<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Arhive Societate - Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</title>
	<atom:link href="https://www.gorjeanul.ro/category/cultura-2/societate/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.gorjeanul.ro/category/cultura-2/societate/</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Fri, 25 Sep 2026 09:55:08 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.2</generator>

<image>
	<url>https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/10/cropped-gorjeanul_logo-1-32x32.png</url>
	<title>Arhive Societate - Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</title>
	<link>https://www.gorjeanul.ro/category/cultura-2/societate/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>CNSH Târgu Jiu, rezultate foarte bune în proiectele europene</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cnsh-targu-jiu-rezultate-foarte-bune-in-proiectele-europene/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cnsh-targu-jiu-rezultate-foarte-bune-in-proiectele-europene/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 25 Sep 2026 09:55:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415842</guid>

					<description><![CDATA[<p>Colegiul Național „Spiru Haret” din Târgu Jiu a obținut 12 certificate naționale de calitate eTwinning, în urma proiectelor educaționale europene în care au fost implicați profesori și elevi ai școlii. „12 Certificate Naționale de Calitate eTwinning pentru Colegiul Național „Spiru Haret” Târgu Jiu. Felicitări profesorilor coordonatori, precum și elevilor implicați, pentru dedicarea, creativitatea și entuziasmul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cnsh-targu-jiu-rezultate-foarte-bune-in-proiectele-europene/">CNSH Târgu Jiu, rezultate foarte bune în proiectele europene</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Colegiul Național „Spiru Haret” din Târgu Jiu a obținut 12 certificate naționale de calitate eTwinning, în urma proiectelor educaționale europene în care au fost implicați profesori și elevi ai școlii.</p>
<p>„12 Certificate Naționale de Calitate eTwinning pentru Colegiul Național „Spiru Haret” Târgu Jiu. Felicitări profesorilor coordonatori, precum și elevilor implicați, pentru dedicarea, creativitatea și entuziasmul cu care au contribuit la realizarea proiectelor eTwinning și la obținerea acestor rezultate deosebite, care aduc o nouă confirmare a implicării școlii noastre în proiecte educaționale europene de calitate”, a transmis conducerea unității de învățământ.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="size-large wp-image-415843 aligncenter" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/825273385_1700026915462052_3131971440440938147_n-800x800.jpg" alt="" width="696" height="696" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/825273385_1700026915462052_3131971440440938147_n-800x800.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/825273385_1700026915462052_3131971440440938147_n-240x240.jpg 240w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/825273385_1700026915462052_3131971440440938147_n-768x768.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/825273385_1700026915462052_3131971440440938147_n-420x420.jpg 420w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/825273385_1700026915462052_3131971440440938147_n-696x696.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/825273385_1700026915462052_3131971440440938147_n-1068x1068.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/825273385_1700026915462052_3131971440440938147_n.jpg 1080w" sizes="(max-width: 696px) 100vw, 696px" /></p>
<p>eTwinning este o platformă europeană dedicată școlilor, care le permite profesorilor și elevilor să colaboreze online în proiecte comune cu parteneri din alte țări.</p>
<p>Certificatele Naționale de Calitate sunt acordate proiectelor eTwinning care îndeplinesc anumite criterii privind calitatea activităților, colaborarea dintre parteneri, utilizarea tehnologiei și implicarea elevilor.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cnsh-targu-jiu-rezultate-foarte-bune-in-proiectele-europene/">CNSH Târgu Jiu, rezultate foarte bune în proiectele europene</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cnsh-targu-jiu-rezultate-foarte-bune-in-proiectele-europene/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>O nouă ediție a proiectului „Voluntar în Târgu Jiu”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-editie-a-proiectului-voluntar-in-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-editie-a-proiectului-voluntar-in-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Sep 2026 21:14:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[ADER]]></category>
		<category><![CDATA[proiect]]></category>
		<category><![CDATA[tineri]]></category>
		<category><![CDATA[viata comunitatii]]></category>
		<category><![CDATA[Voluntar în Târgu Jiu]]></category>
		<category><![CDATA[voluntariat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415761</guid>

					<description><![CDATA[<p>Asociația pentru Democrație Educație Respect (ADER) dă startul celei de-a V-a ediții a proiectului „Voluntar în Târgu Jiu”, un program destinat tinerilor care vor să se implice în viața comunității, să facă voluntariat și să își dezvolte noi competențe. Proiectul se desfășoară în perioada septembrie-decembrie 2026, în Târgu Jiu, în liceele partenere, în spații publice [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-editie-a-proiectului-voluntar-in-targu-jiu/">O nouă ediție a proiectului „Voluntar în Târgu Jiu”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Asociația pentru Democrație Educație Respect (ADER) dă startul celei de-a V-a ediții a proiectului „Voluntar în Târgu Jiu”, un program destinat tinerilor care vor să se implice în viața comunității, să facă voluntariat și să își dezvolte noi competențe.<br />
Proiectul se desfășoară în perioada septembrie-decembrie 2026, în Târgu Jiu, în liceele partenere, în spații publice și în mediul online.<br />
Ediția din acest an include și activități dedicate patrimoniului cultural legat de Constantin Brâncuși și valorilor UNESCO. Componenta este organizată în contextul Anului Constantin Brâncuși 2026 și al mandatului 2026-2029, în care ADER are statut de Asociație pentru UNESCO.<br />
Proiectul se adresează tinerilor cu vârste între 14 și 35 de ani. Organizatorii își propun să atragă cel puțin 330 de participanți și 20 de voluntari, iar activitățile să ajungă, indirect, la minimum 3.000 de persoane.</p>
<h3><strong>Traininguri, campanii și evenimente pentru tineri</strong></h3>
<p>În cadrul proiectului sunt programate mai multe activități, printre care un training pentru coordonatorii de voluntari, seminarii în licee și o campanie online dedicată patrimoniului brâncușian.<br />
Programul include și un chestionar prin care organizatorii vor să afle cum percep tinerii voluntariatul și implicarea în comunitate.<br />
Unul dintre momentele principale ale ediției va fi Gala „Voluntariatul din Târgu Jiu”, programată în luna decembrie.<br />
Evenimentul va aduce în prim-plan tinerii implicați în activități de voluntariat și contribuția lor la comunitate.<br />
„În perioada următoare vor fi organizate mai multe activități dedicate tinerilor: trainingul «Coordonator de voluntari», destinat dezvoltării competențelor de leadership, comunicare, organizare și management al voluntarilor; seminarul interactiv «Brâncuși și UNESCO», desfășurat în liceele partenere; campania de sensibilizare «Moștenirea Brâncuși din Târgu Jiu!», derulată în mediul online; demersul de cercetare privind percepția tinerilor asupra voluntariatului, Gala «Voluntariatul din Târgu-Jiu» și o conferință finală dedicată prezentării și diseminării rezultatelor proiectului”, anunță organizatorii.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-editie-a-proiectului-voluntar-in-targu-jiu/">O nouă ediție a proiectului „Voluntar în Târgu Jiu”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-editie-a-proiectului-voluntar-in-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Salvamont România cere sprijinul românilor „Fiecare echipament nou poate însemna o viață salvată</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-cere-sprijinul-romanilor-fiecare-echipament-nou-poate-insemna-o-viata-salvata/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-cere-sprijinul-romanilor-fiecare-echipament-nou-poate-insemna-o-viata-salvata/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Sep 2026 21:12:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[apel public]]></category>
		<category><![CDATA[formă de sprijin]]></category>
		<category><![CDATA[Salvamont România]]></category>
		<category><![CDATA[salvarea de vieți omenești]]></category>
		<category><![CDATA[strangere de fonduri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415753</guid>

					<description><![CDATA[<p>Salvamont România a lansat un apel public către societate, subliniind că orice formă de sprijin — financiar sau material — contribuie direct la salvarea de vieți omenești pe munte. Salvatorii, pregătiți în orice condiții Instituția a explicat, într-un comunicat, ce presupune activitatea salvatorilor montani și de ce este nevoie de sprijin extern pentru buna desfășurare [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-cere-sprijinul-romanilor-fiecare-echipament-nou-poate-insemna-o-viata-salvata/">Salvamont România cere sprijinul românilor „Fiecare echipament nou poate însemna o viață salvată</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Salvamont România a lansat un apel public către societate, subliniind că orice formă de sprijin — financiar sau material — contribuie direct la salvarea de vieți omenești pe munte.</p>
<h3><strong>Salvatorii, pregătiți în orice condiții</strong></h3>
