei.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/proiect-dedicat-conservarii-liliecilor-in-defileul-jiului/">Proiect dedicat conservării liliecilor în Defileul Jiului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/proiect-dedicat-conservarii-liliecilor-in-defileul-jiului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>5 beneficii ale utilizării unui frigider side by side în locuința ta</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-beneficii-ale-utilizarii-unui-frigider-side-by-side-in-locuinta-ta/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-beneficii-ale-utilizarii-unui-frigider-side-by-side-in-locuinta-ta/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 30 Apr 2026 09:39:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[beneficii]]></category>
		<category><![CDATA[durabilitate]]></category>
		<category><![CDATA[frigider]]></category>
		<category><![CDATA[side by side]]></category>
		<category><![CDATA[stocarea alimentelor]]></category>
		<category><![CDATA[tehnologii avansate de conservare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=399080</guid>

					<description><![CDATA[<p>Frigiderul side by side se numără printre acele inovații care nu doar îți îmbunătățesc experiența culinară, ci și oferă o serie de beneficii ce nu trebuie trecute cu vederea. De la spațiul generos și accesul facil la alimente, până la tehnologiile de conservare avansate, acest tip de frigider poate transforma felul în care îți gestionezi [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-beneficii-ale-utilizarii-unui-frigider-side-by-side-in-locuinta-ta/">5 beneficii ale utilizării unui frigider side by side în locuința ta</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Frigiderul side by side se numără printre acele inovații care nu doar îți îmbunătățesc experiența culinară, ci și oferă o serie de beneficii ce nu trebuie trecute cu vederea. De la spațiul generos și accesul facil la alimente, până la tehnologiile de conservare avansate, acest tip de frigider poate transforma felul în care îți gestionezi proviziile alimentare. Explorează cum poate un frigider side by side să devină aliatul tău de nădejde în bucătărie și descoperă cele 5 beneficii care îl fac o alegere inteligentă pentru locuința ta!</em></p>
<p>Cuprins:</p>
<ol>
<li>Spațiu generos pentru stocarea alimentelor</li>
<li>Acces facil și organizare eficientă</li>
<li>Tehnologii avansate de conservare</li>
<li>Durabilitate și calitate superioară</li>
<li>Eficiență energetică și reducerea costurilor</li>
</ol>
<h2><strong>1. Spațiu generos pentru stocarea alimentelor</strong></h2>
<p>Un frigider side by side îți pune la dispoziție un spațiu generos de stocare care poate transforma gestionarea alimentelor într-o sarcină mult mai plăcută și eficientă. Datorită rafturilor ample și compartimentelor bine organizate, te poți bucura de o vizibilitate sporită și un acces facil la alimentele tale preferate. Acesta îți permite să depozitezi cantități mari de produse proaspete sau congelate, menținându-le în același timp la temperatura optimă. Această capacitate extinsă de stocare este ideală pentru familii mari sau pentru cei care preferă să își facă cumpărăturile în cantități mari pentru a economisi timp și bani.</p>
<p>De asemenea, compartimentarea inteligentă ajută la separarea diferitelor tipuri de alimente, prevenind contaminarea încrucișată și păstrând prospețimea ingredientelor pe termen mai lung.</p>
<h2><strong>2. Acces facil și organizare eficientă</strong></h2>
<p>Un frigider side by side este proiectat să îți ofere un acces facil și o organizare eficientă, transformând fiecare interacțiune cu alimentele într-o experiență simplă și rapidă. Datorită designului său vertical și ușilor paralele, îți permite să vezi clar și să ajungi ușor la toate rafturile și compartimentele fără a trebui să răscolești conținutul frigiderului. Compartimentele specializate și sertarele detașabile îți oferă posibilitatea de a aranja produsele în funcție de tipul lor, fie că este vorba de lactate, carne, fructe sau legume, astfel încât să le găsești întotdeauna exact când ai nevoie.</p>
<p>Mai mult, unele modele de <a href="https://altex.ro/side-by-side/cpl/">frigidere side by side</a>, așa cum găsești pe Altex.ro, includ tehnologii avansate, cum ar fi rafturi reglabile și zone cu temperaturi diferite, care îți permit să personalizezi spațiul în funcție de nevoile tale. Acest nivel de organizare nu numai că îți sporește eficiența în bucătărie, ci te ajută să minimizezi risipa alimentară și să menții ordinea în frigiderul tău.</p>
<h2><strong>3. Tehnologii avansate de conservare</strong></h2>
<p>Frigiderele side by side sunt echipate cu tehnologii avansate de conservare care îți asigură că alimentele tale se păstrează proaspete pentru perioade mai lungi de timp. Aceste tehnologii includ sisteme de răcire multi-airflow, care distribuie uniform aerul rece în interiorul frigiderului, prevenind fluctuațiile de temperatură și asigurând o umiditate optimă. De asemenea, funcții precum zonele dedicate pentru prospețime, care reglează temperatura și nivelul de umiditate în mod specific pentru legume și fructe, contribuie la păstrarea texturii și gustului acestora.</p>
<p>Alte caracteristici, cum ar fi filtrele antibacteriene și sistemele de dezghețare automată, ajută la menținerea unui mediu igienic, reducând riscul dezvoltării bacteriilor și al mucegaiului. Cu aceste inovații, un frigider side by side nu doar că eficientizează păstrarea alimentelor, ci și prelungește durata de viață a acestora, reducând astfel risipa și economisind bani pe termen lung.</p>
<h2><strong>4. Durabilitate și calitate superioară</strong></h2>
<p>Concepute cu materiale rezistente și tehnologii de ultimă generație, aceste frigidere sunt construite pentru a face față utilizării zilnice intense fără a-și pierde eficiența sau aspectul. Compresoarele inovatoare reduc uzura și optimizează consumul de energie, prelungind astfel viața aparatului. De asemenea, numeroase modele din această gamă sunt proiectate cu finisaje anti-amprentă și rezistente la zgârieturi, menținându-și atractivitatea estetică în timp.</p>
<p>Tehnologiile integrate permit funcționarea aproape neîntreruptă fără defecțiuni majore, oferindu-ți încrederea că alimentele tale vor fi păstrate în condiții optime de fiecare dată. Această combinație de durabilitate și calitate face din frigiderul side by side nu doar un element funcțional în bucătărie, ci și o piesă de încredere care îți servește eficient ani la rând.</p>
<h2><strong>5. Eficiență energetică și reducerea costurilor</strong></h2>
<p>Unul dintre cele mai mari avantaje ale unui frigider side by side este eficiența sa energetică, un aspect esențial atât pentru economie, cât și pentru mediul înconjurător. Datorită tehnologiilor inovatoare de refrigerare și compresoarelor eficiente, aceste frigidere sunt proiectate să consume cât mai puțină energie posibil, fără a compromite performanța de răcire. Dotate cu caracteristici precum iluminare LED economică și moduri ECO, te ajută să reduci semnificativ costurile lunare la energie electrică. Etichetele cu clasificări energetice avansate garantează faptul că alegi un aparat care optimizează consumul și îndeplinește standarde ridicate de eficiență.</p>
<p>În plus, funcții precum alarmele pentru uși deschise și senzorii de temperatură contribuie la menținerea unei utilizări responsabile a energiei, prevenind irosirea acesteia. Astfel, optezi pentru un echipament care nu doar protejează resursele financiare și cele naturale, ci asigură și o funcționare eco-friendly a gospodăriei tale.</p>
<p>În concluzie, alegerea unui frigider side by side vine cu o serie de beneficii tangibile ce îmbunătățesc funcționalitatea și eficiența în bucătăria ta. Datorită spațiului generos, accesului facil, tehnologiilor avansate de conservare, durabilității și eficienței energetice, un astfel de frigider îți poate transforma modul în care îți gestionezi alimentele și resursele. Aceste caracteristici nu doar că îți oferă confort sporit și ordine, ci și contribuie la economii pe termen lung.</p>
<p>Ești pregătit să faci acest pas înlocuind vechiul frigider cu un model care îți aduce atâtea avantaje?</p>
<p><em>Sursa foto: Pexels.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-beneficii-ale-utilizarii-unui-frigider-side-by-side-in-locuinta-ta/">5 beneficii ale utilizării unui frigider side by side în locuința ta</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-beneficii-ale-utilizarii-unui-frigider-side-by-side-in-locuinta-ta/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Zgomote ciudate ale frigiderului: când sunt normale și când să te îngrijorezi</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zgomote-ciudate-ale-frigiderului-cand-sunt-normale-si-cand-sa-te-ingrijorezi/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zgomote-ciudate-ale-frigiderului-cand-sunt-normale-si-cand-sa-te-ingrijorezi/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 30 Apr 2026 09:15:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[defectiune]]></category>
		<category><![CDATA[frigiderul]]></category>
		<category><![CDATA[motiv de îngrijorare]]></category>
		<category><![CDATA[problemă mecanică]]></category>
		<category><![CDATA[zgomote ciudate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=399072</guid>

					<description><![CDATA[<p>Frigiderul este unul dintre aparatele esențiale din orice bucătărie, având rolul de a păstra alimentele proaspete și băuturile la temperatura potrivită. Tocmai de aceea, orice zgomot neobișnuit poate deveni rapid un motiv de îngrijorare. Uneori este vorba doar despre sunete normale, specifice funcționării aparatului, însă în alte situații zgomotele pot semnala o problemă care nu [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zgomote-ciudate-ale-frigiderului-cand-sunt-normale-si-cand-sa-te-ingrijorezi/">Zgomote ciudate ale frigiderului: când sunt normale și când să te îngrijorezi</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Frigiderul este unul dintre aparatele esențiale din orice bucătărie, având rolul de a păstra alimentele proaspete și băuturile la temperatura potrivită. Tocmai de aceea, orice zgomot neobișnuit poate deveni rapid un motiv de îngrijorare. Uneori este vorba doar despre sunete normale, specifice funcționării aparatului, însă în alte situații zgomotele pot semnala o problemă care nu ar trebui ignorată.</em></p>
<p>În acest articol vei afla care sunt sunetele considerate normale, ce zgomote pot indica o defecțiune și când este momentul să ceri ajutorul unui specialist. O înțelegere mai clară a acestor semnale te poate ajuta să previi probleme mai serioase și să menții frigiderul în stare bună de funcționare.</p>
<p>Cuprins</p>
<ol>
<li>Cauze comune ale zgomotelor ciudate</li>
<li>Zgomote care indică o problemă mecanică</li>
<li>Compresorul: sunetele și semnificația lor</li>
<li>Identificarea zgomotului de ventilator defectuos</li>
<li>Când este necesar să chemi un specialist</li>
</ol>
<h2>1<strong>. Cauze comune ale zgomotelor ciudate</strong></h2>
<p>Există mai multe cauze obișnuite care pot explica zgomotele frigiderului, fără ca acestea să indice neapărat o defecțiune. Unul dintre cele mai frecvente exemple este ventilatorul, care asigură circulația aerului rece în interiorul aparatului. În timpul funcționării, acesta poate produce un bâzâit ușor sau alte sunete discrete, considerate normale.</p>
<p>Și compresorul poate genera zgomote specifice, mai ales atunci când pornește sau se oprește pentru a regla temperatura din interior. În plus, anumite sunete pot apărea din cauza dilatării și contractării materialelor din interiorul frigiderului, pe măsură ce temperatura se modifică. Acest lucru este firesc și apare mai ales la modelele moderne, care trec prin cicluri regulate de răcire și dezghețare.</p>
<p>O altă sursă de zgomot poate fi tăvița de scurgere sau alte componente care nu sunt așezate perfect și vibrează în timpul funcționării. De aceea, înainte să te îngrijorezi, este bine să observi dacă sunetul apare constant, dacă se intensifică sau dacă este însoțit de alte probleme, cum ar fi răcirea ineficientă.</p>
<h2><strong>2. Zgomote care indică o problemă mecanică</strong></h2>
<p>Atunci când frigiderul produce zgomote puternice, persistente sau diferite de cele obișnuite, este important să le acorzi atenție. În unele cazuri, acestea pot indica o problemă mecanică ce necesită intervenție.</p>
<p>De exemplu, un sunet constant de frecare sau șlefuire poate sugera că paletele ventilatorului ating gheața acumulată sau alte componente din interior. De asemenea, poate fi un semn că motorul ventilatorului este uzat. Zgomotele bruște, precum pocniturile sau loviturile mai puternice, pot indica o problemă la compresor sau la unele elemente interne care s-au slăbit ori s-au deplasat.</p>
<p>Dacă auzi un bâzâit neobișnuit de intens, în special din partea din spate a frigiderului, este posibil ca motorul sau compresorul să funcționeze cu dificultate. Aceste semnale nu ar trebui ignorate, mai ales dacă apar frecvent sau sunt însoțite de o scădere a performanței aparatului. În situația în care frigiderul este vechi, iar astfel de probleme apar tot mai des, poate fi mai eficient să-l înlocuiești cu un <a href="https://altex.ro/frigidere/cpl/">frigider</a> nou de pe altex.ro, mai ales dacă îți dorești un aparat mai silențios și mai performant.</p>
<h2><strong>3. Compresorul: sunetele și semnificația lor</strong></h2>
<p>Compresorul este una dintre cele mai importante componente ale frigiderului, deoarece asigură circulația agentului frigorific și menținerea temperaturii optime. Este normal ca acesta să producă anumite sunete în timpul funcționării, mai ales la pornire și la oprire.</p>
<p>Totuși, dacă zgomotele devin mult mai puternice decât de obicei sau capătă un caracter neobișnuit, ele pot semnala o problemă. Un zumzet continuu și mai intens poate sugera că aparatul este solicitat mai mult decât ar trebui. Un clic repetat poate indica o problemă la releul de pornire, iar un sunet de bătaie sau trosnire poate semnala piese slăbite, montate incorect sau afectate de uzură.</p>
<p>Este important să urmărești dacă aceste sunete apar ocazional sau devin constante. Dacă zgomotele persistă și sunt însoțite de răcire slabă, temperatură instabilă sau funcționare continuă, este recomandat să apelezi la un specialist pentru o evaluare corectă.</p>
<h2><strong>4. Identificarea zgomotului de ventilator defectuos</strong></h2>
<p>Un ventilator defect poate produce zgomote destul de ușor de recunoscut. Printre cele mai întâlnite se numără sunetul de frecare, bâzâitul persistent, vibrațiile puternice sau chiar un scârțâit ușor. Aceste sunete pot apărea atunci când ventilatorul este blocat de gheață, praf sau alte depuneri, dar și atunci când unele componente sunt uzate.</p>
<p>Dacă ventilatorul este slăbit sau dezechilibrat, poate începe să lovească structura interioară a frigiderului, producând vibrații și zgomote mai accentuate. În alte cazuri, rulmenții uzați sau piesele deteriorate pot genera un șuierat ori un scârțâit supărător.</p>
<p>Pentru o verificare de bază, poți opri frigiderul și inspecta vizual zona ventilatorului, dacă aceasta este accesibilă. Verifică dacă există depuneri de gheață, murdărie sau semne de deteriorare. Dacă observi nereguli și zgomotele persistă după curățare, este indicat să soliciți ajutor specializat pentru a evita agravarea problemei.</p>
<h2><strong>5. Când este necesar să chemi un specialist</strong></h2>
<p>Există situații în care intervenția unui specialist devine necesară. Dacă ai verificat cauzele simple, cum ar fi poziționarea frigiderului, tăvița de scurgere, încărcarea rafturilor sau eventualele depuneri de gheață, iar zgomotele continuă, este posibil să existe o problemă tehnică mai serioasă.</p>
<p>Sunetele puternice și repetitive, cum ar fi frecarea constantă, loviturile mecanice, bâzâitul intens sau clicurile frecvente, pot indica defecțiuni ale ventilatorului, compresorului sau altor componente interne. În plus, dacă observi că frigiderul nu mai răcește eficient, că temperatura variază sau că alimentele nu se mai păstrează în condiții bune, este clar că aparatul trebuie verificat de un profesionist.</p>
<p>Un tehnician calificat poate identifica exact sursa zgomotului și poate recomanda soluția potrivită, fie că este vorba despre o reparație punctuală, fie despre înlocuirea unei componente.</p>
<p>În concluzie, zgomotele ciudate ale frigiderului pot avea explicații simple și normale, dar pot fi și semne că aparatul are nevoie de atenție. Diferența o face tipul zgomotului, frecvența cu care apare și prezența altor simptome, cum ar fi răcirea slabă sau variațiile de temperatură.</p>
<p>Dacă observi sunete neobișnuite care persistă, este important să nu le ignori. O verificare la timp te poate ajuta să previi probleme mai grave și să prelungești durata de viață a frigiderului. Printr-o întreținere corectă și prin intervenție promptă atunci când este necesar, poți păstra aparatul în stare bună de funcționare pentru mai mult timp.</p>
<p>Ești pregătit să identifici și să rezolvi zgomotele frigiderului tău?</p>
<p><em>Sursa foto: Pexels.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zgomote-ciudate-ale-frigiderului-cand-sunt-normale-si-cand-sa-te-ingrijorezi/">Zgomote ciudate ale frigiderului: când sunt normale și când să te îngrijorezi</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zgomote-ciudate-ale-frigiderului-cand-sunt-normale-si-cand-sa-te-ingrijorezi/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Oltenia eterna Terra Nova &#8211; Înflorirea Liliacului, o veritabilă sărbătoare a florilor pe plaiul oltean</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/oltenia-eterna-terra-nova-inflorirea-liliacului-o-veritabila-sarbatoare-a-florilor-pe-plaiul-oltean/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/oltenia-eterna-terra-nova-inflorirea-liliacului-o-veritabila-sarbatoare-a-florilor-pe-plaiul-oltean/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 29 Apr 2026 21:21:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Floral]]></category>
		<category><![CDATA[pădure de liliac sălbatic]]></category>
		<category><![CDATA[Podul de Piatră]]></category>
		<category><![CDATA[Ponoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=399004</guid>