<p>Instituția a explicat, într-un comunicat, ce presupune activitatea salvatorilor montani și de ce este nevoie de sprijin extern pentru buna desfășurare a intervențiilor. „În spatele fiecărei intervenții Salvamont se află oameni. Salvatori montani care, indiferent de vreme, anotimp, oră sau dificultatea terenului, sunt pregătiți permanent să plece în ajutorul celor aflați în dificultate pe munte&#8221;, se arată în mesajul transmis. Potrivit Salvamont, curajul și profesionalismul salvatorilor nu sunt însă suficiente fără echipamente performante și resurse adecvate. „Pentru ca un salvator să poată ajunge la timp la un accidentat, pentru ca o victimă să poată fi scoasă dintr-o zonă dificilă, pentru ca o căutare să poată fi făcută mai repede și mai eficient, profesionalismul și curajul salvatorului trebuie susținute de echipamente performante, tehnologie și resurse. De aceea, pentru Salvamont România, sprijinul primit din partea sponsorilor, partenerilor și donatorilor nu este doar un ajutor financiar, este un sprijin direct pentru salvarea de vieți&#8221;, au precizat reprezentanții instituției.</p>
<h3><strong>Ce echipamente vor fi achiziționate</strong></h3>
<p>În urma campaniilor de strângere de fonduri derulate în acest an — prin sponsorizări, redirecționarea impozitului pe venit și pe profit, precum și prin donații ale persoanelor fizice —, Salvamont România și-a stabilit prioritățile pentru modernizarea dotării operative. Din fondurile colectate urmează să fie achiziționate:<br />
truse medicale;<br />
saltele și atele vacuum;<br />
tărgi de salvare;<br />
aruncătoare de coardă;<br />
rucsaci cu ABS pentru avalanșă;<br />
mini-proiectoare;<br />
lămpi de semnalizare;<br />
saci termici pentru accidentați;<br />
baloane SOS;<br />
seturi pentru organizarea căutării în avalanșă;<br />
căști pentru salvatorii aero și alte echipamente necesare intervențiilor de salvare.<br />
Mulțumiri pentru comunitatea de sprijin<br />
Instituția a ținut să mulțumească tuturor celor care au contribuit până acum la aceste campanii. „Le mulțumim celor care au înțeles că activitatea de salvare montană este una în care fiecare secundă contează și că susținerea Salvamont înseamnă, în cele din urmă, susținerea siguranței celor care merg pe munte&#8221;, se arată în comunicat. Potrivit Salvamont România, în spatele salvatorilor aflați în teren se află o întreagă comunitate de oameni, companii și organizații care aleg să susțină acest efort, sprijin care se adaugă celui oferit constant de consiliile județene și locale pentru menținerea și dezvoltarea unui sistem profesionist de salvare montană. „Pentru salvatorii montani, fiecare echipament nou înseamnă o posibilitate în plus de a interveni mai repede, mai sigur și mai eficient, iar pentru cel aflat în pericol, poate însemna șansa de a se întoarce acasă&#8221;, se arată în încheierea mesajului transmis de Salvamont România.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-cere-sprijinul-romanilor-fiecare-echipament-nou-poate-insemna-o-viata-salvata/">Salvamont România cere sprijinul românilor „Fiecare echipament nou poate însemna o viață salvată</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-cere-sprijinul-romanilor-fiecare-echipament-nou-poate-insemna-o-viata-salvata/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Încep lucrările la pasajele pietonale din Târgu Jiu. Trafic restricționat</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/incep-lucrarile-la-pasajele-pietonale-din-targu-jiu-trafic-restrictionat/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/incep-lucrarile-la-pasajele-pietonale-din-targu-jiu-trafic-restrictionat/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Sep 2026 13:30:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415733</guid>

					<description><![CDATA[<p>Lucrările la pasajele pietonale din Târgu Jiu încep de săptămâna viitoare. Odată cu deschiderea șantierului, traficul rutier va fi reorganizat, iar șoferii sunt sfătuiți să circule cu atenție în zonă. În prima etapă, pe strada Unirii se va circula pe câte o singură bandă pe fiecare sens. În zona sensurilor giratorii, traficul auto se va [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/incep-lucrarile-la-pasajele-pietonale-din-targu-jiu-trafic-restrictionat/">Încep lucrările la pasajele pietonale din Târgu Jiu. Trafic restricționat</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Lucrările la pasajele pietonale din Târgu Jiu încep de săptămâna viitoare. Odată cu deschiderea șantierului, traficul rutier va fi reorganizat, iar șoferii sunt sfătuiți să circule cu atenție în zonă.</p>
<p>În prima etapă, pe strada Unirii se va circula pe câte o singură bandă pe fiecare sens. În zona sensurilor giratorii, traficul auto se va desfășura exclusiv pe o singură bandă de circulație.</p>
<p>„Având în vedere demararea lucrărilor la construirea pasajelor pietonale din Bulevardul Unirii, pentru informarea participanților la trafic și a pietonilor, anunțăm instituirea unor restricții temporare de circulație necesare implementării proiectului «Îmbunătățirea atractivității și siguranței deplasărilor pietonale adiacente coridorului Străzii Unirii, Municipiul Târgu Jiu – Pasaj pietonal Strada Unirii – Strada Geneva &#8211; Bulevardul Republicii».</p>
<p>În prima etapă de execuție, traficul rutier va fi reorganizat după cum urmează:</p>
<p>&#8211; Strada Unirii: Circulația va fi restricționată la o singură bandă pe fiecare sens de mers.</p>
<p>&#8211; Sensul giratoriu: Traficul auto se va desfășura exclusiv pe o singură bandă de circulație.</p>
<p>În această primă fază, echipele de muncitori vor executa lucrări esențiale pentru devierea rețelelor de utilități din zonă și vor demara intervențiile la structura de rezistență a viitorului pasaj pietonal.</p>
<p>Pentru a preveni incidentele și a asigura fluiditatea în condiții de șantier, pe sectoarele de drum unde se reduce numărul benzilor de circulație se vor lua următoarele măsuri:</p>
<p>&#8211; Vor fi amplasate balize direcționale din 5 în 5 metri, dotate cu lămpi cu lumină galbenă intermitentă sau în cascadă, pentru vizibilitate maximă pe timp de zi și de noapte.</p>
<p>&#8211; În zona de început a restricțiilor vor fi montate indicatoare rutiere clare de ocolire, direct pe balize.</p>
<p>Recomandăm conducătorilor auto să circule cu prudență sporită, să adapteze viteza la condițiile de drum îngustat și să respecte cu strictețe semnalizarea rutieră temporară.</p>
<p>Vă mulțumim pentru înțelegere și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a reduce disconfortul inerent creat pe parcursul acestor lucrări de modernizare!” au anunțat reprezentanții Primăriei Târgu Jiu.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/incep-lucrarile-la-pasajele-pietonale-din-targu-jiu-trafic-restrictionat/">Încep lucrările la pasajele pietonale din Târgu Jiu. Trafic restricționat</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/incep-lucrarile-la-pasajele-pietonale-din-targu-jiu-trafic-restrictionat/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce este un implant dentar?</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-este-un-implant-dentar/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-este-un-implant-dentar/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Sep 2026 11:26:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[accidentari]]></category>
		<category><![CDATA[carii avansate]]></category>
		<category><![CDATA[implantul dentar]]></category>
		<category><![CDATA[stomatologia moderna]]></category>
		<category><![CDATA[tratament cu implant]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415725</guid>

					<description><![CDATA[<p>Sursa: https://pixabay.com/vectors/tooth-cartoon-hygiene-cleaning-1670434/ Când pierzi un dinte, fie din cauza unei carii avansate, a unei accidentări sau pur și simplu odată cu trecerea anilor, primul gând care îți vine e cum îl înlocuiești. Aici intră în scenă implantul dentar, una dintre cele mai bune soluții pe care le oferă stomatologia modernă. Dar ce este, mai exact, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-este-un-implant-dentar/">Ce este un implant dentar?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sursa: <a href="https://pixabay.com/vectors/tooth-cartoon-hygiene-cleaning-1670434/">https://pixabay.com/vectors/tooth-cartoon-hygiene-cleaning-1670434/</a></p>
<p>Când pierzi un <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Dinte">dinte</a>, fie din cauza unei carii avansate, a unei accidentări sau pur și simplu odată cu trecerea anilor, primul gând care îți vine e cum îl înlocuiești. Aici intră în scenă implantul dentar, una dintre cele mai bune soluții pe care le oferă stomatologia modernă. Dar ce este, mai exact, și de ce se vorbește atât de mult despre el? Hai să lămurim lucrurile pe îndelete.</p>
<h2><strong>Definiția pe înțelesul tuturor</strong></h2>
<p>Un implant dentar este, în esență, o rădăcină artificială care se montează în osul maxilarului, în locul dintelui pierdut. Este confecționat, de regulă, din titan, un material foarte bine tolerat de corp și extrem de rezistent. După ce se fixează în os, pe acest implant se prinde ulterior o coroană, adică partea vizibilă care arată și se comportă exact ca un dinte natural.</p>
<p>Pe scurt, implantul înlocuiește dintele de la rădăcină până la vârf. Nu vorbim despre o proteză care se scoate seara și se pune într-un pahar, ci despre o soluție fixă, stabilă, care rămâne acolo unde trebuie.</p>
<h2><strong>Cum funcționează, de fapt</strong></h2>
<p>Secretul din spatele implantului stă într-un proces numit osteointegrare. Sună complicat, dar înseamnă un lucru simplu: în lunile de după intervenție, osul maxilarului crește în jurul implantului de titan și îl prinde ca și cum ar fi fost dintotdeauna al tău. Așa se explică de ce un implant bine făcut poate ține zeci de ani, uneori chiar toată viața.</p>
<p>Procesul cere răbdare. Între montarea implantului și fixarea coroanei trec, de obicei, câteva luni, tocmai ca osul să aibă timp să se sudeze cum trebuie. Nu e o cursă contra cronometru, ci o investiție pe termen lung în zâmbetul tău.</p>
<h2><strong>Etapele unui tratament cu implant</strong></h2>
<p>Ca să înțelegi mai bine la ce te aștepți, iată cum decurg lucrurile în linii mari:</p>
<ul>
<li><strong>Consultația și planificarea</strong> — medicul face o radiografie sau un CT, verifică starea osului și stabilește planul de tratament.</li>
<li><strong>Montarea implantului</strong> — printr-o intervenție minoră, sub anestezie locală, implantul se introduce în os.</li>
<li><strong>Perioada de vindecare</strong> — urmează osteointegrarea, care durează câteva luni.</li>
<li><strong>Fixarea coroanei</strong> — la final se prinde coroana, aleasă să se potrivească perfect cu ceilalți dinți.</li>
</ul>
<p>Toată procedura este mult mai suportabilă decât își imaginează majoritatea oamenilor. Anestezia locală face ca intervenția să fie fără durere, iar disconfortul de după se rezolvă, de regulă, cu un analgezic obișnuit.</p>
<h2><strong>Ce avantaje îți aduce</strong></h2>
<p>Implantul nu e o modă trecătoare, ci a devenit standardul de aur din motive foarte concrete:</p>
<ul>
<li><strong>Arată natural</strong> — nimeni nu-și dă seama că nu e dintele tău original.</li>
<li><strong>Nu afectează dinții vecini</strong> — spre deosebire de o punte, care se sprijină pe dinții sănătoși de alături.</li>
<li><strong>Îți redă mușcătura</strong> — poți mânca liniștit orice, de la un măr la o friptură.</li>
<li><strong>Protejează osul</strong> — împiedică resorbția osoasă care apare când lipsește un dinte.</li>
<li><strong>Durează mult</strong> — cu o igienă corectă, te bucuri de el ani și ani.</li>
</ul>
<h2><strong>Cine poate face un implant</strong></h2>
<p>Vestea bună e că majoritatea adulților sănătoși sunt candidați potriviți. Contează însă să ai o cantitate suficientă de os și gingii sănătoase. Dacă osul s-a subțiat în timp, există soluții precum adiția osoasă, care pregătesc terenul înainte de montare.</p>
<p>Anumite afecțiuni, fumatul intens sau o igienă neglijentă pot influența rezultatul. De aceea, evaluarea făcută de medic la început este atât de importantă. Numai după ce vede situația reală îți poate spune sincer dacă implantul e cea mai bună alegere pentru tine.</p>
<h2><strong>Unde faci un implant de încredere?</strong></h2>
<p>Alegerea clinicii cântărește la fel de mult ca decizia în sine. Ai nevoie de medici cu experiență, aparatură modernă și materiale de calitate. Dacă locuiești în Timiș și cauți un <a href="https://ismiledental.ro/implanturi-dentare/"><strong>implant dentar Timișoara</strong></a> pe care să te poți baza, merită să te informezi bine înainte și să pui întrebări la consultație.</p>
<p>Cei de la <a href="https://ismiledental.ro/"><strong>iSmile Dentist Timișoara</strong></a> lucrează cu tehnologie de ultimă generație și pun accent pe un plan de tratament clar, explicat pas cu pas. Ei îți arată încă de la început ce presupune procedura, cât durează și la ce rezultat să te aștepți, ca să iei o decizie în cunoștință de cauză.</p>
<h2><strong>Câteva cuvinte de final</strong></h2>
<p>Un implant dentar nu e doar despre estetică, deși un zâmbet frumos contează enorm. E despre a-ți recăpăta încrederea, a mânca fără griji și a-ți proteja sănătatea pe termen lung. Da, cere o investiție de timp și de bani, dar puține soluții din stomatologie oferă atâta stabilitate și durabilitate. Dacă te gândești la un implant, primul pas e simplu: o consultație la un medic bun, care să-ți spună exact ce ți se potrivește. Restul <a href="https://www.gorjeanul.ro/category/actualitate/">vine de la sine</a>.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-este-un-implant-dentar/">Ce este un implant dentar?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-este-un-implant-dentar/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Punte între generații! Seniorii, alături de copiii de la Centrul Iasomia</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/punte-intre-generatii-seniorii-alaturi-de-copiii-de-la-centrul-iasomia/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/punte-intre-generatii-seniorii-alaturi-de-copiii-de-la-centrul-iasomia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2026 21:11:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[activitati educative]]></category>
		<category><![CDATA[anul școlar 2026-2027]]></category>
		<category><![CDATA[Fundația Regale Margareta a României]]></category>
		<category><![CDATA[IASOMIA]]></category>
		<category><![CDATA[ROMCIM]]></category>
		<category><![CDATA[Seniorii Târgu Jiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415517</guid>

					<description><![CDATA[<p>Seniorii din Târgu Jiu au ocazia să rămână conectați la viața comunității și să le fie aproape celor mici. În anul școlar 2026-2027, Centrul de Servicii Sociale Integrate IASOMIA găzduiește programul „Generații”, un proiect desfășurat cu sprijinul Fundației Regale Margareta a României și ROMCIM. Proiectul aduce la un loc bunicii și copiii din medii defavorizate [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/punte-intre-generatii-seniorii-alaturi-de-copiii-de-la-centrul-iasomia/">Punte între generații! Seniorii, alături de copiii de la Centrul Iasomia</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Seniorii din Târgu Jiu au ocazia să rămână conectați la viața comunității și să le fie aproape celor mici. În anul școlar 2026-2027, Centrul de Servicii Sociale Integrate IASOMIA găzduiește programul „Generații”, un proiect desfășurat cu sprijinul Fundației Regale Margareta a României și ROMCIM.<br />
Proiectul aduce la un loc bunicii și copiii din medii defavorizate pentru activități educative și de recreere. Cei mici primesc îndrumare și atenție, iar seniorii găsesc un spațiu în care își pot pune la treabă energia și experiența de o viață.<br />
<img decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415519" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f9b9ce88-5c82-4f45-8032-c760b54b9107.jpg" alt="" width="1890" height="1323" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f9b9ce88-5c82-4f45-8032-c760b54b9107.jpg 1890w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f9b9ce88-5c82-4f45-8032-c760b54b9107-320x224.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f9b9ce88-5c82-4f45-8032-c760b54b9107-1024x717.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f9b9ce88-5c82-4f45-8032-c760b54b9107-768x538.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f9b9ce88-5c82-4f45-8032-c760b54b9107-1536x1075.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f9b9ce88-5c82-4f45-8032-c760b54b9107-600x420.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f9b9ce88-5c82-4f45-8032-c760b54b9107-696x487.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f9b9ce88-5c82-4f45-8032-c760b54b9107-1068x748.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f9b9ce88-5c82-4f45-8032-c760b54b9107-100x70.jpg 100w" sizes="(max-width: 1890px) 100vw, 1890px" />„Căutăm seniori voluntari care vor să facă diferența! Ești pensionar sau cunoști un senior care: Își dorește să rămână activ și implicat în comunitate? Are răbdare și plăcerea de a lucra cu copii și adolescenți? Vrea să împărtășească din experiența și cunoștințele sale? Crede în puterea educației și în valoarea relațiilor dintre generații? Te invităm să te alături programului Generații!<br />
Fiecare oră oferită unui copil poate însemna un pas înainte. Fiecare poveste împărtășită poate deveni o lecție de viață. Iar fiecare relație construită între generații poate schimba un destin”, spun reprezentanții centrului.<br />
Experiența și timpul pe care seniorii le pot oferi sunt importante pentru copii și pentru întreaga comunitate.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/punte-intre-generatii-seniorii-alaturi-de-copiii-de-la-centrul-iasomia/">Punte între generații! Seniorii, alături de copiii de la Centrul Iasomia</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/punte-intre-generatii-seniorii-alaturi-de-copiii-de-la-centrul-iasomia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce întrebi într-un salon nou înainte să te așezi pe scaun</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-intrebi-intr-un-salon-nou-inainte-sa-te-asezi-pe-scaun/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-intrebi-intr-un-salon-nou-inainte-sa-te-asezi-pe-scaun/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 Sep 2026 06:12:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[aparat de curățat]]></category>
		<category><![CDATA[gest de protocol]]></category>
		<category><![CDATA[pungile de sterilizare]]></category>
		<category><![CDATA[salon nou]]></category>
		<category><![CDATA[salon profesionist]]></category>
		<category><![CDATA[sterilizarea completă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415180</guid>

					<description><![CDATA[<p>Punga sigilată pe care tehnicianul o deschide în fața ta nu este un gest de protocol, ci singurul moment în care poți verifica, cu ochii tăi, că instrumentele cu care va lucra pe unghiile tale au trecut printr-un ciclu complet de sterilizare. Dacă punga rămâne închisă undeva în spate și instrumentele apar gata pregătite pe [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-intrebi-intr-un-salon-nou-inainte-sa-te-asezi-pe-scaun/">Ce întrebi într-un salon nou înainte să te așezi pe scaun</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Punga sigilată pe care tehnicianul o deschide în fața ta nu este un gest de protocol, ci singurul moment în care poți verifica, cu ochii tăi, că instrumentele cu care va lucra pe unghiile tale au trecut printr-un ciclu complet de sterilizare. Dacă punga rămâne închisă undeva în spate și instrumentele apar gata pregătite pe tavă, nu ai cum să știi prin ce au trecut. Tocmai de aceea, câteva întrebări puse înainte să te așezi pe scaun pot face diferența dintre un salon care ia igiena în serios și unul care o simulează convingător.</p>
<h2><strong>Autoclavul și ce înseamnă sterilizarea completă</strong></h2>