					<description><![CDATA[<p>An de an, prima parte a lui Floral prilejuieşte desfăşurarea unui eveniment ce prin frumuseţe poate fi comparat cu manifestările popoarelor asiatice dedicate florilor. Sărbătoarea înfloririi liliacului se desfăşoară într-un perimetru de un pitoresc inegalabil la vecinii noştri mehedinţeni, de la Ponoare, unde este localizată și cea mai întinsă pădure de liliac sălbatic din ţară. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/oltenia-eterna-terra-nova-inflorirea-liliacului-o-veritabila-sarbatoare-a-florilor-pe-plaiul-oltean/">Oltenia eterna Terra Nova &#8211; Înflorirea Liliacului, o veritabilă sărbătoare a florilor pe plaiul oltean</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>An de an, prima parte a lui Floral prilejuieşte desfăşurarea unui eveniment ce prin frumuseţe poate fi comparat cu manifestările popoarelor asiatice dedicate florilor.</strong><br />
<strong>Sărbătoarea înfloririi liliacului se desfăşoară într-un perimetru de un pitoresc inegalabil la vecinii noştri mehedinţeni, de la Ponoare, unde este localizată și cea mai întinsă pădure de liliac sălbatic din ţară.</strong></p>
<p>Aceasta are o suprafaţă de peste 20ha, este declarată rezervaţie botanică şi este ocrotită de lege. Existenţa pădurii în aceste locuri se datorează climatului submediteranean, în zonă existând un topoclimat specific cu temperaturii medii anuale cu 2-3°C mai ridicate comparativ cu zonele depresionare .<br />
Datorită acestui fapt, aici se pot întâlnii reprezentanţi ai florei şi faunei apropiate însoritului ţărm al Mediteranei :castanul comestibil, alunul turcesc, iedera , scrumpia, vipera cu corn,broasca ţestoasă de uscat, călugăriţa şi scorpionul.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399007" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-1.jpg" alt="" width="1200" height="869" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-1-320x232.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-1-1024x742.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-1-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-1-768x556.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-1-580x420.jpg 580w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-1-696x504.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-1-1068x773.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-1-324x235.jpg 324w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Cercetări geobotanice în zonă, au fost întreprinse de I.Conea (1931), A.Ionescu (1929) şi C.Zaharia (1968) unde au fost descrise şi identificate mai multe specii submediteraneene şi pontomediteraneene. Caracteristicile climatice ale locurilor sunt de ierni relativ blânde , veri călduroase şi umede până în prima parte a lor, în a doua parte devenind secetoase.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399008" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-2.jpg" alt="" width="1200" height="796" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-2-320x212.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-2-1024x679.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-2-768x509.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-2-633x420.jpg 633w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-2-696x462.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-2-1068x708.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În apropierea pădurii de liliac sălbatic mai poate fi vizitat un alt fenomen natural cu rang de superlativ naţional: Podul Natural de la Ponoare, cel mai mare pod natural din ţară. Acesta este o arcadă de calcar lungă de 25m, lată de 8m, care se ridică la o înalţime de 14m, faţă de fundul văii peste care trece.<br />
Prin dimensiunile sale podul îşi justifică denumirea de Podul lui Dumnezeu sau Podul Uriaşilor, cum mai este cunoscut de catre localnici, fiind la originea mai multor mituri legate de provenienţa sa.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399009" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-4.jpg" alt="" width="1200" height="818" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-4-320x218.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-4-1024x698.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-4-768x524.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-4-616x420.jpg 616w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-4-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-4-696x474.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-4-1068x728.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Într una din ele,se povesteşte că în trecut pe aceste meleaguri trăiau oameni uriaşi, care dacă ar fi trăit astăzi ne-ar fi înspăimântat cu puterea lor şi că podul ar fi opera acestor giganţi denumiţi pelasgi.<br />
Despre viata acestora se vorbeşte într-o altă legendă, care relateaza că la moartea căpeteniei lor cei doi fii ai acestuia s-au urcat fiecare pe câte un munte să vadă cât a primit moştenire. Când unul din ei şi-a aruncat privirea peste partea fratelui său, i s-a părut că aceasta este mai mare şi mai frumoasă.<br />
Atunci l-a cuprins o mânie mare, a luat un fier de plug şi l-a aruncat cu putere spre fratele său. Fierul nu l-a nimerit , a trecut şi a lovit vârful muntelui cel mai apropiat pe care îl reteză dintr-o dată.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399010" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-6.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-6-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-6-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-6-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-6-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-6-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-6-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-6-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-6-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Acel munte poartă de atunci denumirea de Retezat.<br />
În realitate, Podul Natural face parte dintr-un ansamblu carstic bine reprezentat in zona prin peşteri, lacuri carstice, vai oarbe ,câmpuri de lapiezuri şi este un rest al unei galerii de peşteră care în trecut făcea legătura cu tunelul larg al Peşterii Podului sau Peşterii de la Podul de Piatră cum mai este cunoscuta.<br />
În apropiere se află un câmp petrografic unde sunt prezente aproape toate tipurile de lapiezuri din Carpaţii Meridionali. Aceste şiruri de spinări calcaroase când răspândite când aliniate în rânduri regulate formează un fenomen carstic de excepţie.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-399011" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-7.jpg" alt="" width="1200" height="863" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-7-320x230.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-7-1024x736.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-7-768x552.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-7-584x420.jpg 584w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-7-696x501.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/liliacu-7-1068x768.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Peştera Podului, împreună cu Podul Natural de la Ponoare, care este declarat monument al naturii ocrotit de lege, fac parte dintr- un sistem carstic cu o hidrologie complexă şi este supus cercetărilor şi în ziua de azi pentru stabilirea relaţiilor hidrologice între lacul carstic Zăton şi ponorul Gaura Iepurelui.<br />
Iată cum daca sunteti la sărbătoarea oltenească, Înflorirea Liliacului , puteţi vedea şi obiective ce se constituie în două superlative la nivel naţional.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/oltenia-eterna-terra-nova-inflorirea-liliacului-o-veritabila-sarbatoare-a-florilor-pe-plaiul-oltean/">Oltenia eterna Terra Nova &#8211; Înflorirea Liliacului, o veritabilă sărbătoare a florilor pe plaiul oltean</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/oltenia-eterna-terra-nova-inflorirea-liliacului-o-veritabila-sarbatoare-a-florilor-pe-plaiul-oltean/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Stil urban – cum genți de umăr îți eliberează mișcările</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/stil-urban-cum-genti-de-umar-iti-elibereaza-miscarile/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/stil-urban-cum-genti-de-umar-iti-elibereaza-miscarile/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 29 Apr 2026 06:34:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[accesoriul ideal]]></category>
		<category><![CDATA[deplasările cotidiene]]></category>
		<category><![CDATA[genți de umăr]]></category>
		<category><![CDATA[ritm alert]]></category>
		<category><![CDATA[stil urban activ]]></category>
		<category><![CDATA[Viața în oraș]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=398904</guid>

					<description><![CDATA[<p>Viața în oraș presupune un ritm alert, unde fiecare minut contează și libertatea de mișcare devine o necesitate absolută pentru a face față provocărilor zilnice. Atunci când navighezi printre străzile aglomerate sau te grăbești spre o întâlnire importantă, ai nevoie de un accesoriu care să nu te încurce, ci să îți completeze ținuta în mod [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/stil-urban-cum-genti-de-umar-iti-elibereaza-miscarile/">Stil urban – cum genți de umăr îți eliberează mișcările</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Viața în oraș presupune un ritm alert, unde fiecare minut contează și libertatea de mișcare devine o necesitate absolută pentru a face față provocărilor zilnice. Atunci când navighezi printre străzile aglomerate sau te grăbești spre o întâlnire importantă, ai nevoie de un accesoriu care să nu te încurce, ci să îți completeze ținuta în mod natural. Alegerea corectă a accesoriilor îți permite să ai mâinile libere pentru o cafea sau pentru a răspunde rapid la un mesaj urgent de pe telefon. Stilul tău personal reflectă astfel un echilibru între estetică și utilitatea practică, oferindu-ți confortul de care ai nevoie în orice moment.</em></p>
<h2><strong>De ce sunt aceste genți de umăr dama accesoriul ideal pentru un stil urban activ?</strong></h2>
<p>Într-o zi obișnuită, te trezești jonglând între responsabilități profesionale și momente de relaxare petrecute în oraș alături de prieteni. O piesă bine structurată îți oferă posibilitatea de a transporta obiectele personale fără a simți o greutate excesivă pe un singur braț. Poți găsi numeroase modele de <a href="https://ccc.eu/ro/ro/c/femei/genti-trolere-rucasuri/genti/umar"><strong>genți de umăr</strong></a> care îmbină designul modern cu ergonomia necesară unei vieți dinamice și pline de evenimente. Branduri precum <strong>JENNY</strong>, <strong>Lasocki</strong> sau <strong>MEXX</strong> propun variante diverse, de la texturi fine la finisaje mai rigide, potrivite oricărui context stilistic. Toate aceste produse sunt disponibile în <strong>magazinul online CCC</strong>, unde diversitatea modelelor te ajută să îți definești imaginea proprie fără prea mult efort. Alegând un model care ți se potrivește, transformi orice drum banal într-o experiență confortabilă și plină de încredere în sine.</p>
<h2><strong>Ce model de geantă de umăr este mai potrivit pentru nevoile tale zilnice?</strong></h2>
<p>Capacitatea de organizare a interiorului este un aspect pe care nu trebuie să îl ignori atunci când îți cauți partenerul pentru deplasările cotidiene. Un model tip „tote” este excelent dacă obișnuiești să porți cu tine tableta sau o agendă voluminoasă, în timp ce o variantă mai mică este suficientă pentru strictul necesar. Trebuie să iei în calcul și sistemul de închidere, deoarece siguranța obiectelor tale este o prioritate în mediul urban aglomerat. Baretele ajustabile joacă un rol fundamental, permițându-ți să porți geanta exact la înălțimea care îți oferă maximum de echilibru. Dacă preferi un aspect minimalist, orientează-te către nuanțe neutre care se asortează ușor cu restul pieselor din garderoba ta actuală.</p>
<h2><strong>Cum să porți genti dama pentru a obține un look modern și relaxat?</strong></h2>
<p>Integrarea acestui accesoriu în ținutele tale zilnice depinde foarte mult de atitudinea pe care vrei să o transmiți celor din jur. Poți opta pentru o purtare clasică pe umăr sau poți experimenta varianta de tip „crossbody” pentru un aer mai tineresc și sportiv. Texturile materialelor pot crea contraste interesante, cum ar fi pielea întoarsă alăturată unei jachete de denim sau unui palton elegant de lână. Adaptarea lungimii curelei îți permite să transformi o piesă office într-una casual în doar câteva secunde. Iată câteva avantaje clare ale acestui stil de purtare care îți vor schimba perspectiva asupra modei stradale:</p>
<ul>
<li>Distribuția uniformă a greutății reduce oboseala musculară în timpul plimbărilor lungi.</li>
<li>Accesul rapid la telefon sau portofel îți simplifică interacțiunile din magazine.</li>
<li>Designul versatil permite tranziția ușoară de la o ținută de zi la una de seară.</li>
<li>Protecția bunurilor este sporită atunci când geanta este poziționată în partea din față.</li>
<li>Păstrarea unei posturi corecte a spatelui este mult mai ușoară pe parcursul întregii zile.</li>
</ul>
<p>În final, secretul unei apariții reușite constă în modul în care reușești să îmbini utilul cu plăcutul, alegând piese care să te reprezinte cu adevărat. O geantă bine aleasă nu este doar un simplu obiect de depozitare, ci o extensie a personalității tale vibrante. Atunci când te simți confortabil cu ceea ce porți, acest lucru se reflectă imediat în energia și siguranța cu care pășești pe stradă. Nu uita că detaliile fac diferența, iar libertatea de a te mișca nestingherită este un beneficiu major în viața de zi cu zi. Găsește acel model care îți face inima să bată mai tare și bucură-te de fiecare pas făcut în jungla urbană.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/stil-urban-cum-genti-de-umar-iti-elibereaza-miscarile/">Stil urban – cum genți de umăr îți eliberează mișcările</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/stil-urban-cum-genti-de-umar-iti-elibereaza-miscarile/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Laureații Festivalului de Cântec Francofon „Chants, sons sur scène” de la Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/laureatii-festivalului-de-cantec-francofon-chants-sons-sur-scene-de-la-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/laureatii-festivalului-de-cantec-francofon-chants-sons-sur-scene-de-la-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 28 Apr 2026 21:14:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cantec francofon]]></category>
		<category><![CDATA[Chants]]></category>
		<category><![CDATA[Colegiul Naţional]]></category>
		<category><![CDATA[Festivalul naţional]]></category>
		<category><![CDATA[laureații]]></category>
		<category><![CDATA[preselectie]]></category>
		<category><![CDATA[sons sur scène]]></category>
		<category><![CDATA[tudor vladimirescu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=398824</guid>

					<description><![CDATA[<p>Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, școală asociată UNESCO, în colaborare cu Institutul Francez din România, Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”, Consiliul Județean Gorj, Primăria Municipiului Târgu Jiu și Asociația Română a Profesorilor Francofoni &#8211; Filiala Gorj, a  organizat duminică, 26 aprilie, ediția a XIII-a a preselecției județene pentru Festivalul Național [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/laureatii-festivalului-de-cantec-francofon-chants-sons-sur-scene-de-la-targu-jiu/">Laureații Festivalului de Cântec Francofon „Chants, sons sur scène” de la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, școală asociată UNESCO, în colaborare cu Institutul Francez din România, Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”, Consiliul Județean Gorj, Primăria Municipiului Târgu Jiu și Asociația Română a Profesorilor Francofoni &#8211; Filiala Gorj, a  organizat duminică, 26 aprilie, ediția a XIII-a a preselecției județene pentru Festivalul Național de Cântec Francofon „Chants, sons sur scène” de la Baia-Mare.<br />
Competiția a reunit tineri talentați, împărțiți în trei categorii de vârstă: 13-15 ani, 16-17 ani și 18-25 de ani, cei mai buni dintre aceștia obținând calificarea pentru etapa finală de la Baia Mare.<br />
Pe lângă concurenții care au evoluat în concurs, elevii Colegiului Național ,,Tudor Vladimirescu” au încântat publicul cu melodii în limba franceză, interpretate de corul francofon, pregătit de prof. Loredana-Gabriela Stoian.<br />
De asemenea, eleva Codita Emilia Maria, din clasa I A, pregătită de prof. Teodor Ciobanu, a interpretat la chitară melodia ,,Frère Jacques”, elevul Ursu Adelin din clasa a VI-a, de la Liceul Tehnologic Bâlteni, a interpretat la vioară ,,La forêt mystérieuse” de Frédéric Chopin, iar Spiciuc Simina Maria, din clasa a XI-a H, a încântat publicul cu un superb moment coregrafic.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398827" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-2.jpg" alt="" width="800" height="536" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-2-320x214.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-2-768x515.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-2-627x420.jpg 627w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-2-696x466.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Evenimentul s-a încheiat cu un recital susținut de artistul francez Pierre Donoré, care i-a invitat pe tineri să cânte alături de el.<br />
Premiile oferite câștigătorilor au fost asigurate de Bijuteria Violeta și Cofetăria Glamour Cakes, iar aranjamentele florale care au completat decorul evenimentului au fost realizate de Florăria Vera.<br />
Afișul și diplomele festivalului au fost concepute de profesorul Daniel Murărița, iar prezentarea evenimentului a fost asigurată de elevii Ștefania-Georgiana Codiță și Ioan-David Sbora, din clasa a X-a A.<br />
Juriul festivalului, alcătuit din Camelia Gintaru, responsabilă de cursuri și examene la Institutul Francez din Timișoara, Valentine Brillouet, stagiară FLE în cadrul aceleiași instituții, profesoarele de limba franceză Liliana Oniga și Raluca Lăpădat, precum și muzicianul francez Pierre Donoré, președintele din acest an, a acordat următoarele premii:</p>
<p><strong><u>CATEGORIA 13-15 ANI </u></strong><br />
<strong>Premiul I</strong><strong>: </strong>Neamțu Karina-Ioana Adriana &#8211; Școala Gimnazială nr. 1 Rovinari, prof. Păsărin Iliuța Doroteia<br />
<strong>Premiul al II-lea</strong>: Perețeanu Maria Anastasia &#8211; Școala Gimnazială ,,Constantin Săvoiu”, prof. Bucur Mădălina<br />
<strong>Premiul al III-lea</strong>: Răceanu Bianca-Maria și Giorgi Rania-Ana &#8211; Colegiul Național „Spiru Haret”, prof. Popescu-Motomancea Elena Aurelia</p>
<p><strong><u>CATEGORIA 16-17 ANI</u></strong><br />
<strong>Premiul I:</strong> Săvulescu Alexia Ștefania- Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu”-Prof. Stoian Loredana-Gabriela<br />
<strong>Premiul al II-lea</strong>: Ciortan Daria Ana-Maria- Liceul de Arte „Constantin Brǎiloiu”- prof. Armășoiu Roxana și Bălășoiu Olimpia<br />
<strong>Premiul al III-lea:</strong> Constantinescu Bianca-Maria &#8211; Colegiul Național „Spiru Haret”- Prof. Cenușe Trandafira-Nicoleta<br />
<strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-3.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398828" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-3.jpg" alt="" width="800" height="536" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-3.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-3-320x214.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-3-768x515.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-3-627x420.jpg 627w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-3-696x466.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Mențiune:</strong> Saraolu Rebeca Antonia<strong>&#8211; </strong>Colegiul Național „Spiru Haret”-prof. Cenușe Trandafira-Nicoleta<br />
<strong>Mențiune:</strong> Cercelaru Alexia- Liceul de Arte „Constantin Brǎiloiu”- prof. Armășoiu Roxana și Bălășoiu Olimpia<br />
<strong>Mențiune:</strong> Gherghina Valentin-Damian și Săvulescu Alexia Ștefania &#8211; Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu”-Prof. Stoian Loredana-Gabriela<br />
<strong> </strong><br />
<strong><u>CATEGORIA 18-25 ANI</u></strong><br />
<strong>Premiul I:</strong> Bertha Briana Gabriela -Liceul de Arte „Constantin Brǎiloiu”-prof. Armășoiu Roxana și Bălășoiu Olimpia<br />
<strong>Premiul al II-lea:</strong> Pecingină Bianca Gabriela- Colegiul Național „Spiru Haret”- prof. Popescu-Motomancea Elena Aurelia<br />
<strong>Premiul al III-lea: </strong>Buşe Ștefania &#8211; Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu”-prof. Stoian Loredana-Gabriela<br />
<strong>Mențiune:</strong> Dăianu Cristian-  Liceul Tehnologic Bâlteni –prof. Vuc Adela-Lavinia și Banța Veronica</p>
<p><strong><u>PREMII SPECIALE</u></strong><br />
Asociația Română a Profesorilor Francofoni &#8211; Filiala Gorj a acordat un premiu în valoare de 200 de lei studentei Speriuș Irina, de la Universitatea din Craiova, originară din Bâlteni și pregătită de profesoarele Vuc Adela-Lavinia și Banța Veronica.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-4.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398829" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-4.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-4.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-4-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/festival-4-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>„Mulțumiri alese tuturor colaboratorilor care au contribuit la reușita evenimentului nostru și felicitări concurenților și dascălilor care i-au pregătit! Vă așteptăm cu mult drag la edițiile viitoare!” au transmis reprezentanții Colegiului Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/laureatii-festivalului-de-cantec-francofon-chants-sons-sur-scene-de-la-targu-jiu/">Laureații Festivalului de Cântec Francofon „Chants, sons sur scène” de la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/laureatii-festivalului-de-cantec-francofon-chants-sons-sur-scene-de-la-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ziua Forțelor Terestre 2026, sărbătorită la Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ziua-fortelor-terestre-2026-sarbatorita-la-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ziua-fortelor-terestre-2026-sarbatorita-la-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 26 Apr 2026 21:11:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[adrian tudor]]></category>
		<category><![CDATA[Batalionul 24 Infanterie Ecaterina Teodoroiu]]></category>
		<category><![CDATA[cosmin mihai popescu]]></category>
		<category><![CDATA[erban Predescu]]></category>
		<category><![CDATA[Ionuț Drăgoi]]></category>
		<category><![CDATA[Roxana Arșeanu]]></category>
		<category><![CDATA[Sfântul Mare Mucenic Gheorghe]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Forțelor Terestre]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=398560</guid>