<p>Singurul aparat care sterilizează complet instrumentele metalice este autoclavul cu abur sub presiune, care lucrează la temperaturi între 121 și 134 de grade Celsius. La aceste temperaturi, bacteriile, virusurile și fungii sunt distruși fără excepție, inclusiv sporii rezistenți pe care dezinfectanții chimici lichizi nu îi pot elimina. Un ciclu complet de sterilizare și uscare durează între 30 și 45 de minute la modelele profesionale compacte, ceea ce înseamnă că un salon cu flux mare de clienți trebuie să aibă o rutină clară și suficiente instrumente pentru a respecta protocolul fără să sară etape.</p>
<p>Problema este că mulți clienți nu știu să facă distincția între un aparat de sterilizare real și unul care doar arată a sterilizator. Cutiile UV, prezente în numeroase saloane, nu distrug sporii sau bacteriile profunde, ci sunt, în realitate, dulapuri de depozitare care mențin instrumentele ferite de praf după ce au fost curățate. Folosite ca metodă principală de sterilizare, reprezintă un risc real, nu o alternativă acceptabilă.</p>
<p>Întrebarea concretă pe care o poți pune: „Folosiți autoclavă?&#8221; Dacă răspunsul este „da, avem sterilizator UV&#8221;, ai un semnal de alarmă.</p>
<h2><strong>Ce verifici la pungile de sterilizare</strong></h2>
<p>Instrumentele sterilizate corect sunt păstrate în <a href="https://www.savyprofessional.ro/pungi-sterilizare-pupinel">pungi de sterilizare</a> sigilate până în momentul utilizării. Pungile de sterilizare au o bandă indicatoare care își schimbă culoarea după ce ciclul de autoclavare s-a finalizat, un indicator chimic vizibil și verificabil de oricine. Un tehnician care lucrează profesionist deschide punga în fața clientului, nu în spatele ușii sau la începutul zilei pentru toți clienții deodată.</p>
<p>Dacă instrumentele sunt scoase dintr-un sertar sau dintr-o cutie fără să fie în pungă sigilată, nu ai nicio garanție că au fost sterilizate după clientul anterior. Același lucru este valabil dacă punga există, dar indicatorul de culoare nu și-a schimbat nuanța față de cea originală: ciclul nu s-a finalizat sau punga a fost reutilizată.</p>
<h2><strong>Aparatul de curățat cu ultrasunete, ce face și ce nu face</strong></h2>
<p>Un <a href="https://www.savyprofessional.ro/aparate-de-curatat-instrumente-cu-ultrasunete">aparat de curățat cu ultrasunete</a> este o unealtă valoroasă într-un salon profesionist, dar rolul său este strict de pre-curățare, nu de sterilizare. Prin fenomenul de cavitație, bule microscopice generate de unde sonore, aparatul desprinde resturi, reziduuri și material biologic din crăpăturile și suprafețele texturate ale instrumentelor, inclusiv din zonele inaccesibile periuței. Este deosebit de eficient pentru instrumente articulate, cum sunt cleștii de cuticule sau foarfecele, unde contaminarea se acumulează în articulații. Prezența unui astfel de aparat în salon indică o abordare serioasă față de protocolul de decontaminare, dar nu înlocuiește autoclavul. Curățarea cu ultrasunete este prima etapă dintr-o secvență care trebuie să continue obligatoriu cu dezinfecție și sterilizare.</p>
<p>Dacă un salon îți arată aparatul cu ultrasunete ca dovadă că instrumentele sunt „sterilizate&#8221;, confuzia este fie involuntară, fie intenționată. În ambele cazuri, e un motiv să pui mai multe întrebări.</p>
<h2><strong>Pilele și bufferele, de unică folosință fără excepție</strong></h2>
<p>Instrumentele poroase, pilele tradiționale, bufferele din spumă, bețișoarele de lemn, nu pot fi sterilizate. Materialul lor absoarbe lichide și adăpostește bacterii în profunzime, astfel că dezinfecția reală este imposibilă. Acestea sunt articole de unică folosință și trebuie aruncate după fiecare client, indiferent cât de „curate&#8221; par la suprafață.</p>
<p>Un salon care refolosește pilele sau bufferele, chiar dacă le șterge cu dezinfectant între clienți, nu respectă standardele de igienă de bază. Poți verifica simplu: întreabă dacă pila folosită pe tine este nouă sau dacă o poți lua acasă la final. Un salon corect nu are nicio problemă cu această întrebare.</p>
<h2><strong>Riscurile reale, nu doar igiena de principiu</strong></h2>
<p>Motivul pentru care aceste întrebări contează depășește sfera confortului personal. Instrumentele nesterilizate pot transmite agenți patogeni serioși, hepatita B, hepatita C, HIV, prin contact cu sânge infectat, chiar și în cantități microscopice rezultate din mici tăieturi sau iritații ale pielii. Infecțiile fungice ale unghiei, cunoscute medical drept onicomicoza, sunt responsabile de aproximativ 50% din toate afecțiunile unghiilor la nivel global și se transmit cu ușurință prin echipamente necurățate sau prin căzile de pedichiură. Un studiu polonez citat de The Conversation în mai 2026 a identificat Staphylococcus epidermidis în 30% din căzile de pedichiură analizate, o bacterie care, dacă pătrunde în organism printr-o leziune, poate provoca infecții grave.</p>
<h2><strong>Protocolul complet și cum îl recunoști</strong></h2>
<p>Un salon cu protocoale reale urmează o secvență în trei etape: curățare (inclusiv cu ultrasunete, acolo unde există aparatura), dezinfecție și sterilizare în autoclavă, cu instrumente păstrate ulterior în pungi sigilate până la utilizare. La aceasta se adaugă testarea periodică a performanței autoclavei cu indicatori biologici și politica fermă de unică folosință pentru orice instrument poros.</p>
<p>Furnizorii serioși din industrie tratează aceste etape ca pe un ansamblu, nu ca pe opțiuni separate. SavyProfessional.ro, de exemplu, include în oferta pentru saloane atât pungile de sterilizare, cât și aparatele de curățat cu ultrasunete, tocmai pentru că un protocol corect nu poate fi construit pe jumătate.</p>
<p>Dacă la prima vizită un salon nu poate răspunde clar la întrebări despre autoclavă și pungi sigilate, nu trebuie să aștepți o a doua vizită ca să tragi concluzii. Instrumentele care arată curate pot fi în continuare periculoase fără sterilizare completă, iar diferența nu se vede, se verifică.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-intrebi-intr-un-salon-nou-inainte-sa-te-asezi-pe-scaun/">Ce întrebi într-un salon nou înainte să te așezi pe scaun</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-intrebi-intr-un-salon-nou-inainte-sa-te-asezi-pe-scaun/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>5 soluții pentru o casă curată atunci când ai puțin timp la dispoziție</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-solutii-pentru-o-casa-curata-atunci-cand-ai-putin-timp-la-dispozitie/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-solutii-pentru-o-casa-curata-atunci-cand-ai-putin-timp-la-dispozitie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Sep 2026 10:14:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[aspirator verstical]]></category>
		<category><![CDATA[casă curată]]></category>
		<category><![CDATA[produsele de curățenie]]></category>
		<category><![CDATA[solutii]]></category>
		<category><![CDATA[zilele aglomerate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414961</guid>

					<description><![CDATA[<p>După o zi plină, ultimul lucru pe care vrei să-l faci este să începi o curățenie generală. Totuși, firimiturile de pe masă, hainele lăsate pe scaun sau vasele din chiuvetă pot face rapid locuința să pară mai aglomerată decât este. Ai nevoie de câteva reguli ușor de urmat și de obiecte pe care le ai [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-solutii-pentru-o-casa-curata-atunci-cand-ai-putin-timp-la-dispozitie/">5 soluții pentru o casă curată atunci când ai puțin timp la dispoziție</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>După o zi plină, ultimul lucru pe care vrei să-l faci este să începi o curățenie generală. Totuși, firimiturile de pe masă, hainele lăsate pe scaun sau vasele din chiuvetă pot face rapid locuința să pară mai aglomerată decât este. Ai nevoie de câteva reguli ușor de urmat și de obiecte pe care le ai mereu la îndemână.</p>
<p>Iată cinci idei practice care te ajută să păstrezi casa curată chiar și în zilele aglomerate.</p>
<h2><strong>1. Strânge obiectele înainte să scoți produsele de curățenie</strong></h2>
<p>De multe ori, începi să ștergi masa sau blatul din bucătărie, dar te oprești ca să muți pahare, încărcătoare, ambalaje, chei și alte lucruri rămase acolo. Pierzi timp și ai senzația că ai muncit fără să se vadă mare diferență.</p>
<p>Adună mai întâi obiectele care nu au ce căuta în camera respectivă, aruncă ambalajele și pune vasele în chiuvetă sau în mașina de spălat vase. O suprafață liberă se curăță în câteva secunde și schimbă imediat aspectul încăperii.</p>
<p>Aplică regula „pune la loc, nu doar pune deoparte”. Cana merge la spălat, nu pe marginea chiuvetei. Geanta intră pe cârlig, nu rămâne pe podea. Hainele curate se așază în dulap, iar cele purtate merg în coșul de rufe sau la aerisit, dacă le mai porți.</p>
<p>Dacă te simți copleșită de dezordine, setează un cronometru de 10 minute pe telefon. Alege o zonă care se vede imediat, cum ar fi masa din living, holul sau blatul din bucătărie. Lucrează doar acolo până sună alarma. Nu încerca să sortezi toate sertarele și nici să reorganizezi dulapurile. Scopul este să obții un rezultat rapid, nu să termini toată casa într-o seară.</p>
<h2><strong>2. Curăță imediat după ce folosești un spațiu</strong></h2>
<p>Murdăria proaspătă se îndepărtează mai ușor decât cea lăsată câteva zile. O pată de sos de pe blat se șterge imediat cu o lavetă umedă. Dacă o ignori, se usucă și vei avea nevoie de mai mult timp, apă și produs de curățare.</p>
<p>În bucătărie, curăță pe parcurs. Pune un capac peste tigaie dacă gătești ceva care stropește, clătește ustensilele după ce le folosești și șterge blatul cât timp aștepți să fiarbă apa sau să se gătească mâncarea. La final, rămâi doar cu vasele și cu o suprafață care are nevoie de o trecere rapidă cu laveta.</p>
<p>Pentru familiile cu animale de companie sau copii, un <a href="https://www.trendyol.com/ro/aspirator-vertical-x-c109454">aspirator vertical</a> poate face rutina mai ușoară. Îl scoți rapid pentru firimiturile de sub masă, părul de pe covor sau nisipul adus în hol. Alege un model potrivit spațiului disponibil și păstrează-l într-un loc accesibil, nu ascuns în spatele unor cutii. Dacă îl vezi, ai mai multe șanse să îl folosești.</p>
<p>În baie, păstrează o lavetă din microfibră și o racletă aproape de duș. După ce te speli, trage apa de pe pereții cabinei și de pe sticlă. Gestul durează mai puțin de un minut și ajută la reducerea urmelor de apă și a depunerilor. Clătește lavoarul după ce te speli pe dinți, apoi șterge robinetul dacă observi stropi. Pentru rezultate stabile, nu lăsa produsele de îngrijire pe marginea chiuvetei; pune-le într-o tavă sau într-un organizator ușor de curățat.</p>
<p>Merită să urmezi și regula celor două minute: dacă o sarcină durează mai puțin de două minute, rezolv-o pe loc. Poți duce gunoiul, poți șterge chiuveta, poți împături o pătură sau poți pune încărcătorul în sertar. Acțiunile mici previn acumularea de sarcini care par greu de gestionat mai târziu.</p>
<h2><strong>3. Acordă atenție zonelor pe care le folosești cel mai des</strong></h2>
<p>Concentrează-te pe lucrurile pe care le observi imediat: podeaua cu firimituri, chiuveta încărcată, gunoiul plin, oglinda cu urme sau masa acoperită de obiecte. Aceste zone influențează felul în care percepi întreaga locuință. Nu este nevoie să cureți geamurile sau interiorul dulapurilor într-o seară în care ai doar 20 de minute.</p>
<p>Înainte să începi, stabilește trei priorități. Poți alege vasele, baia și podeaua din hol. Dacă rămâne timp, mai ștergi masa sau aranjezi canapeaua. Dacă nu, te oprești fără vinovăție. O rutină realistă funcționează mai bine decât o listă lungă pe care o amâni mereu. O casă locuită arată firesc, iar obiectivul tău este să creezi un spațiu plăcut și curat pentru tine.</p>
<h2><strong>4. Pregătește un kit de curățenie pentru fiecare zonă</strong></h2>
<p>Ține sub chiuveta din bucătărie o cutie cu detergent de vase, lavete, bureți, saci de gunoi și un spray potrivit pentru suprafețe lavabile. În baie, poți păstra separat o lavetă, un produs pentru lavoar și toaletă, mănuși și o racletă pentru duș. Nu amesteca produsele de curățare și respectă instrucțiunile de pe etichetă, mai ales în spații mici și slab aerisite.</p>
<p>Dacă ai buget limitat, începe cu lucruri simple: o perie pentru rosturi, o racletă, lavete lavabile, un mop cu rezervă detașabilă și cutii pentru depozitare. Alege obiecte pe care le poți folosi frecvent și întreține ușor. Nu ai nevoie de dulapuri pline pentru a păstra curățenia sub control.</p>
<h2><strong>5. Încheie ziua cu o resetare de 15 minute</strong></h2>
<p>Seara, înainte să te așezi pe canapea sau să intri în rutina de somn, fă o resetare scurtă a casei. Nu este o curățenie generală. Este o serie de gesturi care îți pregătesc locuința pentru dimineața următoare.</p>
<p>Setează 15 minute și alege ce are nevoie de atenție în acea zi. Poate speli vasele, strângi hainele, ștergi masa, pregătești cafeaua pentru dimineață sau aspiri firimiturile din bucătărie. Dacă ai colegi de apartament sau un partener, împărțiți timpul: unul se ocupă de bucătărie, celălalt de living sau baie.</p>
<p>Alege chiar de azi o zonă mică și acordă-i 10 minute. Vei observa repede că o locuință mai ordonată nu cere perfecțiune, ci pași scurți, repetați în ritmul tău.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-solutii-pentru-o-casa-curata-atunci-cand-ai-putin-timp-la-dispozitie/">5 soluții pentru o casă curată atunci când ai puțin timp la dispoziție</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-solutii-pentru-o-casa-curata-atunci-cand-ai-putin-timp-la-dispozitie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Omul și legile muntelui de ziua sa</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omul-si-legile-muntelui-de-ziua-sa/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omul-si-legile-muntelui-de-ziua-sa/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Sep 2026 21:18:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Borascu]]></category>
		<category><![CDATA[carpatii meridionali]]></category>
		<category><![CDATA[dealurile submontane]]></category>
		<category><![CDATA[Gornovita]]></category>
		<category><![CDATA[judetul gorj]]></category>
		<category><![CDATA[masivele muntoase]]></category>
		<category><![CDATA[trasee necunoscute]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414887</guid>

					<description><![CDATA[<p>Județul Gorj deține un potențial turistic de excepție reprezentat printre altele de un cadru natural pitoresc ce cuprinde o zonă colinară, dealurile submontane precum și masivele muntoase ce fac parte din grupa Carpaților Meridionali. Existența în aceste locuri a unor roci rezistente, cum ar fi granitele și șisturile cristaline, împreună cu altele mai puțin rezistente [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omul-si-legile-muntelui-de-ziua-sa/">Omul și legile muntelui de ziua sa</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Județul Gorj deține un potențial turistic de excepție reprezentat printre altele de un cadru natural pitoresc ce cuprinde o zonă colinară, dealurile submontane precum și masivele muntoase ce fac parte din grupa Carpaților Meridionali.</strong></p>
<p>Existența în aceste locuri a unor roci rezistente, cum ar fi granitele și șisturile cristaline, împreună cu altele mai puțin rezistente (rocile calcaroase), a creat o multitudine de forme și fenomene naturale, dintre care cele mai spectaculoase sunt cheile, văile și culoarele formate în stâncă. Unele sunt obiective de interes turistic județean, iar altele, printr-o serie de superlative pe care le dețin, sunt de importanță națională.<br />
Pe aceste locuri s-au format, prin modelarea reliefului, platformele de eroziune Gornovița, Borăscu și Râul Șes, care au favorizat de-a lungul vremii dezvoltarea comunităților umane. Fie că sunt amplasate în zonele submontane ori montane, aceste comunități își pot trăi astăzi o nouă viață prin dezvoltarea fără precedent a turismului și promovarea obiectivelor de interes local.<br />
<img decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414889" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-265x198.jpg 265w" sizes="(max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Pe partea sudică a perimetrului montan gorjean au fost create condiții favorabile dezvoltării turismului și agroturismului, cea mai ecologică formă de turism, atât în sezonul estival, cât și în cel hibernal. Totuși, pentru cei ce se încumetă să străbată unul ori mai multe perimetre montane gorjene – și nu numai – vara sau iarna, o serie de recomandări decantate din experiența mai multor generații de iubitori ai naturii ar fi de folos.<br />
Un cunoscut montaniard transmitea, cu mult timp în urmă, câteva învățăminte pentru cei care doreau să practice sporturile montane. Câteva dintre acestea sunt deosebit de importante și își păstrează și în zilele noastre mesajul:<br />
&#8211; Să nu pleci niciodată într-o ascensiune pentru care nu te-ai pregătit și să nu pierzi din vedere că trebuie să fii mai tare ca muntele.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414890" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2.jpg" alt="" width="1200" height="818" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-320x218.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-1024x698.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-768x524.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-616x420.jpg 616w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-696x474.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-1068x728.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />&#8211; Alege totdeauna un itinerar realizabil, iar dacă vezi că nu îl poți realiza, renunță.<br />
&#8211; Cel care nu știe să-și poarte singur de grijă pe munte nu este decât un personaj penibil în decorul montan.<br />
&#8211; Posibilitățile celui mai slab trebuie să fie unitatea de măsură pentru tot grupul.<br />
&#8211; A părăsi un om pe munte poate echivala cu o crimă.<br />
Din păcate, o mare parte dintre cei care, în zilele noastre, iau cu asalt munții nu au pregătirea necesară, iar condiția lor fizică și echipamentul sunt, de cele mai multe ori, necorespunzătoare. Totuși, ei riscă și se avântă pe traseele montane mizând pe noroc. Câțiva reușesc, pentru că muntele este uneori îngăduitor, dar cei mai mulți nu.<br />
Și iată ce ușor ajungem la cauzele ce produc majoritatea accidentelor montane – mediatizate tot mai mult de posturile locale și naționale, dar cu efecte aproape nule în prezent și cu o îngrijorătoare tendință de creștere.<br />
Să existe oare legi ale muntelui pe care oamenii trebuie să le respecte? Toți cei care sunt cu adevărat montaniarzi răspund afirmativ. Dar să nu căutăm aceste legi în biblioteci juridice sau colecții de acte normative. Nu omul le-a elaborat, ci muntele le-a impus.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414891" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2.jpg" alt="" width="1200" height="738" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-320x197.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-1024x630.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-768x472.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-683x420.jpg 683w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-696x428.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-1068x657.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-356x220.jpg 356w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Aceste legi ale muntelui, necuprinse în vreun decret sau act normativ, s-au transmis de-a lungul generațiilor, de la cei în vârstă la cei tineri, de la cei cu mare experiență la ucenici. Cel care le cunoaște și le respectă cu sfințenie nu va fi niciodată o victimă a muntelui, ci doar un cuceritor al acestuia.<br />
Iată câteva dintre ele, decantate din experiența multor iubitori ai naturii:<br />
&#8211; Pe munte se pleacă numai cu echipament adecvat.<br />
&#8211; Nu este indicat să călătorești niciodată singur pe munte.<br />
&#8211; Nu este recomandat să te avânți pe trasee necunoscute.<br />
&#8211; Sporturile montane sunt incompatibile cu consumul de băuturi alcoolice.<br />