					<description><![CDATA[<p>Joi, 23 aprilie 2026, începând cu ora 15:00, și în municipiul Târgu Jiu a fost sărbătorită „Ziua Forțelor Terestre”, marcată anual, la data de 23 aprilie, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință și patronul spiritual al militarilor acestei categorii de forțe, mereu pregătiți să acționeze: Oriunde, Oricând, la Datorie! La Târgu Jiu, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ziua-fortelor-terestre-2026-sarbatorita-la-targu-jiu/">Ziua Forțelor Terestre 2026, sărbătorită la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Joi, 23 aprilie 2026, începând cu ora 15:00, și în municipiul Târgu Jiu a fost sărbătorită „Ziua Forțelor Terestre”, marcată anual, la data de 23 aprilie, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință și patronul spiritual al militarilor acestei categorii de forțe, mereu pregătiți să acționeze: Oriunde, Oricând, la Datorie!</strong></p>
<p>La Târgu Jiu, pe o vreme frumoasă de primăvară, cu cer senin și soare mângâietor, cu raze călduțe și îmbietoare de a te plimba în natură, ceremonialul militar-religios dedicat sărbătoririi Zilei Forțelor Terestre care a inclus momente solemne, o expoziție de tehnică și echipamente militare și un stand de promovare a profesiei militare în rândul elevilor, a adunat o mulțime de lume pe strada Geneva, intersecția cu strada Calea Eroilor (în fața Facultății de Inginerie a Universității ,,Constantin Brâncuși”).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398564" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Corala-Muzicii-Militare-Craiova-.jpg" alt="" width="1118" height="631" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Corala-Muzicii-Militare-Craiova-.jpg 1118w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Corala-Muzicii-Militare-Craiova--320x181.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Corala-Muzicii-Militare-Craiova--1024x578.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Corala-Muzicii-Militare-Craiova--768x433.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Corala-Muzicii-Militare-Craiova--744x420.jpg 744w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Corala-Muzicii-Militare-Craiova--696x393.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Corala-Muzicii-Militare-Craiova--1068x603.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1118px) 100vw, 1118px" />Probabil și din cauza vremii frumoase, autoritățile administrației publice județene și locale au fost reprezentate la cel mai înalt nivel: Instituția Prefectului Gorj – Ing. Şerban Predescu, prefect și Ionuț Drăgoi, subprefect, Consiliul Județean Gorj – Cosmin-Mihai Popescu, președinte, Primăria Municipiului Târgu Jiu – Adrian Tudor, viceprimar. Au fost prezenți și reprezentanții structurilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, cadre militare active și în rezervă, precum și membri ai comunității locale, dintre care foarte mulți tineri.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398565" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-1.jpg" alt="" width="1120" height="626" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-1.jpg 1120w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-1-320x179.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-1-1024x572.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-1-768x429.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-1-751x420.jpg 751w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-1-696x389.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-1-1068x597.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1120px) 100vw, 1120px" />La ora 14:55 Batalionul 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” a intrat în dispozitiv având în frunte Fanfara Militară a Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova și Garda cu Drapelul de Luptă al Batalionului, iar la ora 15:00 fix, doamna locotenent Roxana Arșeanu, moderatorul evenimentului a vorbit despre însemnătatea evenimentului. „Structurii Forțelor Terestre a Armatei României i-a fost hărăzită onoarea de a avea drept patron spiritual al religiei creștine pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, simbol al biruinței binelui asupra răului, al credinței și al demnității. Prin semnificația sa, această zi, readuce în memoria noastră Eroii Neamului căzuți pe câmpurile de luptă pentru apărarea Patriei și păstrarea identității noastre naționale, demonstrând curaj, spirit de sacrificiu și dragoste de țară. Aceste trăsături, alături de profesionalismul specific, au transformat de-a lungul timpului Forțele Terestre într-o expresie a demnității și hotărârii cu care militarii români au sfințit locurile de pe întreg mapamondul, în care și-au executat misiunile”, a punctat ofițerul de relații cu presa al batalionului.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398566" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-2.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-2-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-2-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-2-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-2-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-2-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-2-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-2-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Domnul prefect Şerban Predescu, însoțit de doamna Lt. col. Raluca Popescu, comandantul Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”, a primit onorul trecând în revistă întregul efectiv al batalionului apoi au luat loc alături de autorități.<br />
După intonarea Imnului de Stat, a avut loc oficierea serviciului religios făcut de trei preoți militari: Mr. Robert Ștefan CIUCĂ, preotul batalionului și al Garnizoanei Târgu Jiu, lt. col. Gheorghe GOMOI, preotul garnizoanei Bumbești Jiu și mr. Trifu Bogdan sosit de la Craiova cu o corală a brigăzii, sprijiniți de fruntașul Alin FRUNZĂ (fost preot în satul Budeni, comuna Scoarța).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398567" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-3.jpg" alt="" width="1115" height="627" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-3.jpg 1115w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-3-320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-3-1024x576.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-3-768x432.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-3-747x420.jpg 747w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-3-696x391.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-3-1068x601.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1115px) 100vw, 1115px" />Programul a continuat cu alocuțiunea domnului prefect Șerban Predescu: „Ne-am adunat astăzi pentru a celebra Ziua Forțelor Terestre Române într-o zi cu profundă încărcătură spirituală și simbolică marcată de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință și ocrotitorul militarilor noștri. Această coincidență nu este întâmplătoare. Ea ne amintește că forța unei armate nu stă doar în tehnică și strategie, ci mai ales între credință, curaj și în puterea de a rămâne demn în fața oricărei încercări. Sfântul Gheorghe, simbol al binelui împotriva răului, reflectă valorile fundamentale pe care Forțele Terestre Române le apără zi de zi, onoarea, devotamentul și sacrificiul. În calitate de Prefect al județului Gorj, privesc cu respect și recunoștință către fiecare militar care, sub Drapelul României, își asumă misiunea de a apăra libertatea, siguranța și demnitatea cetățenilor. În spatele uniformei se află oameni și familii, cu speranțe, cu responsabilități care aleg, în mod conștient, calea datoriei. Forțele Terestre Române reprezintă coloana vertebrală a sistemului nostru de apărare. Prin profesionalismul, disciplina și spiritul de sacrificiu de care dau dovadă, militarii noștri contribuie nu doar la securitatea națională, ci și la consolidarea în instituțiile statului. <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398568" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-4.jpg" alt="" width="1123" height="583" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-4.jpg 1123w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-4-320x166.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-4-1024x532.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-4-768x399.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-4-809x420.jpg 809w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-4-696x361.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-4-1068x554.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1123px) 100vw, 1123px" />Astăzi, mai mult ca oricând, într-un context internațional marcat de provocări și incertitudini, rolul dumneavoastră devine esențial. Abilitatea și pacea nu sunt date permanente, ci sunt valori care trebuie apărate cu vigilență, responsabilitate și solidaritate. Transmit, totodată aprecierea mea familiilor militarilor, care susțin din umbră aceste aport continuu. Fără echilibru și sprijinul lor, această misiune ar fi mult mai dificilă. Dragi militari, vă mulțumesc pentru dedicarea dumneavoastră, pentru curajul de a fi mereu în prima linie și pentru exemplul de responsabilitate pe care-l oferiți societății. Sunteți un reper de seriozitate și onoare pentru întreaga comunitate”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398569" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-col.-Raluca-Popescu-.jpg" alt="" width="1123" height="628" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-col.-Raluca-Popescu-.jpg 1123w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-col.-Raluca-Popescu--320x179.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-col.-Raluca-Popescu--1024x573.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-col.-Raluca-Popescu--768x429.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-col.-Raluca-Popescu--751x420.jpg 751w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-col.-Raluca-Popescu--696x389.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-col.-Raluca-Popescu--1068x597.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1123px) 100vw, 1123px" />A urmat mesajul viceprim-ministrului și ministru al Apărării Naționale, domnul Radu-Dinel Miruță, prezentat de doamna locotenent-colonel Raluca Popescu, comandantul Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu: „Astăzi, 23 aprilie 2026, cinstim cu respect și recunoștință Forțele Terestre Române, cea mai reprezentativă categorie de forțe a Armatei României. În aceste momente de sărbătoare, este de datoria noastră să elogiem amintirea și jertfa tuturor acelora care au slujit cu devotament pe toți românii. Îmi exprim pe această cale omagiul și recunoștința în fața memoriei martirilor căzuți pe câmpurile de luptă pentru apărarea și unitatea țării, pentru care datoria față de țară și drapel a reprezentat țelul suprem. În tot ceea ce <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398570" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-Roxana-Arteanu-.jpg" alt="" width="1119" height="628" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-Roxana-Arteanu-.jpg 1119w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-Roxana-Arteanu--320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-Roxana-Arteanu--1024x575.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-Roxana-Arteanu--768x431.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-Roxana-Arteanu--748x420.jpg 748w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-Roxana-Arteanu--696x391.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Lt.-Roxana-Arteanu--1068x599.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1119px) 100vw, 1119px" />au făcut de-a lungul îndelungatei istorii naționale, militarii din Forțele Terestre Române, categoria de forțe cu rol determinant în desfășurarea acțiunilor militare, pilonul principal al acțiunilor militare și componenta fundamentală a Sistemului Național de Apărare, și-au adus o însemnată contribuție la creșterea prestigiului Armatei României și implicit, a renumelui României în lume”. În încheierea mesajului se arată că: „Forțele Terestre Române se adaptează permanent pentru a putea răspunde eficient noilor provocări. Fie că este vorba despre apărare teritoriului național, misiunea aliaților, s-au participarea la misiuni internaționale, Forțele Terestre Române demonstrează profesionalism, flexibilitate și capacitate de reacție rapidă, consolidând rolul României ca partener de încredere în cadrul NATO și al Uniunii Europene”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398571" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/gigi-buse.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/gigi-buse.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/gigi-buse-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/gigi-buse-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/gigi-buse-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/gigi-buse-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/gigi-buse-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/gigi-buse-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/gigi-buse-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/gigi-buse-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În momentele următoare, militarii Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu au rostit Legământul Forțelor Terestre. Doamna comandant a ordonat: „Rostiți după mine”, apoi a început să rostească, în propoziții scurte, cu pauze pentru repetarea și de către subordonați a acestora, întregul legământ. „Eu, militar al Forțelor Terestre Române,/ Unit în credință cu țara și valorile străbune,/ O patrie în adevăr și dreptate păzesc,/ Cu brațele-armate, dușmanul zdrobesc./ Onoare, virtute, devotament etern,/ Cinstesc libertatea prin sacrificiul suprem./ Sfântul Mucenic Gheorghe mă protejează,/ Iar Dumnezeu Atotputernic din ceruri veghează./ Legământul de credință, astăzi jurat,/ O datorie de luptă și sacră mi-a dat”. La final, doamna comandant s-a adresat domnului prefect: „Domnule Prefect, militarii Batalionului 24 Infanterie sunt gata: Oriunde, Oricând, La Datorie!”<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398573" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-5.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-5-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-5-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-5-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-5-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-5-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-5-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-5-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-5-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În continuare militarii Batalionului 24 infanterie „Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu, susținuți de corul Muzicii Militare al Garnizoanei Craiova au intonat Imnul Forțelor Terestre, o piesă solemnă ce omagiază curajul, tradiția și devotamentul ostașilor români. Textul subliniază spiritul de luptător și datoria de a apăra țara.<br />
Ceremonialul militar și religios s-a încheiat cu defilarea batalionului prin fața autorităților administrației publice și a celor prezenți la ceremonial, iar expozițiile de armament, echipamente și tehnică militară precum și standul de promovare a ofertei educaționale și a carierei militare, realizat cu sprijinul Biroului Informare-Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Gorj, i-au adus pe cei prezenți mai aproape de militarii Armatei României.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398574" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-6.jpg" alt="" width="1200" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-6-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-6-1024x683.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-6-768x512.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-6-630x420.jpg 630w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-6-696x464.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/ziua-fortelor-terestre-6-1068x712.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Pentru buna desfășurare a evenimentului, Poliția Rutieră Târgu Jiu a instituit măsuri specifice pentru fluidizarea traficului și informarea participanților la trafic cu privire la restricțiile rutiere din zona desfășurării activității.<br />
<em><strong>Col. (rtr.) jurnalist Gigi BUȘE</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ziua-fortelor-terestre-2026-sarbatorita-la-targu-jiu/">Ziua Forțelor Terestre 2026, sărbătorită la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ziua-fortelor-terestre-2026-sarbatorita-la-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Legătura dintre diabet și sănătatea ochilor</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/legatura-dintre-diabet-si-sanatatea-ochilor/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/legatura-dintre-diabet-si-sanatatea-ochilor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 26 Apr 2026 07:27:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[diabet]]></category>
		<category><![CDATA[glicemia]]></category>
		<category><![CDATA[Retinopatia diabetică]]></category>
		<category><![CDATA[sănătatea ochilor]]></category>
		<category><![CDATA[tratamentul medicamentos]]></category>
		<category><![CDATA[vasele de sânge]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=398492</guid>