&#8211; La munte trebuie să știi ce, cât și când să mănânci.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414892" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2.jpg" alt="" width="1200" height="705" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2-320x188.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2-1024x602.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2-768x451.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2-715x420.jpg 715w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2-696x409.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2-1068x627.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />&#8211; Regula primordială pe munte: „Toți pentru unul, unul pentru toți.”<br />
&#8211; Pe munte nu se țipă și nu se fac zgomote inutile.<br />
&#8211; Cine iubește muntele trebuie să-l și ocrotească.<br />
&#8211; Cabanele și refugiile alpine sunt locuri sfinte pe munte.<br />
&#8211; Notați în registrul cabanelor de unde veniți, numărul membrilor și unde intenționați să mergeți.<br />
&#8211; Iarna, în munți, pericolul avalanșelor este permanent.<br />
&#8211; Dacă pe munte se ivește o situație de urgență, toți cei prezenți trebuie să răspundă solicitării.<br />
&#8211; Este obligatoriu pentru toți turiștii montani să urmeze sfaturile și indicațiile echipelor Salvamont.<br />
&#8211; Codul de semnalizare în munți trebuie cunoscut de toți turiștii montani.<br />
&#8211; Turistul montan trebuie să știe să acorde, la nevoie, primul ajutor.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414893" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1.jpg" alt="" width="1200" height="834" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-320x222.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-1024x712.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-768x534.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-604x420.jpg 604w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-696x484.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-1068x742.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Este bine să medităm serios la fiecare dintre aceste veritabile învățături și să ne gândim că ignorarea – din necunoaștere sau teribilism – a uneia sau a mai multora poate duce un om sau mai mulți la evenimente cu urmări, cel mai adesea, imprevizibile.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omul-si-legile-muntelui-de-ziua-sa/">Omul și legile muntelui de ziua sa</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omul-si-legile-muntelui-de-ziua-sa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Programele VIP în cazinouri: beneficiile clasice din locațiile fizice și noua abordare în iGaming</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/programele-vip-in-cazinouri-beneficiile-clasice-din-locatiile-fizice-si-noua-abordare-in-igaming/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/programele-vip-in-cazinouri-beneficiile-clasice-din-locatiile-fizice-si-noua-abordare-in-igaming/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Sep 2026 12:50:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cazinouri offline]]></category>
		<category><![CDATA[clienti]]></category>
		<category><![CDATA[iGaming]]></category>
		<category><![CDATA[personalizare digitală]]></category>
		<category><![CDATA[Programe VIP]]></category>
		<category><![CDATA[recompensare specială]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414796</guid>

					<description><![CDATA[<p>Sistemele de recompensare specială a unor clienți cu activitate peste medie sunt frecvente în diverse domenii de retail, ca parte a politicilor de marketing. Cazinourile terestre au implementat astfel de programe în urmă cu zeci de ani, încercând să fidelizeze jucătorii în contextul unei piețe concurențiale. În locațiile fizice de cazinou, statutul de VIP este [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/programele-vip-in-cazinouri-beneficiile-clasice-din-locatiile-fizice-si-noua-abordare-in-igaming/">Programele VIP în cazinouri: beneficiile clasice din locațiile fizice și noua abordare în iGaming</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sistemele de recompensare specială a unor clienți cu activitate peste medie sunt frecvente în diverse domenii de retail, ca parte a politicilor de marketing. Cazinourile terestre au implementat astfel de programe în urmă cu zeci de ani, încercând să fidelizeze jucătorii în contextul unei piețe concurențiale.</p>
<p>În locațiile fizice de cazinou, statutul de VIP este în mod tradițional asociat cu servicii personalizate, acces în spații exclusiviste și beneficii care depășesc experiența obișnuită a unui vizitator. Odată cu dezvoltarea industriei iGaming, conceptul a fost transferat în mediul digital. Multe dintre principiile clasice au rămas, însă modul în care sunt oferite beneficiile s-a schimbat considerabil, adăugându-se diverse facilități specifice spațiului virtual.</p>
<h2><strong>Programe VIP în cazinouri offline</strong></h2>
<p>Într-un cazinou clasic, relația cu un client VIP se construiește în jurul unei experiențe directe. Personalul poate recunoaște vizitatorii fideli, iar serviciile dedicate pot include invitații în saloane sau <a href="https://www.wall-street.ro/articol/transporturi-and-infrastructura/lounge-urile-de-la-aeroportul-henri-coanda-otopeni-vor-fi-modernizate.html">zone VIP</a> și la evenimente speciale, servicii de ospitalitate personalizate, rezervări la restaurante din incinta cazinoului, cazare în hotel (mai ales dacă există un complex turistic), transport sau alte servicii asociate experienței premium.</p>
<h2><strong>Ce propune experiența VIP la cazino online</strong></h2>
<p>Platformele iGaming nu au un spațiu fizic în care clientul să fie întâmpinat de personal, dar au acces la date operaționale care permit automatizarea unor elemente ale programului de loialitate.</p>
<p>Practic, se poate spune că un <a href="https://swiper.ro/ro/">cazino online</a> își poate cunoaște clienții chiar mai bine decât unul fizic. Implicit, le poate transmite oferte personalizate, mai bine adaptate preferințelor acestora.</p>
<p>Un program VIP digital poate urmări criterii precum activitatea contului, utilizarea anumitor produse sau participarea la campanii, în limitele legislației și politicilor platformei. Beneficiile pot fi prezentate direct în cont, prin intermediul unei interfețe digitale. Astfel, utilizatorul poate vedea mai rapid nivelul programului, progresul și eventualele avantaje disponibile. Există implicit un plus de transparență.</p>
<h2><strong>De la ospitalitate, la personalizare digitală</strong></h2>
<p>Diferența fundamentală dintre cele două modele este modul în care este construită experiența. În cazinoul tradițional, personalizarea este în mare parte umană. Un reprezentant VIP poate discuta direct cu clientul și poate organiza anumite servicii. În iGaming, personalizarea este mai degrabă bazată pe tehnologie.</p>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414798" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior.jpg" alt="" width="800" height="537" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-320x215.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-768x516.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-626x420.jpg 626w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-696x467.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Platforma de cazino online poate utiliza sisteme bazate pe tehnologie modernă &#8211; chiar și soluții cu <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/avertisment-de-la-banca-angliei-inteligenta-artificiala-reprezinta-un-risc-tot-mai-mare-pentru-stabilitatea-financiara-3852221">inteligență artificială</a> &#8211; pentru a prezenta conținut, notificări sau oferte relevante pentru profilul de utilizare, în conformitate cu regulile aplicabile privind protecția datelor personale și marketingul. Programul devine ușor de accesat, căci interacțiunea are loc direct în mediul online.</p>
<h3><strong>Un model digital de program VIP poate include:</strong></h3>
<ul>
<li>niveluri de statut</li>
<li>recompense de loialitate</li>
<li>campanii personalizate</li>
<li>acces la evenimente speciale</li>
<li>asistență personalizată</li>
<li>cashback și alte beneficii financiare</li>
</ul>
<h2><strong>Tehnologia oferă acces rapid și automatizare</strong></h2>
<p>Unul dintre principalele avantaje ale modelului iGaming este automatizarea. În loc ca un client să discute cu personalul pentru a afla ce beneficii îi sunt disponibile, informațiile pot fi afișate direct în cont. Aplicațiile și platformele web pot integra notificări, secțiuni dedicate programului VIP și sisteme de recompensare care actualizează automat statutul utilizatorului.</p>
<p>Se poate spune că programele VIP au devenit mai accesibile în mediul online, fără a mai părea atât de rigide. Caracterul <a href="https://www.antena3.ro/actualitate/educatie/ce-inseamna-de-fapt-exclusivist-cuvantul-e-folosit-aproape-peste-tot-desi-nu-ar-trebui-728339.html">exclusivist</a> nu este eliminat, însă utilizatorii au acces mai ușor la datele relevante și știu din start cum se pot califica pentru extra beneficii de acest fel. În mediul offline, adesea programele VIP sunt disponibile doar pe bază de invitație directă, când clientul se face remarcat în mod special.</p>
<p>Deși instrumentele sunt diferite, principiul programelor VIP a rămas în mare parte același: recompensarea loialității și construirea unei experiențe diferențiate. Cazinoul fizic pune accent pe ospitalitate, servicii directe și exclusivitate, iar mediul iGaming adaugă automatizare, acces permanent și personalizare digitală.</p>