					<description><![CDATA[<p>Diabetul este o afecțiune care influențează întregul organism, nu doar nivelul glicemiei. Deși multe persoane sunt atente la dietă și la tratamentul medicamentos, sănătatea ochilor este adesea trecută cu vederea. În realitate, ochii sunt printre cele mai vulnerabile organe atunci când glicemia nu este bine controlată, iar complicațiile pot apărea fără semne evidente. Una dintre [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/legatura-dintre-diabet-si-sanatatea-ochilor/">Legătura dintre diabet și sănătatea ochilor</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Diabetul este o afecțiune care influențează întregul organism, nu doar nivelul glicemiei. Deși multe persoane sunt atente la dietă și la tratamentul medicamentos, sănătatea ochilor este adesea trecută cu vederea. În realitate, ochii sunt printre cele mai vulnerabile organe atunci când glicemia nu este bine controlată, iar complicațiile pot apărea fără semne evidente. Una dintre cele mai cunoscute și frecvente afecțiuni asociate diabetului este retinopatia diabetică, o problemă care afectează direct retina și, implicit, calitatea vederii.</p>
<h2><strong>Cum afectează diabetul vederea</strong></h2>
<p>Atunci când nivelul glicemiei rămâne ridicat pentru perioade lungi de timp, vasele de sânge din organism încep să sufere modificări. Acest lucru se întâmplă și la nivelul retinei, unde circulația este esențială pentru funcționarea corectă a ochiului. În timp, aceste vase devin fragile, se pot dilata sau chiar sparge, iar lichidul acumulat poate afecta structura retinei. În acest mod apare <a href="https://clinicaalcor.ro/retinopatia-diabetica/">retinopatia diabetică</a>, care evoluează progresiv și poate duce la scăderea vederii dacă nu este gestionată corect.</p>
<h2><strong>De ce este periculoasă această afecțiune</strong></h2>
<p>Unul dintre cele mai dificile aspecte legate de această problemă este faptul că, în stadiile incipiente, nu provoacă simptome evidente. Mulți pacienți cred că vederea lor este stabilă, însă modificările apar în profunzime, fără să fie resimțite imediat.</p>
<p>Pe măsură ce afecțiunea avansează, pot apărea episoade de vedere încețoșată, pete în câmpul vizual sau dificultăți în focalizare. În cazurile mai severe, vederea periferică este afectată, iar în lipsa tratamentului se poate ajunge la pierderea vederii.</p>
<h2><strong>Cine este expus riscului</strong></h2>
<p>Orice persoană diagnosticată cu diabet poate dezvolta această afecțiune, indiferent de vârstă. Riscul este influențat de durata bolii, de modul în care este controlată glicemia și de alți factori precum tensiunea arterială sau nivelul colesterolului. Chiar și pacienții care nu au simptome ar trebui să fie atenți, deoarece lipsa disconfortului nu înseamnă lipsa problemei.</p>
<h2><strong>Rolul controalelor regulate</strong></h2>
<p>Un aspect esențial în prevenție este controlul periodic. O vizită la o clinică de oftalmologie poate identifica din timp modificările de la nivelul retinei, chiar înainte ca acestea să afecteze vederea.</p>
<p>Investigațiile moderne permit medicului să observe detalii fine și să stabilească dacă există semne timpurii ale afecțiunii. În acest fel, tratamentul poate începe înainte ca problemele să devină vizibile pentru pacient.</p>
<h2><strong>Se poate preveni sau controla evoluția?</strong></h2>
<p>Chiar dacă diabetul este o afecțiune cronică, complicațiile oculare pot fi prevenite sau încetinite. Controlul glicemiei este esențial, la fel ca monitorizarea constantă a sănătății ochilor. În multe situații, atunci când problema este descoperită la timp, evoluția poate fi ținută sub control, iar vederea poate fi protejată pe termen lung. Important este ca pacientul să fie informat și să nu amâne vizitele la medic.</p>
<p>Legătura dintre diabet și sănătatea ochilor este mai strânsă decât pare la prima vedere. Retinopatia diabetică nu apare brusc, ci se dezvoltă în timp, iar lipsa simptomelor poate crea o falsă senzație de siguranță. Un control periodic într-o <a href="https://clinicaalcor.ro/">clinică de oftalmologie</a> poate face diferența între o problemă descoperită la timp și una care afectează iremediabil vederea. Grija pentru ochi trebuie să fie parte din rutina oricărei persoane cu diabet, la fel de importantă ca orice alt aspect al tratamentului.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/legatura-dintre-diabet-si-sanatatea-ochilor/">Legătura dintre diabet și sănătatea ochilor</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/legatura-dintre-diabet-si-sanatatea-ochilor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Mobilitate completă pentru părinți: alegerea căruciorul perfect</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/mobilitate-completa-pentru-parinti-alegerea-caruciorul-perfect/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/mobilitate-completa-pentru-parinti-alegerea-caruciorul-perfect/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 24 Apr 2026 12:31:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[alegerea căruciorul perfect]]></category>
		<category><![CDATA[bebelus]]></category>
		<category><![CDATA[investiţii]]></category>
		<category><![CDATA[nou nascuti]]></category>
		<category><![CDATA[sistem de transport]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=398450</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pregătirile pentru venirea unui bebeluș implică decizii importante privind echipamentul necesar pentru confortul și siguranța micuțului. Printre achizițiile fundamentale, alegerea unui sistem de transport adecvat reprezintă una dintre cele mai semnificative investiții. Aici intra in discutie caruciorul bebe 3 in 1, un echipament ce oferă versatilitatea necesară pentru a acoperi toate nevoile primilor ani de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/mobilitate-completa-pentru-parinti-alegerea-caruciorul-perfect/">Mobilitate completă pentru părinți: alegerea căruciorul perfect</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pregătirile pentru venirea unui bebeluș implică decizii importante privind echipamentul necesar pentru confortul și siguranța micuțului. Printre achizițiile fundamentale, alegerea unui sistem de transport adecvat reprezintă una dintre cele mai semnificative investiții. Aici intra in discutie caruciorul bebe 3 in 1, un echipament ce oferă versatilitatea necesară pentru a acoperi toate nevoile primilor ani de viață, adaptându-se la diferitele etape de dezvoltare și situații de utilizare.</p>
<h2><strong>Avantajele sistemului complet</strong></h2>
<p>Conceptul multifuncțional elimină necesitatea achiziționării separate a multiple produse. Carucior bebe 3 in 1 include landoul pentru nou-născuți, scaunul sport pentru copiii mai mari și scoica auto pentru transport sigur în mașină. Această versatilitate se traduce în economii substanțiale și în simplificarea logistică pentru părinți care nu trebuie să jongleze cu diverse sisteme incompatibile.</p>
<p>Tranziția între diferitele configurații se realizează rapid și intuitiv. Sistemul de prindere standardizat permite schimbarea componentelor în câteva secunde, fără instrumente sau proceduri complicate. Această flexibilitate este esențială în situațiile zilnice când bebelușul adoarme în mașină și trebuie transferat ușor în landou fără a fi trezit.</p>
<h2><strong>Landoul pentru nou-născuți</strong></h2>
<p>Primele luni de viață necesită poziție complet orizontală care să protejeze coloana vertebrală fragedă. Carucior bebe 3 in 1 include un landou spațios cu saltea confortabilă și susținere optimă. Pereții înalți protejează de curenți și intemperii, creând un cocon sigur pentru somnul liniștit al micuțului.</p>
<p>Materialele utilizate respectă standardele stricte de siguranță pentru nou-născuți. Țesăturile respirabile previn supraîncălzirea, în timp ce căptușelile ușor de îndepărtat permit spălarea frecventă pentru menținerea igienei impecabile. Ceea ce amortizează șocurile și protejează bebelușul de loviturile accidentale sunt fix apărătorile laterale.</p>
<h2><strong>Scaunul sport pentru exploratori</strong></h2>
<p>Pe măsură ce copilul crește și devine interesat de lumea înconjurătoare, poziția șezândă devine preferată. Scaunul sport integrat permite ajustarea înclinării în multiple poziții, de la orizontală pentru somn până la verticală pentru explorare activă. Astfel, vei avea parte de partenerul ideal pentru plimbări lungi și multe aventuri urbane alaturi de <a href="https://www.emag.ro/carucioare-copii/filter/tip-f9470,3-in-1-v-12270520/c">clasicul carucior bebe 3 in 1.</a></p>
<p>Harnașul de siguranță cu cinci puncte de prindere asigură protecție maximă chiar și pentru copiii agitați. Ajustările ușoare permit adaptarea pe măsură ce bebelușul crește, eliminând nevoia de achiziționare a unui cărucior nou când micuțul depășește dimensiunile inițiale. Bara frontală detașabilă facilitează așezarea și scoaterea copilului mai mare care începe să devină independent.</p>
<h2><strong>Scoica auto pentru siguranță rutieră</strong></h2>
<p>Transportul în mașină necesită sisteme specializate care protejează în cazul unui accident. Scoica inclusă în pachetul complet respectă normele europene de siguranță și poate fi folosită de la naștere până când copilul atinge limitele de greutate specificate. Instalarea pe baza IsoFix asigură prindere solidă și elimină riscurile asociate cu montarea incorectă.</p>
<p>Compatibilitatea cu șasiul căruciorul permite transferul direct din mașină la plimbare fără a deranja somnul bebelușului. Această caracteristică se dovedește inestimabilă pentru părinții care fac cumparaturi sau vizite scurte unde trezirea copilului ar complica semnificativ logistica.</p>
<h2><strong>Șasiul robust și manevrabil</strong></h2>
<p>Cadrul care susține toate componentele trebuie să îmbine soliditatea cu manevrabilitatea. Caruciorul bebe tip 3 in 1 utilizează aluminiu ușor dar destul de rezistent incat sa suporte greutatea chiar și a copiilor mai mari, fără a se deforma. Roțile mari cu suspensii absorbante asigură mers lin chiar pe suprafețe neregulate, protejând confortul micuțului.</p>
<p>Sistemul de pliere compactă facilitează depozitarea în portbagaje mai mici sau în spații reduse din casă. Mecanismul cu o singură mână permite părinților să manipuleze căruciorul chiar când țin copilul în brațe, un detaliu practic care face diferența în utilizarea zilnică.</p>
<h2><strong>Accesorii practice pentru confort</strong></h2>
<p>Completarea cu elemente suplimentare îmbunătățește experiența atât pentru copil, cât și pentru părinți. Copertina extinsibilă oferă protecție variabilă împotriva soarelui, vântului sau ploii ușoare. Husa pentru picioare menține căldura în anotimpul rece, în timp ce plasa de vară permite circulația aerului fără a admite insectele.</p>
<p>Coșul de depozitare generos sub scaun acoperă nevoile de transport pentru cumpărături, gențile cu schimburi sau jucării. Această capacitate elimină necesitatea purtării separate a genților grele, concentrând tot ce este necesar într-un singur sistem mobil.</p>
<h2><strong>Criterii de selecție importante</strong></h2>
<p>Greutatea totală a sistemului influențează utilizarea practică zilnică. Un carucior bebe 3 in 1 prea greu devine povară pentru părinții care locuiesc la etaj fără lift sau care călătoresc frecvent. Echilibrul între robustețe și portabilitate trebuie evaluat în funcție de circumstanțele specifice fiecărei familii.</p>
<p>Dimensiunile pliatului determină compatibilitatea cu portbagajul mașinii și spațiile de depozitare disponibile. Verificarea acestor măsurători înainte de achiziție previne surprizele neplăcute și asigură că investiția va fi cu adevărat utilă în practica cotidiană.</p>
<h2><strong>Raport calitate-preț</strong></h2>
<p>Investiția într-un sistem complet se amortizează prin eliminarea achizițiilor multiple pe măsură ce copilul crește. Carucior bebe 3 in 1 de calitate servește fidel de la naștere până la vârsta de trei-patru ani, acoperind toate nevoile de mobilitate ale familiei tinere. Durabilitatea construcției asigură că produsul poate fi folosit și pentru viitorii copii mici, maximizând valoarea investiției inițiale.</p>
<p>Alegerea unui sistem care combină funcționalitatea cu siguranța și confortul oferă liniște sufletească părinților și cele mai bune condiții pentru dezvoltarea sănătoasă a bebelușului în primii ani esențiali de viață!</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/mobilitate-completa-pentru-parinti-alegerea-caruciorul-perfect/">Mobilitate completă pentru părinți: alegerea căruciorul perfect</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/mobilitate-completa-pentru-parinti-alegerea-caruciorul-perfect/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tradiții ostășești &#8211; Rezerviștii gorjeni invitați pe malul Danubiului</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ostasesti-rezervistii-gorjeni-invitati-pe-malul-danubiului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ostasesti-rezervistii-gorjeni-invitati-pe-malul-danubiului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 22 Apr 2026 21:19:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere]]></category>
		<category><![CDATA[Liviu Fulga]]></category>
		<category><![CDATA[Muzeul Regiunii Porților de Fier]]></category>
		<category><![CDATA[rezervistii gorjeni]]></category>
		<category><![CDATA[valorile militare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=398241</guid>

					<description><![CDATA[<p>Recent o delegație a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere filiala Gorj a avut onoarea de a participa, în calitate de invitat, la Ședința Adunării Generale Filialei Mehedinți „Decebal&#8221; a ANCMRR, un eveniment marcat de solemnitate, tradiție și respect pentru valorile militare. Programul zilei a debutat cu o vizită culturală la Muzeul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ostasesti-rezervistii-gorjeni-invitati-pe-malul-danubiului/">Tradiții ostășești &#8211; Rezerviștii gorjeni invitați pe malul Danubiului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Recent o delegație a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere filiala Gorj a avut onoarea de a participa, în calitate de invitat, la Ședința Adunării Generale Filialei Mehedinți „Decebal&#8221; a ANCMRR, un eveniment marcat de solemnitate, tradiție și respect pentru valorile militare.<br />
Programul zilei a debutat cu o vizită culturală la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin, un veritabil reper al patrimoniului național. Participanții au avut prilejul să admire vestigiile impresionante ale <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398243" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-2.jpg" alt="" width="734" height="882" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-2.jpg 734w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-2-200x240.jpg 200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-2-666x800.jpg 666w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-2-350x420.jpg 350w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-2-696x836.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 734px) 100vw, 734px" />Termelor romane și ale Castrului roman, precum și bogata colecție de exponate ce acoperă o vastă perioadă istorică, de la preistorie și antichitate până în epoca modernă și contemporană. Această incursiune în trecut a oferit un cadru potrivit pentru reflecție asupra continuității și identității noastre istorice.<br />
Ședința solemnă s-a desfășurat ulterior în impunătoarea clădire a Palatului Culturii din Drobeta Turnu Severin, într-o atmosferă festivă și de respect reciproc<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398244" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-3.jpg" alt="" width="1418" height="752" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-3.jpg 1418w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-3-320x170.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-3-1024x543.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-3-768x407.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-3-792x420.jpg 792w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-3-696x369.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-3-1068x566.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1418px) 100vw, 1418px" />Președintele Filialei „Decebal&#8221; colonel (r) Liviu Fulga, a prezentat raportul de activitate pentru anul 2025, evidențiind realizările organizației, implicarea membrilor și proiectele de viitor.<br />
Evenimentul s-a bucurat de prezența unor importante oficialități ale județului Mehedinți – Prefectul, vicepreședintele Consiliului Județean și viceprimarul municipiului Drobeta Turnu Severin –, fapt ce reflectă aprecierea și susținerea de care Filiala „Decebal&#8221; se bucură în comunitatea locală.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398245" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-4.jpg" alt="" width="1870" height="911" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-4.jpg 1870w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-4-320x156.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-4-1024x499.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-4-768x374.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-4-1536x748.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-4-862x420.jpg 862w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-4-696x339.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-4-1068x520.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-4-533x261.jpg 533w" sizes="auto, (max-width: 1870px) 100vw, 1870px" />În cadrul ceremoniei au fost înmânate plachete, diplome și obiecte personalizate, în semn de recunoaștere a meritelor și implicării membrilor. De asemenea, participanții au primit lucrarea „Călătorie prin timp la ceas aniversar&#8221;, o publicație retrospectivă ce surprinde, prin paginile sale, momentele definitorii ale celor 35 de ani de existență ai Filialei, oferind cititorului o veritabilă incursiune în timp.<br />
Evenimentul s-a încheiat într-o notă de respect și reculegere, printr-o slujbă de pomenire dedicată camarazilor trecuți în neființă, reafirmând valorile de solidaritate și memoria colectivă care definesc această comunitate.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-398246" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-5.jpg" alt="" width="1370" height="726" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-5.jpg 1370w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-5-320x170.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-5-1024x543.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-5-768x407.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-5-793x420.jpg 793w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-5-696x369.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/rezervisti-5-1068x566.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1370px) 100vw, 1370px" />Participarea delegației ANCMRR Gorj la acest moment deosebit a constituit o experiență onorantă și o oportunitate de consolidare a relațiilor de colaborare și respect reciproc între cele două Filiale ale ANCMRR.<br />
<em><strong>A consemnat Mugurel Petrescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ostasesti-rezervistii-gorjeni-invitati-pe-malul-danubiului/">Tradiții ostășești &#8211; Rezerviștii gorjeni invitați pe malul Danubiului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/traditii-ostasesti-rezervistii-gorjeni-invitati-pe-malul-danubiului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Orașele din Oltenia pot candida la titlul de Capitală Europeană a Turismului 2027</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/orasele-din-oltenia-pot-candida-la-titlul-de-capitala-europeana-a-turismului-2027/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/orasele-din-oltenia-pot-candida-la-titlul-de-capitala-europeana-a-turismului-2027/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[I.I.]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 21 Apr 2026 21:21:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[adr sud vest oltenia]]></category>
		<category><![CDATA[Capitală Europeană a Turismului 2027]]></category>
		<category><![CDATA[Comisia Europeană]]></category>
		<category><![CDATA[Orașe Oltenia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=398056</guid>

					<description><![CDATA[<p>Orașele din Oltenia se pot înscrie pentru titlul de Capitală Europeană a Turismului 2027. „Avem orașe cu o istorie bogată, comunități creative și un farmec local care merită să fie cunoscut dincolo de granițe. Însă, pentru a deveni destinații cu adevărat europene, potențialul trebuie dublat de viziune: accesibilitate, soluții digitale și respect pentru mediu. Comisia [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/orasele-din-oltenia-pot-candida-la-titlul-de-capitala-europeana-a-turismului-2027/">Orașele din Oltenia pot candida la titlul de Capitală Europeană a Turismului 2027</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Orașele din Oltenia se pot înscrie pentru titlul de Capitală Europeană a Turismului 2027.<br />
„Avem orașe cu o istorie bogată, comunități creative și un farmec local care merită să fie cunoscut dincolo de granițe. Însă, pentru a deveni destinații cu adevărat europene, potențialul trebuie dublat de viziune: accesibilitate, soluții digitale și respect pentru mediu. Comisia Europeană a dat startul înscrierilor pentru Capitalele europene ale turismului 2027. Este momentul ca orașele din regiunea noastră să arate cum reușesc să integreze tehnologia și soluțiile verzi în viața comunității”, a anunțat Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia.<br />
Pot aplica orașele cu peste 100.000 de locuitori, recunoscute pentru performanțe în sustenabilitate, accesibilitate, digitalizare și valorificarea patrimoniului cultural, precum și destinațiile cu 25.000-100.000 de locuitori, care promovează turismul sustenabil prin practici de tranziție verde.<br />
„Câștigătorii vor beneficia de sprijin în promovare și vor deveni modele de bune practici la nivelul întregii Uniuni Europene. Este o oportunitate de a ne pune orașele pe harta lumii și de a arăta că, în Oltenia, turismul viitorului se construiește cu respect pentru trecut. Termen-limită: 12 iunie 2026”, a mai precizat ADR Sud-Vest Oltenia.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/orasele-din-oltenia-pot-candida-la-titlul-de-capitala-europeana-a-turismului-2027/">Orașele din Oltenia pot candida la titlul de Capitală Europeană a Turismului 2027</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/orasele-din-oltenia-pot-candida-la-titlul-de-capitala-europeana-a-turismului-2027/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum să accelerezi în mod natural vindecarea musculară și să revii în formă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-accelerezi-in-mod-natural-vindecarea-musculara-si-sa-revii-in-forma/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-accelerezi-in-mod-natural-vindecarea-musculara-si-sa-revii-in-forma/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 21 Apr 2026 06:58:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[benzi kinesiologice]]></category>
		<category><![CDATA[intindere musculara]]></category>
		<category><![CDATA[regenerarea mușchilor]]></category>
		<category><![CDATA[rola masaj]]></category>
		<category><![CDATA[vindecarea musculară]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=398001</guid>

					<description><![CDATA[<p>După o întindere musculară, entorsă sau alt tip de leziune ar trebui să te interesezi despre ce înseamnă recuperarea musculară. Printr-un proces bine calibrat îți vei recăpăta starea de bine, mobilitatea, dar și capacitatea de a-ți relua rutina de mișcare. Dacă nu știai, există soluții accesibile care pot accelera vindecarea musculară. Nu este nevoie să [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-accelerezi-in-mod-natural-vindecarea-musculara-si-sa-revii-in-forma/">Cum să accelerezi în mod natural vindecarea musculară și să revii în formă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>După o întindere musculară, entorsă sau alt tip de leziune ar trebui să te interesezi despre ce înseamnă recuperarea musculară. Printr-un proces bine calibrat îți vei recăpăta starea de bine, mobilitatea, dar și capacitatea de a-ți relua rutina de mișcare. Dacă nu știai, există soluții accesibile care pot accelera vindecarea musculară. Nu este nevoie să mergi doar la masaj profesional, pentru a grăbi recuperarea.</em></p>
<h2><strong>Primul pas &#8211; acordă atenție dietei</strong></h2>
<p>Primul pas în procesul de vindecare este alimentația. Mușchii au nevoie de resurse pentru a se repara. Efortul duce la apariția microleziunilor, iar procesul de refacere depinde ce consumi după antrenament sau după ce ai suferit o leziune. Este important să suplimentezi aportul de proteine și carbohidrați cu absorbție lentă, acești nutrienți contribuie la reconstrucția rapidă a țesutului muscular și la refacerea rezervelor de glicogen.</p>
<p>La fel de important este să consumi suficientă apă. O hidratare corectă ajută în procesele de transport al nutrienților și eliminare a toxinelor. O cantitate suficientă de apă, reduce inflamația și rigiditatea musculară, ceea ce grăbește vindecarea.</p>
<h2><strong>Folosește benzi kinesiologice, chiar ajută în procesul de recuperare musculară</strong></h2>
<p>Dacă dorești ceva în plus ar trebui să optezi pentru <a href="https://www.fabulo.ro/benzi-kinesiologice/">benzi kinesiologice</a> colorate. Sunt dispozitive medicale ușor de folosit, ce se aplică pe piele și acționează prin susținerea pielii și a mușchilor. Aplicarea acestora încălzește zona afectată și este utilă pentru că favorizează îmbunătățirea circulație sanguine și limfatice în regiunea lezată. Sunt disponibile în diferite dimensiuni de lățime și grosime și vin în diferite culori.</p>
<p>Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre aceste soluții poți analiza oferta și poți alege din meniul Fabulo.ro produse potrivite.</p>
<h2><strong>Folosește rola de masaj pentru relaxarea și regenerarea mușchilor</strong></h2>
<p>Recuperarea musculară poate fi grăbită folosind <a href="https://www.fabulo.ro/role-de-masaj-si-spuma/">rola masaj</a>. Cu acest dispozitiv se poate realiza automasaj eficient. Masajul când este direcționat, dar lejer, contribuie la reducerea tensiunii acumulate în țesuturi. Utilizarea rolei stimulează circulația și previne apariția nodulilor dureroși. Este o formă de masaj ce-ți oferă accesibilitate și controlul al intensității.</p>
<h2><strong>Descoperă avantajele pistolului cu vibrații &#8211; o tehnologie modernă pentru recuperare musculară</strong></h2>
<p>Pistolul cu vibrații este un dispozitiv ce completează recuperarea. Dispozitivul funcționează prin impulsuri rapide care pătrund în țesutul muscular și care stimulează circulația, reducând rigiditatea. Spre deosebire de masajul clasic, efectul este mai intens și mai bine localizat, iar asta oferă rezultate mai rapide pentru zonele afectate.</p>
<p>Recuperarea musculară nu depinde de o singură metodă, ea presupune o combinație de soluții. Fiecare dintre acestea ajută la recâștigarea mobilității, eliminarea rigidității și recâștigarea stării de bine.</p>
<p><em>Sursă de imagine: Jordan C/peopleimages.com – stock.adobe.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-accelerezi-in-mod-natural-vindecarea-musculara-si-sa-revii-in-forma/">Cum să accelerezi în mod natural vindecarea musculară și să revii în formă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-accelerezi-in-mod-natural-vindecarea-musculara-si-sa-revii-in-forma/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Relieful carstic gorjean &#8211; Un veritabil sanctuar al naturii (II)</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/relieful-carstic-gorjean-un-veritabil-sanctuar-al-naturii-ii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/relieful-carstic-gorjean-un-veritabil-sanctuar-al-naturii-ii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 19 Apr 2026 21:11:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Creasta Dâlmei Cucutelor]]></category>
		<category><![CDATA[Relieful carstic gorjean]]></category>
		<category><![CDATA[sohodol]]></category>
		<category><![CDATA[susita seaca]]></category>
		<category><![CDATA[susita verde]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=397819</guid>