<p>Demn de subliniat este faptul că programele VIP la cazino online sau offline se referă doar la beneficii ce vizează experiența de divertisment, fără a reprezenta avantaje strategice în cadrul jocurilor propriu-zise. Acestea depind în continuare de noroc, reguli și mecanisme matematice. Niciun client nu poate fi favorizat în materie de câștiguri, principiul rezultatelor aleatorii fiind asigurat permanent.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/programele-vip-in-cazinouri-beneficiile-clasice-din-locatiile-fizice-si-noua-abordare-in-igaming/">Programele VIP în cazinouri: beneficiile clasice din locațiile fizice și noua abordare în iGaming</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/programele-vip-in-cazinouri-beneficiile-clasice-din-locatiile-fizice-si-noua-abordare-in-igaming/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere autumnale &#8211; An de an, la mijloc de Răpciune &#8211; Coboară oile din munții Gorjului</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-autumnale-an-de-an-la-mijloc-de-rapciune-coboara-oile-din-muntii-gorjului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-autumnale-an-de-an-la-mijloc-de-rapciune-coboara-oile-din-muntii-gorjului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2026 21:19:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cheile galbenului]]></category>
		<category><![CDATA[Muntii Gorjului]]></category>
		<category><![CDATA[Novaci]]></category>
		<category><![CDATA[pestera muierilor]]></category>
		<category><![CDATA[pestera polovragi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414538</guid>

					<description><![CDATA[<p>Puţin timp ne mai desparte de o nouă ediţie a deja cunoscutei manifestări pastorale „Coborâtul oilor de la munte”, ce se desfăşoară an de an în localitatea Baia de Fier aflată la poalele Parângului . Pentru cei ce vor să participe, fie şi pentru numai câteva ore, la suita de manifestări cultural-artistice, ori să viziteze [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-autumnale-an-de-an-la-mijloc-de-rapciune-coboara-oile-din-muntii-gorjului/">Repere autumnale &#8211; An de an, la mijloc de Răpciune &#8211; Coboară oile din munții Gorjului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Puţin timp ne mai desparte de o nouă ediţie a deja cunoscutei manifestări pastorale „Coborâtul oilor de la munte”, ce se desfăşoară an de an în localitatea Baia de Fier aflată la poalele Parângului . Pentru cei ce vor să participe, fie şi pentru numai câteva ore, la suita de manifestări cultural-artistice, ori să viziteze zona de o frumuseţe răpitoare, reamintim pentru ei, cât și pentru cititorii noștri, câteva date şi repere istorice legate de trecutul acestor locuri.</strong></p>
<p>Aflat în partea de nord-est a județului, complexul carstic Cheile Galbenului-Peştera Muierilor oferă celor ce doresc să-l parcurgă și să-l cunoască o multitudine de fenomene de modelare a calcarului cunoscute în literatura de specialitate drept carst de bară calcaroasă.<br />
Eroziunea a început în urma cu multe milioane de ani prin acţiunea râului Galbenul în pereţii abrupţi ai muntelui, o bară calcaroasă care stă în calea apelor care coboarau din munţi. Cu mult timp în urmă, când cheile erau în formare, apa a găsit o fisură în peretele de calcar pe care cu timpul datorită eroziunii a lărgit-o. Mai târziu prin acţiunea apei asupra calcarului albia s-a adâncit iar peştera a rămas suspendată în peretele drept al cheilor.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414543" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2.jpg" alt="" width="1200" height="835" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-320x223.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-1024x713.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-768x534.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-604x420.jpg 604w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-696x484.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-1068x743.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />La fel ca şi în cazul peşterii Polovragi, un puternic impact l-au avut răcirile puternice ale climei din trecutul pământului, fenomene cunoscute azi sub numele de glaciaţiuni, acestea jucând un rol important in hidrologia râurilor de suprafaţă si din subteran.<br />
Dacă pornim din Novaci pe DN 67 spre est dupa aprox.7km ajungem in Baia de Fier situata in gura Cheilor Galbenului la o altitudine de 560m.Documentele istorice consemnează localitatea din timpul lui Mircea cel Bâtrin (1386-1418) ca loc de unde se extrăgea fierul, de unde si toponimicul asezării. Exploatarea minereului a fost de lunga durata aceasta activitate fiind consemnata si pe timpul lui Matei Basarab (1632-1654). <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414544" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3.jpg" alt="" width="1200" height="794" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3-320x212.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3-1024x678.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3-768x508.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3-635x420.jpg 635w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3-696x461.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3-1068x707.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Aşezarea mai era cunoscuta si datorita grafitului de pe muntele Catalinu &#8211; cel mai pur din Europa<br />
În partea de nord a localităţii, la trecerea Galbenului prin calcarele masivului Polovragi-Cernădie se afla un impozant monument al naturii: Peştera Muierilor. Asupra denumirii acesteia există mai multe ipoteze: una din ele spune că denumirea ar veni din perioada matriarhatului, când femeile erau ,,capul familiei“. Altă ipoteză arată că aici se ascundeau femeile şi copiii în perioadele năvălirilor tătare și otomane. În sfârşit, într-o a treia ipoteză, se relatează că femeile obişnuiau să lase în peşteră fuioarele de in şi cânepă o perioadă, înainte de a le toarce, pentru a se înmuia.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414545" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4.jpg" alt="" width="1200" height="842" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-320x225.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-1024x719.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-768x539.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-599x420.jpg 599w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-696x488.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-1068x749.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Săpăturile arheologice făcute în peşteră, încă de acum patru decenii, au scos la iveală silexuri paleolitice, ceramică și oase de animale: hienă, leu si urs. Peştera Muierilor a fost prima cavitate electrificată din țară, pusă în circuitul turistic. Ea este o cavitate polietajată cu galeriile dispuse pe trei nivele. Se bănuiește existența unui al patrulea nivel, dar, în ciuda cercetărilor, acesta nu a fost localizat încă. Lungimea galeriilor însumează 3566 metri, iar denivelarea totală este de 57 metri. Partea vizitabilă cuprinde etajul superior și are o lungime de aprox.700 metri, restul galeriilor și etajelor constituindu-se în rezervație speologică, accesul fiind permis numai cu autorizatie CMN.<br />
Unele formaţiuni existente aici (este vorba despre compusi de dahlit) sunt foarte rare, putând fi întâlnite în doar 3 cavităţi la nivel naţional.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414547" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5.jpg" alt="" width="1200" height="715" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5-320x191.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5-1024x610.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5-768x458.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5-705x420.jpg 705w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5-696x415.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5-1068x636.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Deşi dovezile privind locuirea peşterii datează din paleoliticul inferior, primele informaţii cu adevărat ştiinţifice despre cavitate aparţin reputaţilor muzeografi gorjeni Al. Ştefulescu şi I. Moisil culese în anul 1894. Geologul Gh. Munteanu-Murgoci publică in anul 1898 un studiu privitor la formele şi fenomenele de eroziune din Carpaţii Meridionali unde este menţionată şi trecută pe hartă Peştera Muierilor. În anul 1929, doi speologi francezi, colaboratori ai renumitului Emil Racoviţă, fac primele cercetări asupra faunei peşterii, cu această ocazie descoperind două noi specii de coleoptere carnivore.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414549" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6.jpg" alt="" width="1200" height="848" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-320x226.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-1024x724.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-768x543.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-594x420.jpg 594w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-696x492.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-1068x755.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Explorarea şi cercetarea în profunzime a peşterii s-a făcut în perioada 1951-1955, când a fost cartografiat întregul etaj superior şi o parte din cel inferior. Tot în timpul explorărilor din acea perioadă a fost descoperit un craniu şi alte resturi fosile. După studierea cu atenţie s-a ajuns la concluzia că acestea aparţin unei femei cu vârsta între 40-50 ani care ar fi trăit acolo în urmă cu aproximativ 30 000 de ani.<br />