					<description><![CDATA[<p>Circulaţia subterană a apei în perimetru Suşita Seacă constituie şi la ora actuală fenomenul cel mai complex şi în acelaşi timp cel mai interesant. Aceasta este favorizată de constituţia geologică a locului (în cea mai mare parte calcare carstificabile) precum şi de particularităţile complexului carstic delimitat de Sohodol şi Şuşiţa Verde. Astfel, cea mai mare [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/relieful-carstic-gorjean-un-veritabil-sanctuar-al-naturii-ii/">Relieful carstic gorjean &#8211; Un veritabil sanctuar al naturii (II)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Circulaţia subterană a apei în perimetru Suşita Seacă constituie şi la ora actuală fenomenul cel mai complex şi în acelaşi timp cel mai interesant. Aceasta este favorizată de constituţia geologică a locului (în cea mai mare parte calcare carstificabile) precum şi de particularităţile complexului carstic delimitat de Sohodol şi Şuşiţa Verde.</strong></p>
<p>Astfel, cea mai mare parte din apa izvoarelor Cucute şi Bordului după un scurt traseu de suprafaţă pătrund în subteran şi după o circulaţie subterană determinată de hidrologii romani in urma unor determinări cu trasori clasici si speciali pe direcţia NE-SV ajung în perimetrul Cheilor Sohodolului mai precis în sectorul Nările, Gârla Vacii, Cuptor unde se presupune după gradul de diluare al trasorilor ca s-ar afla un acvifer şi chiar mai departe unde împreună cu pierderile din zona carstică a Sohodolului dau naştere izbucurilor Albulescu şi Balaurul.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-397824" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-2.jpg" alt="" width="588" height="731" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-2.jpg 588w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-2-193x240.jpg 193w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-2-338x420.jpg 338w" sizes="auto, (max-width: 588px) 100vw, 588px" />Creasta Dâlmei Cucutelor, fenomenul carstic cel mai reprezentativ din perimetrul Şuşiţei Seci însoţeşte cheile pe o lungime de aprox. 3 km constituind versantul lor vestic şi fiind formate în cea mai mare parte din calcare puternic carstificate cu o mare varietate de cleanțuri, abrupturi, lapiezuri şi alte fenomene carstice.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-397825" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-3.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-3-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-3-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-3-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-3-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-3-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-3-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-3-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-3-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În opinia speologilor de la Clubul Speologic Emil Racoviță din Bucureşti (cei care în perioada 1980-1983 au efectuat primele explorări şi măsurători în acest perimetru) creasta Dîlmei Cucutelor s-a format prin acţiunea combinată a Şuşiţei Seci şi a pârâului Valea Seacă cursurile acestora fiind în final drenate în subteran cu scurte porţiuni de apariţie la suprafaţă. În cadrul explorărilor efectuate au fost identificate o multitudine de forme si fenomene carstice dintre care cele mai spectaculoase fiind avenele Bidăroaia din Dâlma Cucutelor (-22m), avenul F(-37m), avenul I(-12m) precum şi avenul Perseverenţei din Bordul Dobriţei (-88m).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-397826" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-4-scaled.jpg" alt="" width="2560" height="1712" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-4-scaled.jpg 2560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-4-320x214.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-4-1024x685.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-4-768x514.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-4-1536x1027.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-4-2048x1369.jpg 2048w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-4-628x420.jpg 628w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-4-696x465.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-4-1068x714.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 2560px) 100vw, 2560px" />Pentru parcurgerea integrală sau parţială a crestei Dâlmei Cucutelor există mai multe trasee cu menţiunea că accesul în avenele întâlnite pe parcurs nu poate fi permis decât cu echipament speologic şi cu solide cunoştinţe legate de alpinismul subteran. De asemenea pentru prevenirea accidentelor montane este recomandat purtarea echipamentului specific chiar daca la prima vedere pare ca nu este necesar.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-397827" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-5-scaled.jpg" alt="" width="2560" height="1759" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-5-scaled.jpg 2560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-5-320x220.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-5-1024x704.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-5-768x528.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-5-1536x1056.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-5-2048x1408.jpg 2048w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-5-611x420.jpg 611w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-5-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-5-696x478.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-5-1068x734.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-5-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 2560px) 100vw, 2560px" />În prima dintre acestea se poate parcurge porţiunea cheilor până la confluenţa cu Valea Seacă de unde se urcă pe creastă şi se parcurge traseul până în şaua La Pârleaz.<br />
Un alt traseu se poate parcurge drumul forestier cam 1km după Valea Seacă unde o potecă abia vizibilă ne poartă nu fără efort spre creasta dâlmei.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-397828" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-6.jpg" alt="" width="587" height="852" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-6.jpg 587w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-6-165x240.jpg 165w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-6-551x800.jpg 551w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-6-289x420.jpg 289w" sizes="auto, (max-width: 587px) 100vw, 587px" />Într-o a treia varianta se pot parcurge cheile pe drumul forestier până la pârâul Bordului de unde se urcă pe firul său până la şaua La Pârleaz. De aici se poate continua traseul până în Bordul Dobriţei sau se poate parcurge Dâlma Cucutelor în</p>
<figure id="attachment_397829" aria-describedby="caption-attachment-397829" style="width: 982px" class="wp-caption alignnone"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-397829" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-7.jpg" alt="" width="982" height="691" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-7.jpg 982w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-7-320x225.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-7-768x540.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-7-597x420.jpg 597w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-7-696x490.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/carst-gorjean-7-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 982px) 100vw, 982px" /><figcaption id="caption-attachment-397829" class="wp-caption-text">smart</figcaption></figure>
<p>sens invers până la confluenţa cu Valea Seacă.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/relieful-carstic-gorjean-un-veritabil-sanctuar-al-naturii-ii/">Relieful carstic gorjean &#8211; Un veritabil sanctuar al naturii (II)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/relieful-carstic-gorjean-un-veritabil-sanctuar-al-naturii-ii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Relieful carstic gorjean &#8211; Un veritabil sanctuar al naturii</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/relieful-carstic-gorjean-un-veritabil-sanctuar-al-naturii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/relieful-carstic-gorjean-un-veritabil-sanctuar-al-naturii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 16 Apr 2026 21:13:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cheile sohodolului]]></category>
		<category><![CDATA[Cheile Şuşiţei Seci]]></category>
		<category><![CDATA[Cheile Susitei Verzi]]></category>
		<category><![CDATA[Gornovita]]></category>
		<category><![CDATA[Gornoviţa 1]]></category>
		<category><![CDATA[Relieful carstic gorjean]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=397605</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ramura sudică a munţilor Vulcan este constituită în cea mai mare parte din calcare ce au favorizat de-a lungul timpului o multitudine de procese ce au avut ca final carstificarea. Dintre acestea formele de suprafaţă conferă o notă specifică peisajului adăugându-i în acelaşi timp şi un plus de pitoresc. Relieful zonei este dominat de platforma [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/relieful-carstic-gorjean-un-veritabil-sanctuar-al-naturii/">Relieful carstic gorjean &#8211; Un veritabil sanctuar al naturii</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Ramura sudică a munţilor Vulcan este constituită în cea mai mare parte din calcare ce au favorizat de-a lungul timpului o multitudine de procese ce au avut ca final carstificarea. Dintre acestea formele de suprafaţă conferă o notă specifică peisajului adăugându-i în acelaşi timp şi un plus de pitoresc.</strong></p>
<p>Relieful zonei este dominat de platforma de eroziune Gornoviţa (denumire dată încă de la începutul sec 20 de reputatul geograf francez Emilian de Martonne după efectuarea unor serii de observaţii si cercetări efectuate in zona) In cadrul acesteia se pot distinge mai multe nivele:<br />
-platforma inferioară (Gornoviţa 1) localizată între 400-750m cu o înclinare mică, lasă impresia unei terase situata aproape de zona depresionară subcarpatică. Acest fapt a făcut posibil dezvoltarea reliefului carstic la o scară mult mai mare faţă de restul perimetrului<br />
-platforma superioară (Gornoviţa 2) localizată între 750-1100m este bine delimitată in teren iar înclinaţia sa este mult mai accentuată;<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-397612" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/1b.jpg" alt="" width="1100" height="1021" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/1b.jpg 1100w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/1b-259x240.jpg 259w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/1b-862x800.jpg 862w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/1b-768x713.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/1b-452x420.jpg 452w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/1b-696x646.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/1b-1068x991.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1100px) 100vw, 1100px" />Între 1100-1500m se dezvoltă platforma de eroziune Râul Şes, cel mai înalt nivel carstic al secţiunii sudice a masivului montan;<br />
Pe suprafaţa acestor platforme de eroziune relieful carstic este bine reprezentat prin chei ,doline si lapiezuri.<br />
&#8211; când traversează zone calcaroase râurile precum şi afluenţii acestora, formează chei. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt: Cheile Sohodolului, Cheile Şuşiţei Seci şi Cheile Şuşiţei Verzi. Cheile Sohodolului sunt cele mai lungi dezvoltându-se pe o lungime de aproximativ 12km (între Poiana Contului şi nordul comunei Runcu). Pe parcursul acestora existenta unor roci mult mai dure cum ar fi graniţele şi şisturile cristaline au produs în două locuri întreruperea formarii de forme si fenomenelor carstice.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-397614" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/4.jpg" alt="" width="1200" height="785" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/4-320x209.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/4-1024x670.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/4-768x502.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/4-642x420.jpg 642w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/4-696x455.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/4-1068x699.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/4-741x486.jpg 741w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />-dolinele sunt caracteristice platformei Gornoviţa 1, unde si cunosc o mare densitate, cele mai reprezentative fiind localizate la est şi la vest de Şuşiţa Seacă. Pe platforma Gornoviţa2 densitatea acestora este mai redusă pentru ca în perimetrul platformei Râul Şes să lipsească aproape în totalitate<br />
-lapiezurile au de asemenea o reprezentare numeroasă în cadrul platformelor de eroziune Gornovita 1 si 2, unde acestea pot fi observate şi în diversele lor faze de evoluţie. Câmpuri de lapiezuri bine conservate se pot vedea în Tufoaia, Măgura, Babele, pe partea vestica a Văii Deleşului precum şi în apropierea vârfurilor Leşu si Cioclovina Vălarilor, unde formează cea mai spectaculoasă suprafaţă de lapiezuri din Carpaţii Meridionali.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-397616" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/8.jpg" alt="" width="1200" height="825" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/8.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/8-320x220.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/8-1024x704.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/8-768x528.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/8-611x420.jpg 611w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/8-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/8-696x479.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/8-1068x734.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/8-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Perimetrul carstic Şuşiţa Seacă are în componenţa sa o mare varietate a calcarelor desfăşurată pe o suprafaţă destul de întinsă. Pantele repezi, porţiunile dificile precum şi lipsa aproape în totalitate a apei la suprafaţă în perioadele secetoase fac din această zonă un teren redutabil în calea cercetării multitudinii de forme şi fenomene carstice existente aici chiar de către echipajele bine antrenate si cu echipament pe măsura.<br />
va urma<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/relieful-carstic-gorjean-un-veritabil-sanctuar-al-naturii/">Relieful carstic gorjean &#8211; Un veritabil sanctuar al naturii</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/relieful-carstic-gorjean-un-veritabil-sanctuar-al-naturii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Puterea focusului: Cum să îți menții concentrarea în perioadele de stres intens</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/puterea-focusului-cum-sa-iti-mentii-concentrarea-in-perioadele-de-stres-intens/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/puterea-focusului-cum-sa-iti-mentii-concentrarea-in-perioadele-de-stres-intens/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 16 Apr 2026 05:41:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[concentrarea]]></category>
		<category><![CDATA[eficiență la birou]]></category>
		<category><![CDATA[lucru sub presiune]]></category>
		<category><![CDATA[lucruri esențiale]]></category>
		<category><![CDATA[stres intens]]></category>
		<category><![CDATA[Tehnica Pomodoro]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=397531</guid>

					<description><![CDATA[<p>Concentrarea nu este o resursă infinită, ci mai degrabă o baterie care se descarcă rapid atunci când ești sub presiune. Stresul declanșează în corpul tău producția de cortizol, un hormon care, în doze mari și pe perioade lungi, îți încețoșează gândirea și îți afectează memoria pe termen scurt. Ai nevoie de claritate pentru a lua [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/puterea-focusului-cum-sa-iti-mentii-concentrarea-in-perioadele-de-stres-intens/">Puterea focusului: Cum să îți menții concentrarea în perioadele de stres intens</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Concentrarea nu este o resursă infinită, ci mai degrabă o baterie care se descarcă rapid atunci când ești sub presiune. Stresul declanșează în corpul tău producția de cortizol, un hormon care, în doze mari și pe perioade lungi, îți încețoșează gândirea și îți afectează memoria pe termen scurt. Ai nevoie de claritate pentru a lua decizii, dar biologia ta te împinge spre o stare de alertă difuză.</em></p>
<p>În acest articol, vei descoperi mecanismele prin care stresul îți sabotează atenția și, mai important, strategiile practice prin care poți recâștiga controlul asupra minții tale, transformând perioadele critice în momente de productivitate disciplinată.</p>
<h3><strong>1. De ce nu te poți concentra când ești stresat?</strong></h3>
<p>Trebuie să înțelegi că mintea ta este programată pentru supraviețuire, nu neapărat pentru eficiență la birou. Atunci când te simți copleșit, creierul tău percepe stresul ca pe o amenințare. Partea rațională, cortexul prefrontal, care este responsabil pentru focus și planificare, începe să piardă teren în favoarea amigdalei, centrul emoțional care activează reacția de „luptă sau fugi”.</p>
<p>Rezultatul? Devii hiper-vigilent la distrageri. Orice notificare, orice zgomot sau chiar propriile gânduri intruzive despre viitor îți fură atenția. Nu ești leneș și nici nu ți-ai pierdut capacitatea de a învăța; ești pur și simplu într-o stare biologică de auto-apărare. Recunoașterea acestui mecanism este primul pas către recuperare. Nu te mai învinovăți pentru lipsa de focus, ci începe să lucrezi la schimbarea contextului în care funcționează creierul tău.</p>
<h3><strong>2. Tehnici de lucru sub presiune</strong></h3>
<p>Când ai mult de lucru, tendința ta este să încerci să faci totul deodată. Multi-tasking-ul este, însă, cel mai mare inamic al tău în perioadele de stres. Fiecare trecere de la o sarcină la alta consumă „combustibil” cognitiv, lăsându-te epuizat înainte de prânz.</p>
<ul>
<li>Tehnica Pomodoro adaptată: Lucrează în intervale scurte, de 25 sau 50 de minute, urmate de pauze obligatorii în care să te îndepărtezi de ecrane. În acele minute de pauză, nu verifica telefonul. Mergi până la fereastră, respiră adânc sau fă câteva întinderi.</li>
<li>Regula celor 3 sarcini: În perioadele de haos, nu te uita la lista cu 20 de puncte. Alege doar 3 lucruri esențiale pe care trebuie să le termini astăzi. Odată bifate, succesul obținut va elibera dopamină, ceea ce îți va oferi energia necesară pentru a continua, reducând sentimentul de copleșire.</li>
</ul>
<h3><strong>3. Nutriția și susținerea chimică a creierului</strong></h3>
<p>Nu poți cere performanță de la un creier care este „hrănit” doar cu cofeină și zahăr. În perioadele stresante, consumul de nutrienți esențiali crește dramatic, deoarece sistemul tău nervos lucrează în suprasarcină. Dacă observi că oboseala persistă și că nu reușești să reții informații simple, este momentul să acționezi proactiv asupra chimiei cerebrale.</p>
<p>Pe lângă o dietă echilibrată, bogată în acizi grași Omega-3 și antioxidanți, poți apela la soluții fitoterapeutice sau complexe de vitamine special concepute pentru perioadele de efort intelectual intens. O resursă utilă pentru tine pot fi diversele <a href="https://rubricadesanatate.ro/nevoi/sistem-nervos-mental/memorie-i-activitate-cerebrala.html">suplimente pentru memorie și concentrare</a> de pe rubricadesanatate.ro, unde poți găsi produse bazate pe ingrediente precum Bacopa Monnieri, Ginkgo Biloba sau magneziu. Acestea sunt un sprijin pentru sistemul tău nervos, ajutând la reglarea circulației cerebrale și la protejarea neuronilor împotriva stresului oxidativ, oferindu-ți acea claritate necesară pentru a trece cu bine peste examene sau proiecte dificile.</p>
<h3><strong>4. Somnul</strong></h3>
<p>Poate ai tendința să „furi” ore din timpul de somn pentru a termina munca. Este cea mai nepotrivită decizie strategică pe care o poți face. În timpul somnului, creierul tău elimină toxinele acumulate peste zi și consolidează memoria. Lipsa somnului are efecte asemănătoare stării de ebrietate asupra atenției.</p>
<p>Dacă vrei să fii concentrat a doua zi, trebuie să te asiguri că dormi măcar 7-8 ore la noapte. Chiar și o singură noapte de privare de somn îți scade capacitatea de concentrare cu până la 40%. Mai mult, în perioadele stresante, somnul ajută la procesarea emoțiilor, astfel încât dimineața să nu mai percepi sarcinile ca pe niște amenințări.</p>
<h3><strong>5. Curățenia digitală și mediul de lucru</strong></h3>
<p>Concentrarea ta este direct proporțională cu simplitatea mediului în care te afli. Dacă pe biroul tău domnește haosul, iar telefonul îți luminează fața la fiecare 2 minute, focusul tău va fi fragmentat.</p>
<ul>
<li>Modul „Focus” pe dispozitive: Activează setările care blochează notificările în intervalele de lucru. Dacă nu ești medic de gardă sau pompier, majoritatea e-mailurilor și mesajelor pot aștepta o oră.</li>
<li>Sunetul alb sau muzica Lo-Fi: Pentru mulți, liniștea totală în perioade de stres poate lăsa loc „zgomotului” interior (gândurile anxioase). Un fundal sonor constant, fără versuri, poate ajuta la izolarea creierului de distragerile externe și la intrarea în starea de „flow”.</li>
</ul>
<p>Gestionarea concentrării în perioadele stresante nu înseamnă să devii un robot care nu simte presiunea, ci să înveți să navighezi prin furtună cu instrumentele potrivite. Tu deții controlul asupra mult mai multor factori decât crezi: de la modul în care îți organizezi pauzele, până la nutriția pe care o alegi și modul în care îți protejezi somnul.</p>
<p><em>Sursa foto: Unseen Studio pe Unsplash</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/puterea-focusului-cum-sa-iti-mentii-concentrarea-in-perioadele-de-stres-intens/">Puterea focusului: Cum să îți menții concentrarea în perioadele de stres intens</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/puterea-focusului-cum-sa-iti-mentii-concentrarea-in-perioadele-de-stres-intens/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Încă o despărțire – Emilia Dorobanțu și Cătălin Tutilescu nu mai sunt împreună!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inca-o-despartire-emilia-dorobantu-si-catalin-tutilescu-nu-mai-sunt-impreuna/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inca-o-despartire-emilia-dorobantu-si-catalin-tutilescu-nu-mai-sunt-impreuna/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gelu Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 15 Apr 2026 21:20:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[catalin tutilescu]]></category>
		<category><![CDATA[Emilia Dorobanţu]]></category>
		<category><![CDATA[fotografie de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[postare]]></category>
		<category><![CDATA[presupusă relație]]></category>
		<category><![CDATA[scandal]]></category>
		<category><![CDATA[separat legal]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=397453</guid>

					<description><![CDATA[<p>Veste șoc pentru fanii îndrăgitei cântărețe de muzică populară Emilia Dorobanțu. Cunoscuta artistă care își desfășoară activitatea la Drobeta Turnu Severin s-a separat legal de soțul ei, Cătălin Tutilescu, fost șef la Garda de Mediu Mehedinți și șef acum al Administrației Domeniilor Statului. Emilia Dorobanțu a fost cea care a publicat pe contul său de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inca-o-despartire-emilia-dorobantu-si-catalin-tutilescu-nu-mai-sunt-impreuna/">Încă o despărțire – Emilia Dorobanțu și Cătălin Tutilescu nu mai sunt împreună!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Veste șoc pentru fanii îndrăgitei cântărețe de muzică populară Emilia Dorobanțu. Cunoscuta artistă care își desfășoară activitatea la Drobeta Turnu Severin s-a separat legal de soțul ei, Cătălin Tutilescu, fost șef la Garda de Mediu Mehedinți și șef acum al Administrației Domeniilor Statului. Emilia Dorobanțu a fost cea care a publicat pe contul său de Facebook anunțul cu privire la separarea celor doi. Speculații pe această temă au fost mai multe în ultima vreme, doar că nimeni nu le confirmase oficial. Cei doi nu au mai apărut în spațiul public împreună de luni bune, iar o fotografie de cuplu nu a mai fost postată de niciunul tot de o bună bucată de timp. În anii trecuți aceștia postau fotografii de cuplu măcar cu ocazia sărbătorilor importante, lucru care nu s-a mai întâmplat însă acum nici de Crăciun și nici de Paști.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/IMG_1027.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-397455" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/IMG_1027.jpg" alt="" width="800" height="759" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/IMG_1027.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/IMG_1027-253x240.jpg 253w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/IMG_1027-768x729.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/IMG_1027-443x420.jpg 443w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/IMG_1027-696x660.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Foștii parteneri nu au făcut precizări suplimentare, cu excepția postării Emiliei Dorobanțu. Cătălin Tutilescu a fost implicat în timpul căsniciei într-un scandal cu privire la o presupusă relație a sa cu o altă cântăreață de muzică populară, Maria Constantin, la momentul respectiv Emilia Dorobanțu iertând infidelitatea despre care s-a vorbit în spațiul public. Despărțirea lor vine la scurt timp după vestea separării lui Valentin Sanfira de Codruța Filip, artistul din Dănciulești afișându-se, între timp, alături de o altă tânără, fără a menționa exact care este relația dintre ei.<br />
<em><strong>Gelu Ionescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inca-o-despartire-emilia-dorobantu-si-catalin-tutilescu-nu-mai-sunt-impreuna/">Încă o despărțire – Emilia Dorobanțu și Cătălin Tutilescu nu mai sunt împreună!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inca-o-despartire-emilia-dorobantu-si-catalin-tutilescu-nu-mai-sunt-impreuna/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>5 sfaturi pentru o reîmprospătare instant a casei</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-sfaturi-pentru-o-reimprospatare-instant-a-casei/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-sfaturi-pentru-o-reimprospatare-instant-a-casei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Apr 2026 08:52:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[locuinta]]></category>
		<category><![CDATA[lumină ambientală]]></category>
		<category><![CDATA[perdele gata făcute]]></category>
		<category><![CDATA[renovări ample]]></category>
		<category><![CDATA[schimbări bine alese]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=397261</guid>

					<description><![CDATA[<p>Uneori, locuința are nevoie doar de câteva schimbări bine alese pentru a căpăta un aer nou. Fără renovări ample sau investiții considerabile, atmosfera poate fi revitalizată prin detalii inteligente și soluții decorative adaptate stilului actual de viață. Schimbă textilele pentru un impact imediat Textilele sunt printre cele mai eficiente elemente atunci când vine vorba despre [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-sfaturi-pentru-o-reimprospatare-instant-a-casei/">5 sfaturi pentru o reîmprospătare instant a casei</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Uneori, locuința are nevoie doar de câteva schimbări bine alese pentru a căpăta un aer nou. Fără renovări ample sau investiții considerabile, atmosfera poate fi revitalizată prin detalii inteligente și soluții decorative adaptate stilului actual de viață.</em></p>
<h2><strong>Schimbă textilele pentru un impact imediat</strong></h2>
<p>Textilele sunt printre cele mai eficiente elemente atunci când vine vorba despre transformarea rapidă a unui interior. Perdelele, draperiile, pernele decorative sau covoarele pot redefini cromatica și dinamica unei camere.</p>
<p>O alegere practică și estetică este reprezentată de <a href="https://diego.ro/perdele-si-draperii/perdele-si-draperii-confectionate">perdele gata facute</a>, care oferă o soluție rapidă pentru actualizarea decorului. Disponibile într-o varietate de dimensiuni și modele, acestea pot fi montate fără intervenții complexe și se potrivesc diferitelor tipuri de ferestre.</p>
<p>În colecțiile Diego se regăsesc materiale vaporoase pentru un efect luminos, dar și variante mai dense pentru un plus de intimitate. Prin simpla schimbare a perdelelor, întreaga încăpere poate părea mai aerisită și mai modernă.</p>
<h2><strong>Reorganizează mobilierul</strong></h2>
<p>O reîmprospătare instant nu presupune neapărat achiziții noi. Mutarea canapelei pentru a valorifica mai bine lumina naturală sau repoziționarea mesei pentru a crea un flux mai fluid poate schimba radical percepția asupra spațiului.</p>
<p>Crearea unor zone clar delimitate, mai ales în spațiile open space, aduce ordine și echilibru. Un colț de lectură bine definit sau o zonă de dining mai bine structurată contribuie la funcționalitatea locuinței.</p>
<p>Prin ajustări simple, fiecare cameră poate deveni mai practică și mai armonioasă, fără a modifica structura de bază a amenajării.</p>
<h2><strong>Joacă-te cu lumina</strong></h2>
<p>Iluminarea influențează direct atmosfera unei încăperi. Înlocuirea unor corpuri de iluminat vechi cu modele moderne sau adăugarea unor surse de lumină ambientală poate transforma complet spațiul.</p>
<p>Lămpile de podea, aplicele sau benzile LED amplasate strategic pun în valoare texturile și culorile existente. Lumina caldă creează o ambianță relaxantă, în timp ce lumina neutră sau rece este potrivită pentru zonele de lucru.</p>
<p>Combinată cu textile noi și cu o cromatică actualizată, iluminarea corectă contribuie la un decor echilibrat și contemporan.</p>
<h2><strong>Introdu accente de culoare</strong></h2>
<p>Un alt mod eficient de a reîmprospăta locuința este adăugarea unor accente cromatice. Pernele decorative, tablourile sau obiectele de decor pot introduce nuanțe vibrante fără a încărca excesiv spațiul.</p>
<p>Perdelele pot deveni, la rândul lor, un punct focal. Alegerea unor perdele gata facute în tonuri îndrăznețe sau cu imprimeuri subtile poate aduce personalitate unei camere neutre. Echilibrul este esențial: accentele trebuie să completeze, nu să domine restul decorului.</p>
<p>În showroom-urile Diego, varietatea de opțiuni permite integrarea armonioasă a acestor detalii în orice stil de amenajare.</p>
<h2><strong>Adaugă elemente naturale</strong></h2>
<p>Plantele de interior și materialele inspirate din natură contribuie la crearea unei atmosfere proaspete și relaxante. Ghivecele cu frunze verzi, aranjamentele florale sau accesoriile din lemn și ratan adaugă textură și vitalitate.</p>
<p>Integrarea elementelor naturale echilibrează liniile moderne ale mobilierului și oferă un contrast plăcut cu suprafețele netede. Chiar și câteva plante amplasate strategic pot transforma colțurile neutilizate în zone atractive.</p>
<p>O locuință reîmprospătată reflectă atenția acordată detaliilor și dorința de a crea un spațiu adaptat nevoilor actuale. Prin soluții simple, dar eficiente, atmosfera poate fi schimbată rapid și armonios. Propunerile Diego demonstrează că eleganța și funcționalitatea pot merge mână în mână, iar fiecare cameră poate căpăta un suflu nou prin alegeri inspirate.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-sfaturi-pentru-o-reimprospatare-instant-a-casei/">5 sfaturi pentru o reîmprospătare instant a casei</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-sfaturi-pentru-o-reimprospatare-instant-a-casei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Odată cu luna lui Prier &#8211; Au sosit berzele si pe plaiul Gorjean</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-luna-lui-prier-au-sosit-berzele-si-pe-plaiul-gorjean/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-luna-lui-prier-au-sosit-berzele-si-pe-plaiul-gorjean/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 08 Apr 2026 21:16:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[sosire berze]]></category>
		<category><![CDATA[zona Şomăneştilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=397159</guid>

					<description><![CDATA[<p>Dacă până acum am fost să văd evoluţia puilor de barză chiar de la depunerea ouălor şi clocitul acestora anul acesta nu am mai trecut pe la cele aflate în zona Şomăneştilor, ori Sloboziei ,să văd dacă primele înaripate sosiseră la cuiburi. Până când am citit un articol dintr-o publicaţie centrală cum că au început [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-luna-lui-prier-au-sosit-berzele-si-pe-plaiul-gorjean/">Odată cu luna lui Prier &#8211; Au sosit berzele si pe plaiul Gorjean</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Dacă până acum am fost să văd evoluţia puilor de barză chiar de la depunerea ouălor şi clocitul acestora anul acesta nu am mai trecut pe la cele aflate în zona Şomăneştilor, ori Sloboziei ,să văd dacă primele înaripate sosiseră la cuiburi.<br />
Până când am citit un articol dintr-o publicaţie centrală cum că au început să sosească în mai multe locuri din ţară începând de îndată să-ţi repare cuiburile şi apoi să plece după hrană ori să se odihnească dacă este să ne luăm după ruta de migraţie şi nu în ultimul rând lungimea ori dificultatea acesteia.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-397167" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-3-scaled.jpg" alt="" width="2560" height="1768" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-3-scaled.jpg 2560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-3-320x221.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-3-1024x707.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-3-768x530.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-3-1536x1061.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-3-2048x1414.jpg 2048w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-3-608x420.jpg 608w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-3-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-3-696x481.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-3-1068x738.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-3-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 2560px) 100vw, 2560px" />Îmi zic atunci „ia să văd eu şi înaripatele dacă au început să apară pe plaiurile gorjene şi dacă da atunci cum se comportă”, iar dacă se poate să le fac chiar câteva fotografii.<br />
Ajuns la faţa locului, am constatat că o parte dintre berze veniseră deja iar unele chiar începuseră să-şi repare cuiburile iar altele mai harnice chiar să-şi clocească ouăle. Localnicii aflaţi la faţa locului mi-au povestit că plecarea din toamna anului trecut s-a făcut după un fel de „adunare generală” când toate sau aproape toate s-au strâns şi într-un cor de clămpănituri de-ale lor au plecat împinse de instinctele lor ancestrale spre zonele unde să-şi petreacă anotimpul rece pentru ca odată cu sosirea primăverii să facă drumul înapoi spre cuiburile părăsite în toamnă.zeTrebuie făcută menţiunea şi am simţit inclusiv după felul cum povesteau că localnicii îndrăgesc aceste înaripate. Tot cu această ocazie un localnic mi-a istorisit că în urmă cu mai mulţi ani dintr-un cuib a căzut un pui de barză în curtea unei bătrâne. Aceasta l-a îngrijit dându-i de mai multe ori pe zi de mâncare chiar peştişori ori brotăcei pe care-i prindeau copiii de la apa din apropiere.<br />
După ce s-a înzdrăvenit pentru a-l cunoaşte bătrâna l-a vopsit pe spate şi burtă cu roşu iar toamna când berzele au plecat şi „cea roşie” şi-a luat zborul cu ele după ce exersaseră laolaltă .<br />
În primăvara următoare odată cu celelalte a venit şi barza roşie după cum era cunoscută de localnici care şi-a făcut cuib într-unul din cele părăsite a crescut o nouă generaţie de înaripate şi a plecat în migraţie pe traseul lor bine cunoscut.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-397166" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-2-scaled.jpg" alt="" width="2560" height="1711" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-2-scaled.jpg 2560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-2-320x214.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-2-1024x684.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-2-768x513.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-2-1536x1027.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-2-2048x1369.jpg 2048w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-2-628x420.jpg 628w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-2-696x465.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/berze-2-1068x714.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 2560px) 100vw, 2560px" />osire berDar în primăvara următoare nu s-a mai întors lungimea traseului , epuizarea ori cine ştie ce alte pericole ascunse răpunând-o pe drum.<br />
Şi la ora actuală localnicii îşi mai aduc aminte despre povestea berzei roşii numită aşa cum vă spuneam după culoarea cu care fusese vopsită de bătrână pentru a o recunoaşte.<br />
Istorioara se poate constitui şi ca o confirmare că indiferent de lungimea şi greutatea rutelor de migraţie berzele revin exact pe acele locuri de unde au plecat toamna anunţându-şi vesele prezenţa printr-un veritabil cor de strigăte ori clămpănituri din cioc specifice.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-luna-lui-prier-au-sosit-berzele-si-pe-plaiul-gorjean/">Odată cu luna lui Prier &#8211; Au sosit berzele si pe plaiul Gorjean</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-luna-lui-prier-au-sosit-berzele-si-pe-plaiul-gorjean/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Peregrinări primăvăratice &#8211; Pe sub poale de Vâlcan</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peregrinari-primavaratice-pe-sub-poale-de-valcan/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peregrinari-primavaratice-pe-sub-poale-de-valcan/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 06 Apr 2026 21:13:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Cheile Sohodolului de Izvarna]]></category>
		<category><![CDATA[Izvoarele Cernei]]></category>
		<category><![CDATA[Retezatul Mic]]></category>
		<category><![CDATA[sătucul Sohodol]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=396841</guid>

					<description><![CDATA[<p>Cei ce vor străbate aceste locuri vor fi cu siguranţă impresionaţi de farmecul locurilor întâlnite în cale în aceste zile. Sătucurile de munte, peisajele de un pitoresc aparte ce te însoţesc pe întreaga durată a traseului abundenţa de izvoare unele chiar pe marginea drumului numite de localnici ‘’bolboroase’’ sau ‘’fierbători ‘’(unde apa ce vine în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peregrinari-primavaratice-pe-sub-poale-de-valcan/">Peregrinări primăvăratice &#8211; Pe sub poale de Vâlcan</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Cei ce vor străbate aceste locuri vor fi cu siguranţă impresionaţi de farmecul locurilor întâlnite în cale în aceste zile. Sătucurile de munte, peisajele de un pitoresc aparte ce te însoţesc pe întreaga durată a traseului abundenţa de izvoare unele chiar pe marginea drumului numite de localnici ‘’bolboroase’’ sau ‘’fierbători ‘’(unde apa ce vine în opinia unor hidrologi pe sub munte tocmai din zona Retezatului Mic având în opinia lor aceasi obârşie cu Izvoarele Cernei &#8211; cea mai puternică sursă carstică din ţară). Cătune agăţate de munte ori <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396849" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-1.jpg" alt="" width="1200" height="790" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-1-320x211.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-1-1024x674.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-1-768x506.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-1-638x420.jpg 638w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-1-696x458.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-1-1068x703.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />coborâte parcă într-un crater de vulcan, localnici binevoitori gata oricând să stea la un taifas istorisindu-ţi o groază de poveşti ori legende ale locurilor care de care mai surprinzătoare şi, nu în ultimul rând, aerul tare şi <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396854" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-7.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-7-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-7-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-7-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-7-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-7-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-7-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-7-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-7-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />curat datorită vegetaţiei ce ne însoţeşte pe tot parcursul drumului unde prin unele locuri şoseaua trece prin pădure ca printr-un veritabil tunel iată numai câteva dintre atributele ce s-ar putea constitui în motive pentru dezvoltarea potenţialului turistic al acestui perimetru din pacate prea putin cunoscut pentru adevăraţii iubitori ai naturii gorjene.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396850" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-2.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-2-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-2-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-2-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-2-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-2-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-2-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-2-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />De asemenea, cei ce doresc să viziteze sau, de ce nu, să petreacă o zi și chiar un week-end în sătucul Sohodol, ori să vadă Cheile Sohodolului de Izvarna, vor fi cu siguranță impresionați de pitorescul locurilor ce <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396851" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-5.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-5-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-5-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-5-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-5-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-5-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-5-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-5-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-5-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />ar putea intra fără probleme în fruntea oricărui clasament al celor mai frumoase peisaje existente la nivel naţional şi nu numai.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396852" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-6.jpg" alt="" width="1000" height="1334" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-6.jpg 1000w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-6-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-6-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-6-768x1025.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-6-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/in-umbra-vilcanului-6-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1000px) 100vw, 1000px" />Trebuie doar ca turiştii, precum şi membrii comunităţilor locale aflate la poalele Vâlcanului, să fie conştienţi de faptul că aruncarea la întâmplare a deşeurilor indiferent de sursa lor de provenienţă poate influenţa în mod negativ ambientul precum şi factorii de mediu locali cu consecinţe greu de prevăzut pe viitor.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peregrinari-primavaratice-pe-sub-poale-de-valcan/">Peregrinări primăvăratice &#8211; Pe sub poale de Vâlcan</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peregrinari-primavaratice-pe-sub-poale-de-valcan/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Idei pentru a face o cameră să pară mai spațioasă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-a-face-o-camera-sa-para-mai-spatioasa/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-a-face-o-camera-sa-para-mai-spatioasa/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 06 Apr 2026 11:55:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cameră]]></category>
		<category><![CDATA[culoarea pardoselii]]></category>
		<category><![CDATA[desenul plăcilor ceramice]]></category>
		<category><![CDATA[modele fine]]></category>
		<category><![CDATA[ritmul vizual al camerei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=396758</guid>

					<description><![CDATA[<p>Când o cameră pare prea încărcată sau prea mică, la renovarea ei, poți crea senzația de spațiu prin alegeri aparent simple. Culoarea pardoselii, direcția de montaj, cât de uniform este desenul plăcilor ceramice și cât de puține întreruperi apar în câmpul vizual sunt detalii care pot face ca o încăpere să pară mai luminoasă, mai [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-a-face-o-camera-sa-para-mai-spatioasa/">Idei pentru a face o cameră să pară mai spațioasă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Când o cameră pare prea încărcată sau prea mică, la renovarea ei, poți crea senzația de spațiu prin alegeri aparent simple. Culoarea pardoselii, direcția de montaj, cât de uniform este desenul plăcilor ceramice și cât de puține întreruperi apar în câmpul vizual sunt detalii care pot face ca o încăpere să pară mai luminoasă, mai aerisită și mai bine proporționată.</p>
<p>Un rol important îl poate avea și <a href="https://cesarom.ro/product-category/gresie-portelanata/">gresia porțelanată</a>, mai ales în camere unde pardoseala ocupă mult din suprafața vizuală. Un model deschis poate lumina încăperea, iar un desen discret, continuu, poate reduce senzația de fragmentare. Când alegi corect nuanța și modul de montaj, pardoseala ajută camera să pară mai largă decât este în realitate.</p>
<h2><strong>Alege nuanțe deschise care lasă lumina să circule</strong></h2>
<p>Dacă vrei ca o cameră să pară mai spațioasă, primul pas este să eviți pardoselile încărcate ca model și în culori închise. Oricât de modern și spectaculos ar arăta o gresie neagră cu inserții, tonurile deschise reflectă mai bine lumina și creează o bază calmă, pe care restul amenajării se integrează firesc. Într-un living mic, într-un hol fără multă lumină naturală sau într-o bucătărie compactă, un model de gresie albă, ivory sau bej sau chiar griuri calde poate schimba imediat atmosfera.</p>
<p>O gresie bej cald, cu design de marmură, din colecția Lux-Artic bej de la CESAROM poate funcționa foarte bine într-un living mic sau într-un open space în care vrei o bază neutră, ușor de asortat.</p>
<p>Pentru un efect mai aerisit, îl poți combina cu pereți crem, textile în tonuri de in și mobilier din lemn deschis. Dacă vrei ca spațiul să pară mai lung, montează plăcile în aceeași direcție cu axul principal al camerei.</p>
<h2><strong>Mizează pe modele fine, nu pe contraste care fragmentează spațiul</strong></h2>
<p>În camerele mici, designul pardoselii contează la fel de mult ca nuanța. Un model cu multe forme și texturi sau contrast puternic poate fragmenta camera făcând-o să pară mai îngustă. În schimb, un aspect marmorat discret, cu venatura fină, păstrează fluiditatea vizuală și dă impresia unui spațiu mai ordonat.</p>
<p>Aici funcționează foarte bine modelele albe sau gri foarte deschis. Statuario, Calacatta Oro, Firenze și Perfect sunt gresii de interior cu design de marmură, fluid și rafinat.</p>
<p>Pentru o cameră care să pară mai luminoasă, un model alb cu aspect marmorat fin merge foarte bine cu pereți în crem, grej sau ivoar, alături de mobilier cu linii simple. Într-un dormitor sau într-un living mic, spațiul se amplifică vizual dacă păstrezi și rosturile într-o nuanță apropiată, ca să nu fragmentezi suprafața podelei.</p>
<p>Dacă vrei să pornești de la astfel de variante luminoase, colecțiile <a href="https://cesarom.ro/">CESAROM</a> îți pun la dispoziție o gamă largă de modele care să deschidă optic spațiul fără să încarce decorul.</p>
<h2><strong>Contează și cum montezi, nu doar ce model alegi</strong></h2>
<p>Chiar și o gresie bine aleasă poate pierde din efect dacă montajul rupe ritmul vizual al camerei. Pentru încăperi mici, continuitatea este esențială.</p>
<p>Dacă vrei un rezultat impecabil, o încăpere în care să valorifici senzația de spațiu începând cu pardoseala, și în care nu vei avea probleme legate de întreținere, ține cont și de recomandările tehnice. Pentru un montaj corect al gresiei de interior, reușita depinde în primul rând de alegerea adezivului potrivit, în funcție de suportul pe care se lucrează, de umiditatea acestuia, de gradul de absorbție al plăcilor ceramice și de solicitările la care va fi supusă ulterior suprafața.</p>
<p>După pregătirea suportului, adezivul se prepară cu apă curată, respectând dozajele indicate de producător, până la obținerea unui amestec omogen. Aplicarea se face pe porțiuni mici, pentru a evita uscarea prematură a adezivului, iar plăcile se montează prin apăsare ușoară și fermă, cu distanțiere din plastic între ele, astfel încât rosturile să rămână uniforme. Pe tot parcursul lucrării, este important ca planeitatea suprafeței să fie verificată cu nivela, pentru un rezultat estetic și durabil,</p>
<p>Când alegi corect gresia, o cameră mică poate arăta complet diferit. Nuanța, modelul și direcția de montaj influențează direct felul în care se vede spațiul, iar o pardoseală potrivită poate aduce mai multă lumină și o percepție de ordine și echilibru.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-a-face-o-camera-sa-para-mai-spatioasa/">Idei pentru a face o cameră să pară mai spațioasă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-a-face-o-camera-sa-para-mai-spatioasa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Asociația „Solidaritatea” a pensionarilor din Județul Gorj, la ora bilanțului pe anul 2025</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-solidaritatea-a-pensionarilor-din-judetul-gorj-la-ora-bilantului-pe-anul-2025/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-solidaritatea-a-pensionarilor-din-judetul-gorj-la-ora-bilantului-pe-anul-2025/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 05 Apr 2026 21:16:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandru Tudoroaie]]></category>
		<category><![CDATA[Carmen Amalia Făgaş]]></category>
		<category><![CDATA[Emil Sgarbură]]></category>
		<category><![CDATA[Ionuț Drăgoi]]></category>
		<category><![CDATA[Muzeul Judeţean Gorj]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=396711</guid>

					<description><![CDATA[<p>Joi, 2 aprilie 2025, începând cu ora 10:00, la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu a avut loc Adunarea Generală Anuală a Asociației „Solidaritatea” a pensionarilor din Județul Gorj, al cărei președinte este domnul Emil Sgarbură. La eveniment au participat, ca invitați, Ionuț Drăgoi, noul Subprefect al județului Gorj, doamna Carmen-Amalia Făgaș – Director [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-solidaritatea-a-pensionarilor-din-judetul-gorj-la-ora-bilantului-pe-anul-2025/">Asociația „Solidaritatea” a pensionarilor din Județul Gorj, la ora bilanțului pe anul 2025</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Joi, 2 aprilie 2025, începând cu ora 10:00, la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu a avut loc Adunarea Generală Anuală a Asociației „Solidaritatea” a pensionarilor din Județul Gorj, al cărei președinte este domnul Emil Sgarbură.</strong></p>
<p>La eveniment au participat, ca invitați, Ionuț Drăgoi, noul Subprefect al județului Gorj, doamna Carmen-Amalia Făgaș – Director general la Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Gorj, Mircea-Dafinescu Vasiliana – director executiv la Casa Județeană de Pensii Gorj, Alexandru Tudoroaie, președintele Asociației Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Târgu Jiu, comisar șef Stroe Nicoleta – Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor &#8211; Comisariatul Gorj și o mică delegație a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” &#8211; Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” (A.N.C.E. „R.M.” Gorj „T.V.”) formată din: col. (rtr.) Gigi Bușe – secretar executiv și ing. Vasile Ionescu – vicepreședinte. Gigi Bușe a participat și în calitate de reprezentant MNADOR și jurnalist. În sală au fost peste 150 de membri ai filialei.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396713" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-2.jpg" alt="" width="1115" height="627" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-2.jpg 1115w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-2-320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-2-1024x576.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-2-768x432.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-2-747x420.jpg 747w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-2-696x391.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-2-1068x601.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1115px) 100vw, 1115px" />După ce inimosul președinte și om de acțiune al acestei asociații, Emil Sgarbură, a prezentat scopul adunării și invitații speciali, ținând cont că au un timp limitat pentru acest eveniment, a supus aprobării ca lucrările adunării să înceapă cu mesajele acestora. După aprobare, a luat cuvântul cel mai tânăr dintre invitați, subprefectul Ionuț Drăgoi, a transmis un scurt mesaj de recunoștință a realizărilor făcute de seniorii gorjeni pentru România și promisiuni de sprijin al acțiunilor acestora, încheindu-se cu urări de sănătate și viață lungă, tuturor. „Am ținut neapărat să fiu astăzi alături de dumneavoastră și să-mi exprim respectul, recunoștința și admirația sinceră față de dumneavoastră, cei care ați muncit pentru această țară, și practic ați creat această societate de care noi azi ne bucurăm. Pentru asta aveți toată aprecierea mea. Vă cunosc problemele, vă știu zbaterile. Eu cred într-o Administrație care este apropiată de oameni. Rolul instituțiilor statului ar trebui să <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396719" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-4.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-4-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-4-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-4-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-4-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />funcționeze pentru cetățeni și în interesul cetățeanului. Iar atâta timp cât eu, pe participa mea, voi ocupa această funcție, vă veți baza pe mine și voi fi un partener al dumneavoastră. Vă urez succes și vă susțin”.<br />
Domnul Alexandru Tudoroaie, președintele Asociației Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Târgu Jiu, a spus că, de 3 ani se pot înscrie la CAR și salariați, nu numai pensionari, iar de doi ani se acordă dobândă și la depozitul avut. Nu este limită de vârstă pentru a deveni membru, dar la împrumuturi, cine depășește vârsta de 80 de ani, nu poate primi împrumut decât limita fondului avut. „Noi putem da împrumut de 8 ori valoarea fondului avut, dar nu mai mult de 60 mii lei, cu giranți și dobândă de până la 11%, cu achitare pe timp de 5 ani. Dobânda este de 5 până la 11%. Depinde de suma acordată și timpul de achitare. Referitor la dobânda acordată la depozit, anul trecut a fost de 4,5%, iar de anul acesta de 5,5%. Noi nu avem comision de administrare ca la bancă, așa că vă aștept pe toți să vă înscrieți la noi.”, a precizat domnul Tudoroaie. „Referitor la decesul unui membru, se restituie urmașului specificat în contract, fondul acumulat de către decedat, cu o bonificație de 10% și un ajutor de înmormântare, în funcție de vechimea avută la CAR a decedatului”, a încheiat precizările domnul Tudoroaie, legate de CAR.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396715" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-3.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-3-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-3-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-3-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-3-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-3-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-3-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-3-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-3-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Doamna Mircea-Dafinescu Vasiliana – director executiv la Casa Județeană de Pensii Gorj, a spus că: „În momentul de față Casa Județeană de Pensii Gorj gestionează peste 87.000 de pensionari. Fiecare dosar de pensie este distinct. Începând cu septembrie 2024 am avut o nouă lege care a intrat în vigoare. Legea 360 este cea mai amplă, din punctul nostru de vedere, al Casei de Pensii. A fost cea mai amplă reformă a sistemului public de pensii. Astfel toate pensiile aflate în plată la 31 august 2024 au fost recalculate, utilizând noul algoritm de calcul, bazat pe piloni importanți. Pilonul contributivității, și o să vă spun că peste 80% din pensiile aflate în plată la 31 august 2024 la nivelul județului Gorj, au crescut. E vorba de persoane care au avut stagii de cotizare foarte mari, iar urmare a modificării algoritmului de calcul, au crescut pensiile, având în vedere acele puncte de stabilitate”. Despre „Mica recalculare” doamna director a precizat că „Ne referim la adeverințele cu sporurile nepermanente care, pe legislațiile anterioare, vorbim de Legea 19/263, nu au fost luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, adeverințe care au fost depuse de dumneavoastră la dosar și <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396718" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-8.jpg" alt="" width="1115" height="612" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-8.jpg 1115w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-8-320x176.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-8-1024x562.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-8-768x422.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-8-765x420.jpg 765w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-8-696x382.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-8-1068x586.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1115px) 100vw, 1115px" />care, conform articolelor 155 din legea 360/2023, se valorifică în prezent, dacă îndeplinesc condițiile de valabilitate și legalitate”. Despre Pensiile de agricultori, doamna a menționat că la nivelul județului Gorj au fost recalculate 1250 de pensii, pentru toți cei 1250 de pensionari agricultori din evidența Casei de Pensii Gorj. În ceea ce privește recalculările cu adăugarea veniturilor brute, la nivelul județului Gorj, din septembrie până în prezent, au fost depuse peste 20.000 de adeverințe care se introduc manual în calculator. O altă precizarea a fost făcută la persoanele are lucrează la diferite compartiente ale Casei de pensii Gorj: „Vă spun că în compartimentul stabilit, cei care introduc aceste adeverințe, sunt doar cinci persoane. Pe lângă cele 20.000 de adeverințe de bruturi, județul Gorj, fiind un județ monoindustrial, a fost impactat și de cererile de revizuire – recalculare, în temeiul legilor 19, 74, respectiv deciziilor Înaltei Curți 28 și 29 care au presupus asimilarea respectiv încadrarea în condiții speciale a unor perioade lucrate sau desfășurate de angajați în grupe de muncă, în cadrul Complexului Energetic Oltenia”. Referitor la biletele de tratament doamna director a precizat că pe site-ul Ministerului Muncii se află în dezbatere publică un proiect care vizează acordarea în anul 2026 a circa 114.000 de bilete de tratament la nivel național, din care peste 50.000 sunt în bazele de tratament ale Casei Naționale de Pensii Publice. Începând cu 30 martie a intrat în vigoare legea 44/2026 privind Bugetul Național de Asigurări Sociale de Stat, potrivit căreia s-a majorat și cuantumul ajutorului de deces. În prezent ajungând la 9192 lei, pentru decesul asiguratului, sau pensionarului, iar cuantumul este la jumătate în cazul decesului unui membru de familie. La final a răspuns întrebărilor puse din sală de pensionari.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396714" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-6.jpg" alt="" width="1122" height="580" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-6.jpg 1122w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-6-320x165.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-6-1024x529.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-6-768x397.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-6-812x420.jpg 812w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-6-696x360.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-6-1068x552.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1122px) 100vw, 1122px" />Doamna Carmen-Amalia Făgaș – Director general la Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Gorj a prezentat date despre serviciile medicale pe care le pot accesa pensionarii din Județul Gorj. Pentru început a precizat: „Casa de Asigurări de Sănătate are ca obiectiv principal contractarea și plata serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale către furnizorii de servicii medicale și nu populației, iar din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se suportă servicii preventive, servicii curative, servicii de transport sanitar, îngrijiri medicale, medicamente, materiale sanitare și servicii acordate în Uniunea Europeană în baza cardului european sau a formularelor europene”. A detaliat aceste servicii medicale, punând accent pe serviciile medicale preventive, care încep cu medicul de familie. „Pentru a dezvolta această prevenție, care este mult mai eficientă, pentru oricare dintre noi, în a depista din timp o afecțiune, pentru că avem rezultate mult mai bune de tratare și recuperare. Ele sunt prevăzut în legislație pe categorii de persoane”. Referitor afecțiunile cronice, doamna Carmen-Amalia Făgaș, a spus că: „După ce s-a stabilit diagnosticul urmează tratamentul, care este medicamentos sau chirurgical” și ne-a atenționat: „Aveți grijă, în situația în care ajungeți în unitățile medicale private există posibilitatea să vi se solicite o contribuție personală. În momentul în care vă va fi pus în față un deviz cu cheltuielile și veți semna un contract pentru efectuarea unui tratament, repet medicamentos, chirurgical sau cum o fi el v-aș ruga să fiți atenți și să știți că în momentul în care ați semnat acel contract noi nu vă putem da bani pentru acele servicii medicale”. La final a răspuns întrebărilor puse din sală de pensionari.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396716" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-5.jpg" alt="" width="1110" height="564" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-5.jpg 1110w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-5-320x163.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-5-1024x520.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-5-768x390.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-5-827x420.jpg 827w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-5-696x354.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-5-1068x543.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1110px) 100vw, 1110px" />Doamna comisar șef Stroe Nicoleta de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor &#8211; Comisariatul Gorj a vorbit despre comerțul online unde se vând fel de fel de produse achiziționate la prețuri mult mai mici față de prețul de vânzare, sau primești acasă produse de o calitate îndoielnică. „Să știți că toate aceste vânzări sunt la limita legii. Este legal să comercializezi orice, ce nu este interzis prin lege. Noi avem o legislație pe care o aplicăm, 363/2007, privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, care are drept scop o mai bună funcționare a pieței și asigurarea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, prin reglementarea practicilor comerciale ce pot aduce atingere intereselor economice ale consumatorilor”. A punctat faptul că același lucru se întâmplă și cu medicamentele. „Medicamentele procurate de pe Internet pot fi contrafăcute și puteți să vă faceți mai mult rău decât bine”, a precizat doamna comisar șef Stroe Nicoleta. La final a răspuns întrebărilor puse din sală de pensionari.<br />
După plecarea invitaților speciali, la masa prezidiului au luat loc toți membrii Consiliului Director și lucrările Adunării Generale au putut fi desfășurate în totalitate, conform Statutului. A fost prezentată activitatea Consiliului Director pe anul 2025, Execuția bugetară pe 2025, Proiectul de buget pe anul 2026 și o modificare la Statut prin alegerea primului-vicepreședinte.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396717" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-7.jpg" alt="" width="1185" height="622" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-7.jpg 1185w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-7-320x168.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-7-1024x537.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-7-768x403.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-7-800x420.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-7-696x365.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/asociatie-7-1068x561.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1185px) 100vw, 1185px" />A fost o gamă largă de activități, fiind predominante excursiile în țară și străinătate și acordarea de ajutoare sociale. Referitor la Execuția bugetară, veniturile au fost realizate din: cotizații, donații și ajutoare, iar cheltuielile făcute conform statutului, au fost sub limita veniturilor. Pentru acest an cotizația a rămas neschimbată. Domnul președinte a mulțumit Primăriei Tg. Jiu pentru sediul pe care-l au, chiar dacă este micuț pentru o asociație așa de mare, are utilitățile asigurate de Primărie. Li s-au oferit un spațiu mai mare dar trebuia să-și plătească asociația aceste utilități (energie electrică, apă-canal și încălzire), dar au refuzat, pentru că erau greu de suportat. Anul trecut au primit din donații un calculator cu imprimantă și un birou de lemn. La final au completat funcția de prim-vicepreședinte care rămăsese liberă prin decesul deținătorului, cu alegerea domnului col. (rtr.) din M.A.I. Dinică Dumitru Dan și au ales Comisia de Cenzori, având ca președinte pe doamna Săvulescu Iuliana.<br />
A fost o activitate benefică pentru toți pensionarii prezenți și apreciez activitatea domnului președinte Emil Sgarbură și amabilitatea invitaților speciali de a veni cu informații utile tuturor.<br />
<em><strong>Col. (rtr.) Gigi Bușe, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-solidaritatea-a-pensionarilor-din-judetul-gorj-la-ora-bilantului-pe-anul-2025/">Asociația „Solidaritatea” a pensionarilor din Județul Gorj, la ora bilanțului pe anul 2025</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-solidaritatea-a-pensionarilor-din-judetul-gorj-la-ora-bilantului-pe-anul-2025/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Delegația română a Salvamont și-a prezentat ,,armele” în Canada și soluții unice la nivel mondial</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/delegatia-romana-a-salvamont-si-a-prezentat-armele-in-canada-si-solutii-unice-la-nivel-mondial/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/delegatia-romana-a-salvamont-si-a-prezentat-armele-in-canada-si-solutii-unice-la-nivel-mondial/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 02 Apr 2026 21:14:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[drona-semnal]]></category>
		<category><![CDATA[material prezentat]]></category>
		<category><![CDATA[profesionalism]]></category>
		<category><![CDATA[Salvamont România]]></category>
		<category><![CDATA[salvarea montană]]></category>
		<category><![CDATA[salvatorii din Gorj]]></category>
		<category><![CDATA[tehnologia de vârf]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=396424</guid>

					<description><![CDATA[<p>Salvamont România, din nou în prim-planul excelenței internaționale, în cadrul Congresului Mondial de Salvare pe pârtiile de schi și off-piste, desfășurat în stațiunea Big White, Canada, unde au participat și salvatorii din Gorj. ,,O zi remarcabilă pentru delegația Salvamont România: materialul prezentat în plen a fost apreciat unanim pentru nivelul său înalt de profesionalism, confirmând [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/delegatia-romana-a-salvamont-si-a-prezentat-armele-in-canada-si-solutii-unice-la-nivel-mondial/">Delegația română a Salvamont și-a prezentat ,,armele” în Canada și soluții unice la nivel mondial</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Salvamont România, din nou în prim-planul excelenței internaționale, în cadrul Congresului Mondial de Salvare pe pârtiile de schi și off-piste, desfășurat în stațiunea Big White, Canada, unde au participat și salvatorii din Gorj.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-396426" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-1.jpg" alt="" width="800" height="468" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-1-320x187.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-1-768x449.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-1-718x420.jpg 718w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-1-696x407.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>,,O zi remarcabilă pentru delegația Salvamont România: materialul prezentat în plen a fost apreciat unanim pentru nivelul său înalt de profesionalism, confirmând încă o dată valoarea echipelor noastre. Trei inovații dezvoltate de Salvamont România, în parteneriat cu Vodafone, au atras atenția comunității internaționale: drona-semnal , Centrul Național de Analiză a Datelor , sistemul automat de verificare a domeniilor schiabile după închidere<br />
Aceste soluții, unice la nivel mondial, demonstrează capacitatea Salvamont România de a performa și de a integra tehnologia de vârf în salvarea montană.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-3.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-396427" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-3.jpg" alt="" width="800" height="468" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-3.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-3-320x187.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-3-768x449.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-3-718x420.jpg 718w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-3-696x407.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>În plus, în calitate de membru al boardului director FIPS, președintele Salvamont România, Sabin Cornoiu, a propus un nou model de organizare a congreselor, menit să optimizeze atât activitățile din teren și din sală, cât și costurile de participare. Propunerea a fost aprobată și va fi implementată începând cu următorul congres. Delegația României este formată din salvatori montani din Gorj, Brașov, Mureș și Argeș, alături de Ciprian Zamfirescu – director de inovație Vodafone și coordonator al comisiei Drone, AI și IT din cadrul Salvamont România”, se precizează într-un comunicat de presă..<br />
Congresul, organizat de Federația Internațională a Patrulelor de Schi (FIPS), reunește 33 de țări și peste 150 de specialiști din domeniu. Pentru Salvamont România, participarea nu înseamnă doar prezență, ci contribuție activă la dezvoltarea salvării montane la nivel global, mai arată salvamontiștii.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-4.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-396428" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-4.jpg" alt="" width="800" height="468" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-4.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-4-320x187.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-4-768x449.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-4-718x420.jpg 718w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/04/salvamont-4-696x407.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>,,Echipa României promovează un model de organizare considerat deja reper european: coordonare eficientă, formare profesională riguroasă, inițială și continuă, integrarea tehnologiilor moderne și a inteligenței artificiale. Proiectele dezvoltate împreună cu Vodafone – inclusiv utilizarea dronelor și analiza avansată a datelor – sunt deja recunoscute drept inițiative de referință în Europa.<br />
În cadrul activităților pre-congres, salvamontiștii români au participat la sesiuni de schimb de experiență alături de colegi din Canada, vizitând baze de salvare, centre operaționale și puncte de intervenție, atât permanente, cât și sezoniere. Aceste întâlniri confirmă recunoașterea internațională a profesionalismului românesc. Performanța Salvamont România este susținută și de un cadru legislativ modern – România fiind prima țară din Uniunea Europeană care a reglementat complet profesia de salvator montan. Modelul nostru mixt, bazat pe colaborarea dintre profesioniști și voluntari, reprezintă un exemplu de bună practică.<br />
Mai mult, Salvamont România este singura structură din țară prezentă în toate cele trei organizații internaționale majore: CISA–IKAR, FIPS, IEDO. Prin profesionalism, inovație și implicare constantă, salvamontiștii români nu doar țin pasul cu cele mai avansate sisteme din lume — ci contribuie activ la definirea standardelor internaționale. Salvamont România – acolo unde performanța devine standard”, mai transmite Salvamont.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/delegatia-romana-a-salvamont-si-a-prezentat-armele-in-canada-si-solutii-unice-la-nivel-mondial/">Delegația română a Salvamont și-a prezentat ,,armele” în Canada și soluții unice la nivel mondial</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/delegatia-romana-a-salvamont-si-a-prezentat-armele-in-canada-si-solutii-unice-la-nivel-mondial/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum gestionezi episoadele de răceală ale copiilor mici: ce trebuie să știe părinții</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-gestionezi-episoadele-de-raceala-ale-copiilor-mici-ce-trebuie-sa-stie-parintii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-gestionezi-episoadele-de-raceala-ale-copiilor-mici-ce-trebuie-sa-stie-parintii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 02 Apr 2026 06:31:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[aerosoli]]></category>
		<category><![CDATA[apariția unei răceli]]></category>
		<category><![CDATA[copil sub 3 ani]]></category>
		<category><![CDATA[gestionarea răcelii]]></category>
		<category><![CDATA[sistemul imunitar]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=396360</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pentru orice părinte, apariția unei răceli la un copil sub 3 ani înseamnă îngrijorare și un ritm schimbat al întregii familii. Cei mici nu pot exprima exact ce îi doare, iar disconfortul lor devine rapid vizibil: respirație greoaie, nopți întrerupte, lipsă de poftă de mâncare și multă agitație. Tocmai de aceea, episoadele de răceală trebuie [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-gestionezi-episoadele-de-raceala-ale-copiilor-mici-ce-trebuie-sa-stie-parintii/">Cum gestionezi episoadele de răceală ale copiilor mici: ce trebuie să știe părinții</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pentru orice părinte, apariția unei răceli la un copil sub 3 ani înseamnă îngrijorare și un ritm schimbat al întregii familii.</p>
<p>Cei mici nu pot exprima exact ce îi doare, iar disconfortul lor devine rapid vizibil: respirație greoaie, nopți întrerupte, lipsă de poftă de mâncare și multă agitație.</p>
<p>Tocmai de aceea, episoadele de răceală trebuie abordate cu calm și cu o observație atentă a simptomelor.</p>
<p>Răcelile sunt extrem de frecvente la această vârstă, deoarece sistemul imunitar este încă în dezvoltare. Nasul înfundat, tusea ușoară sau febra moderată nu sunt neobișnuite, însă modul în care reacționează părintele face diferența în confortul copilului.</p>
<p>În multe cazuri, medicii recomandă hidratare, aer umidificat, spălături nazale și, atunci când tusea sau inflamația respiratorie persistă, folosirea unui aparat de aerosoli.</p>
<p>Chiar dacă poate părea un proces copleșitor, răceala copilului are soluții clare și eficiente. Înțelegerea nevoilor specifice ale copiilor mici și folosirea responsabilă a recomandărilor medicale transformă recuperarea într-un proces mult mai blând.</p>
<p><strong>Primul pas în gestionarea răcelii este calmul. </strong></p>
<p>Un copil simte imediat starea părintelui, iar agitația nu face decât să amplifice disconfortul. Observarea atentă a simptomelor &#8211; modul în care respiră, nivelul de energie, apetitul &#8211; oferă indicii importante despre evoluția răcelii. De cele mai multe ori, debutul este ușor și nu necesită intervenții complicate.</p>
<p>Respirația este elementul central în starea generală a copilului. Copiii mici nu pot sufla nasul singuri, iar congestia nazală îi deranjează atât ziua, cât și noaptea.</p>
<p>Aerul umidificat și spălăturile nazale diminuează disconfortul, iar dacă medicul recomandă un aparat de aerosoli, acesta poate ajuta la calmarea iritației și la fluidificarea secrețiilor, îmbunătățind considerabil respirația copilului.</p>
<p><strong>Un alt aspect esențial este rolul emoționalului. </strong></p>
<p>Un copil răcit devine mai atașat, mai vulnerabil și are nevoie de prezență constantă.</p>
<p>Ținutul în brațe, vocea liniștitoare și rutina blândă îl ajută să se relaxeze.</p>
<p>Aparatele <a href="https://www.emag.ro/aparate-aerosoli-copii/c">de aerosoli moderne, fiind tot mai silențioase</a> , permit efectuarea tratamentului chiar în timp ce copilul stă cu părintele, transformând momentul într-un gest de confort, nu într-o procedură medicală stresantă.</p>
<p><strong>Hidratarea rămâne un pilon important în orice episod de răceală. </strong></p>
<p>Ceaiurile potrivite vârstei, supa și apa trebuie oferite constant, chiar dacă apetitul scade. Lichidele ajută organismul să lupte mai ușor împotriva inflamației și previn deshidratarea, un risc crescut la copiii foarte mici.</p>
<p>Somnul este esențial, însă deseori greu de obținut atunci când respirația este îngreunată.</p>
<p>O rutină de seară calmă, urmată de spălături nazale și &#8211; atunci când este recomandat medical &#8211; administrarea unui tratament cu aparat de aerosoli, poate face diferența între o noapte liniștită și una fragmentată. Odihna ajută corpul copilului să se refacă mai rapid.</p>
<p><strong>Mediul în care locuiește copilul influențează puternic confortul respirator. </strong></p>
<p>Aerul uscat, temperaturile prea ridicate, parfumurile puternice sau praful în exces pot agrava simptomele. O cameră aerisită, cu o temperatură constantă și o umiditate echilibrată, contribuie semnificativ la recuperare.</p>
<p>Este important ca părinții să recunoască momentele în care răceala nu evoluează favorabil.</p>
<p>Respirația accelerată, febra persistentă, refuzul lichidelor, apatia sau tusea intensă sunt semnale că este necesară o evaluare pediatrică. Un aparat de aerosoli ajută în multe situații, dar nu înlocuiește vizita la medic atunci când simptomele sunt severe.</p>
<p><strong>De asemenea, tratamentele trebuie administrate doar la recomandarea specialistului. </strong></p>
<p>În cazul copiilor sub 3 ani, automedicația este periculoasă. Fiecare copil are particularități, iar medicul este cel care decide dacă aerosolii sunt potriviți, ce substanță trebuie folosită și cât timp.</p>
<p>Gestionarea unei răceli la un copil mic este mereu un proces emoțional, dar cu informațiile potrivite devine un drum mult mai ușor.</p>
<p>Răbdarea, ritmul liniștit și observarea atentă sunt la fel de importante ca orice tratament. Un aparat de aerosoli poate fi un sprijin real în ameliorarea simptomelor respiratorii, dar trebuie folosit responsabil, doar atunci când este recomandat.</p>
<p><strong>Pentru părinți, cel mai valoros lucru este prezența calmă. </strong></p>
<p>Copilul simte siguranța și se liniștește mai ușor atunci când părintele este în controlul situației. Episoadele de răceală trec, iar cu fiecare astfel de moment, părintele învață să gestioneze mai bine următoarea provocare.</p>
<p>Un copil liniștit, un somn bun și o respirație ușoară sunt cele mai clare semne că lucrurile se îndreaptă spre bine. Cu grijă, răbdare și soluțiile corecte, fiecare episod devine mai ușor de depășit.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-gestionezi-episoadele-de-raceala-ale-copiilor-mici-ce-trebuie-sa-stie-parintii/">Cum gestionezi episoadele de răceală ale copiilor mici: ce trebuie să știe părinții</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-gestionezi-episoadele-de-raceala-ale-copiilor-mici-ce-trebuie-sa-stie-parintii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Unui miner i s-a făcut rău și a decedat în subteran</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/unui-miner-i-s-a-facut-rau-si-a-decedat-in-subteran/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/unui-miner-i-s-a-facut-rau-si-a-decedat-in-subteran/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 01 Apr 2026 21:18:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[accident de munca]]></category>
		<category><![CDATA[deces]]></category>
		<category><![CDATA[incident tragic]]></category>
		<category><![CDATA[Mina Petrila]]></category>
		<category><![CDATA[miner]]></category>
		<category><![CDATA[probleme medicale]]></category>
		<category><![CDATA[subteran]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=396296</guid>

					<description><![CDATA[<p>Un incident tragic a zguduit, miercuri dimineață, mina Petrila din județul Hunedoara, după ce un bărbat de 51 de ani și-a pierdut viața în subteran. Potrivit autorităților, decesul a survenit ca urmare a unei probleme medicale, iar cazul a fost tratat ca accident de muncă. ,,În data de 1 aprilie 2026, în jurul orei 10:05, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/unui-miner-i-s-a-facut-rau-si-a-decedat-in-subteran/">Unui miner i s-a făcut rău și a decedat în subteran</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Un incident tragic a zguduit, miercuri dimineață, mina Petrila din județul Hunedoara, după ce un bărbat de 51 de ani și-a pierdut viața în subteran. Potrivit autorităților, decesul a survenit ca urmare a unei probleme medicale, iar cazul a fost tratat ca accident de muncă.<br />
,,În data de 1 aprilie 2026, în jurul orei 10:05, polițiștii din Petrila au fost sesizați prin apel la 112 cu privire la producerea unui accident de muncă în subteranul unei unități miniere, victima fiind în stare critică. La fața locului s-a deplasat o patrulă de poliție, iar în urma verificărilor s-a stabilit că un angajat aflat la locul de muncă, în zona fluxului de benzi transport, la orizontul 300, ar fi suferit o problemă medicală, în urma căreia i s-a făcut rău”, a transmis Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara, potrivit Digi24.<br />
Bărbatul a fost imediat transportat la suprafață în stare de inconștiență, unde două echipaje medicale (unul SMURD și unul din cadrul Spitalului de Urgență Petroșani) au încercat să-l resusciteze. Din păcate, în ciuda eforturilor depuse, minerul a fost declarat decedat. În urma incidentului, polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, precum și pentru neluarea și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. De asemenea, reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara au fost informați despre tragedie și vor desfășura verificările necesare pentru a stabili toate circumstanțele producerii acesteia.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/unui-miner-i-s-a-facut-rau-si-a-decedat-in-subteran/">Unui miner i s-a făcut rău și a decedat în subteran</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/unui-miner-i-s-a-facut-rau-si-a-decedat-in-subteran/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>O zi cât o poveste, în Săptămâna Verde, la „Magheru”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-zi-cat-o-poveste-in-saptamana-verde-la-magheru/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-zi-cat-o-poveste-in-saptamana-verde-la-magheru/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 31 Mar 2026 21:17:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[colegiul tehnic general gheorghe magheru]]></category>
		<category><![CDATA[Crina Minulescu]]></category>
		<category><![CDATA[Daniela Moța]]></category>
		<category><![CDATA[Georgiana Ștefan]]></category>
		<category><![CDATA[Irina Vaculea]]></category>
		<category><![CDATA[Janina Ionică]]></category>
		<category><![CDATA[Marilena Vulpe]]></category>
		<category><![CDATA[Mirela Ion]]></category>
		<category><![CDATA[Roxana Croitoru]]></category>
		<category><![CDATA[Săptămâna Verde]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=396147</guid>

					<description><![CDATA[<p>La Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru” din Târgu-Jiu, o activitate din Săptămâna Verde a fost dedicată materialelor ecologice, iar ziua de ieri am început-o, la școala noastră, cu un eveniment intitulat: „Ecoul Viitorului”. O activitate deosebită, structurată pe mai multe secțiuni pe fiecare nivel de învățământ, și moderată de Bianca Crucilă, cadru didactic al instituției, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-zi-cat-o-poveste-in-saptamana-verde-la-magheru/">O zi cât o poveste, în Săptămâna Verde, la „Magheru”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru” din Târgu-Jiu, o activitate din Săptămâna Verde a fost dedicată materialelor ecologice, iar ziua de ieri am început-o, la școala noastră, cu un eveniment intitulat: „Ecoul Viitorului”. O activitate deosebită, structurată pe mai multe secțiuni pe fiecare nivel de învățământ, și moderată de Bianca Crucilă, cadru <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396153" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-1.jpg" alt="" width="1000" height="1333" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-1.jpg 1000w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-1-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-1-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-1-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-1-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-1-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1000px) 100vw, 1000px" />didactic al instituției, a transformat curtea școlii într-un podium de modă plin de originalitate, vibrant și colorat. Cadrele didactice, Daniela Moța, Mirela Ion, Marilena Vulpe, Janina Ionică, Crina Minulescu, Roxana Croitoru, Georgiana Ștefan, Irina Vaculea, Mirela Bălan, Irina Gruia au lansat o provocare specială copiilor, invitându-i să creeze costume <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396154" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-4.jpg" alt="" width="1000" height="1333" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-4.jpg 1000w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-4-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-4-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-4-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-4-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-4-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1000px) 100vw, 1000px" />unice din materiale reciclabile și au pregătit scenete și momente artistice împreună cu aceștia. Ceea ce a urmat a fost o explozie de inspirație, imaginație și creativitate, care ne-a surprins pe toți. Copiii au defilat cu mândrie în creațiile lor, arătând tuturor cum din hârtii, plastic sau alte materiale reciclabile pot lua naștere ținute impresionante, transformând <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396155" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-5.jpg" alt="" width="1000" height="1333" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-5.jpg 1000w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-5-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-5-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-5-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-5-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-5-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1000px) 100vw, 1000px" />totul într-o paradă veselă și colorată. Părinții s-au implicat cu entuziasm, ajutându-i pe cei mici să își pună în practică ideile, iar rezultatele au fost deosebite. A urmat, apoi, o scenetă pe baza cărții „Fata care a băut luna”, ce pune accent pe transformarea Lunei dintr-un copil neștiutor într-o tânără care își acceptă puterea, care a impresionat publicul prezent, ea fiind interpretată, cu mult talent, de elevi ai clasei a VII-a A, coordonați de prof. Bianca Băloi.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396156" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-6.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-6-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-6-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-6-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-6-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-6-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-6-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-6-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-6-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Evenimentul fost o experiență frumoasă, care ne-a făcut să ne simțim bine împreună și ne-a arătat că putem găsi frumusețe chiar și în lucrurile care, aparent, nu mai au valoare.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396157" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-9.jpg" alt="" width="1200" height="1170" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-9.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-9-246x240.jpg 246w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-9-821x800.jpg 821w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-9-768x749.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-9-431x420.jpg 431w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-9-696x679.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-9-1068x1041.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Evenimentul s-a bucurat de prezența părinților, a comunității școlare, precum și de a reprezentanților ISJ Gorj, Simona Mîndruleanu, Andreea Dondera Mitescu și Cosmin <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-396158" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-7.jpg" alt="" width="1000" height="1260" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-7.jpg 1000w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-7-190x240.jpg 190w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-7-635x800.jpg 635w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-7-768x968.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-7-333x420.jpg 333w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/parada-7-696x877.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1000px) 100vw, 1000px" />Ionescu, alături de directorii instituției de învățământ, Marius Buzera și Claudiu Alionescu, iar Săptămâna Verde continuă, la școala noastră, cu noi surprize și activități captivante.<br />
<em><strong>CRISTINA RĂSCOL</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-zi-cat-o-poveste-in-saptamana-verde-la-magheru/">O zi cât o poveste, în Săptămâna Verde, la „Magheru”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-zi-cat-o-poveste-in-saptamana-verde-la-magheru/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