Primele cercetări asupra formaţiunilor de peşteră (speleotheme) existente au fost efectuate în anul 1954 de către I. Viehmann. Bogăţia de forme şi fenomene existente a determinat declararea de către CMN în anul 1955 a peşterii monument al naturii. Cavitatea a fost electrificată în anul 1963 ( după unele surse 1959), suferind pe parcursul timpului mai multe reamenajări.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414550" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7.jpg" alt="" width="1200" height="860" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7-320x229.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7-1024x734.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7-768x550.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7-586x420.jpg 586w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7-696x499.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7-1068x765.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Din punct de vedere turistic, perimetrul Baia de Fier- Cheile Galbenului dispune de un potenţial de invidiat față de multe zone din judeţ. Aceste locuri sunt deosebit de favorabile agroturismului, iar autorităţile locale au şi întreprins o serie de măsuri de dezvoltare a acestor activităţi în conformitate cu standardele actuale.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414551" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-8.jpg" alt="" width="646" height="435" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-8.jpg 646w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-8-320x215.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-8-624x420.jpg 624w" sizes="auto, (max-width: 646px) 100vw, 646px" />Prin modernizarea căilor de acces și dezvoltarea pensiunilor rurale, locuitorilor și autorităților locale din Baia de Fier li se vor oferi noi oportunități de valorificare a potenţialului turistic, portului și obiceiurilor populare, în conformitate cu cele mai moderne metode de practicare a agroturismului<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-autumnale-an-de-an-la-mijloc-de-rapciune-coboara-oile-din-muntii-gorjului/">Repere autumnale &#8211; An de an, la mijloc de Răpciune &#8211; Coboară oile din munții Gorjului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-autumnale-an-de-an-la-mijloc-de-rapciune-coboara-oile-din-muntii-gorjului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Aventură în Defileul Jiului pentru 40 de copii și profesori. Lecția de natură s-a încheiat cu pizza</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/aventura-in-defileul-jiului-pentru-40-de-copii-si-profesori-lectia-de-natura-s-a-incheiat-cu-pizza/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/aventura-in-defileul-jiului-pentru-40-de-copii-si-profesori-lectia-de-natura-s-a-incheiat-cu-pizza/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Diana Țigu]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2026 21:12:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[aventură]]></category>
		<category><![CDATA[copii și profesori]]></category>
		<category><![CDATA[Defileul Jiului]]></category>
		<category><![CDATA[mijlocul naturii]]></category>
		<category><![CDATA[proiect]]></category>
		<category><![CDATA[Școala din natură]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414485</guid>

					<description><![CDATA[<p>O zi petrecută în mijlocul naturii, cu povești, explorare și multe descoperiri. Aproximativ 40 de copii și profesori au pornit, luni, într-o aventură prin Defileul Jiului, în cadrul proiectului „Școala din natură – Defileul Jiului”. Poteca tematică amenajată în cadrul proiectului i-a purtat pe participanți printr-o excursie în care învățarea s-a făcut altfel decât în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/aventura-in-defileul-jiului-pentru-40-de-copii-si-profesori-lectia-de-natura-s-a-incheiat-cu-pizza/">Aventură în Defileul Jiului pentru 40 de copii și profesori. Lecția de natură s-a încheiat cu pizza</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O zi petrecută în mijlocul naturii, cu povești, explorare și multe descoperiri. Aproximativ 40 de copii și profesori au pornit, luni, într-o aventură prin Defileul Jiului, în cadrul proiectului „Școala din natură – Defileul Jiului”.</strong></p>
<p>Poteca tematică amenajată în cadrul proiectului i-a purtat pe participanți printr-o excursie în care învățarea s-a făcut altfel decât în sala de clasă.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-8.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414487" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-8.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-8.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-8-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-8-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-8-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-8-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-8-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-8-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Copiii au avut ocazia să descopere frumusețile Defileului Jiului, să afle lucruri noi despre natură și să asculte povești despre locurile pe care le-au străbătut.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-4.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414488" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-4.jpg" alt="" width="800" height="1067" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-4.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-4-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-4-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-4-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-4-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-4-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Excursia a fost gândită ca o experiență în care cei mici să poată observa direct mediul înconjurător și să învețe, prin explorare, cât de important este să protejăm natura.</p>
<h3><strong>După explorare, a venit recompensa</strong></h3>
<p>După orele petrecute pe potecă, printre descoperiri și povești, a venit și momentul preferat al copiilor: pizza.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414489" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-2.jpg" alt="" width="800" height="1067" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-2-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-2-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-2-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-2-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-2-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>A fost finalul perfect pentru o zi în care aventura, joaca și învățarea s-au întâlnit în mijlocul naturii.<br />
Proiectul „Școala din natură – Defileul Jiului” își propune să îi apropie pe copii de mediul natural și să le ofere experiențe educative direct în teren.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414490" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-1.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-1-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-1-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-1-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-1-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Aventura-in-Defileul-Jiului-1-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Proiectul este finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România, cu sprijinul partenerilor implicați în această inițiativă.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/aventura-in-defileul-jiului-pentru-40-de-copii-si-profesori-lectia-de-natura-s-a-incheiat-cu-pizza/">Aventură în Defileul Jiului pentru 40 de copii și profesori. Lecția de natură s-a încheiat cu pizza</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/aventura-in-defileul-jiului-pentru-40-de-copii-si-profesori-lectia-de-natura-s-a-incheiat-cu-pizza/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere ancestrale la români &#8211; TRANSHUMANŢA, o îndeletnicire milenară a ciobanilor din munții Carpați</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-la-romani-transhumanta-o-indeletnicire-milenara-a-ciobanilor-din-muntii-carpati/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-la-romani-transhumanta-o-indeletnicire-milenara-a-ciobanilor-din-muntii-carpati/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 21:09:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Baia de fie]]></category>
		<category><![CDATA[George Barițiu]]></category>
		<category><![CDATA[Petru Maior]]></category>
		<category><![CDATA[Plaiul Novaci]]></category>
		<category><![CDATA[provincii istorice]]></category>
		<category><![CDATA[sărbătoarea coborârii oilor de la munte]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414340</guid>

					<description><![CDATA[<p>O îndeletnicire veche de milenii a devenit un prilej de bucurie pentru cei ce o practică, dar şi pentru cei veniţi să ia parte la sărbătoarea coborârii oilor de la munte, care se va desfășura peste puțin timp la Baia de Fier. În cele ce urmează, reamintim cititorilor noștri câteva date şi informaţii ce atestă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-la-romani-transhumanta-o-indeletnicire-milenara-a-ciobanilor-din-muntii-carpati/">Repere ancestrale la români &#8211; TRANSHUMANŢA, o îndeletnicire milenară a ciobanilor din munții Carpați</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O îndeletnicire veche de milenii a devenit un prilej de bucurie pentru cei ce o practică, dar şi pentru cei veniţi să ia parte la sărbătoarea coborârii oilor de la munte, care se va desfășura peste puțin timp la Baia de Fier. </strong><strong>În cele ce urmează, reamintim cititorilor noștri câteva date şi informaţii ce atestă vechimea acestui fenomen.</strong></p>
<p>Din vremuri imemorabile, crescătorii de oi din Carpaţi, practicând păstoritul transhumant, au purtat de o parte şi de alta a muntelui pe întreg spaţiul românesc, odată cu turmele lor, obiceiurile, portul, dansul şi cântecele lor, întemeind noi aşezări în spaţiul cuprins între Tisa, Dunăre şi Marea Neagră, prin aceasta întărind legăturile de limbă şi cultură ale poporului român.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414343" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2.jpg" alt="" width="1200" height="767" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2-320x205.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2-1024x655.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2-768x491.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2-657x420.jpg 657w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2-696x445.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2-1068x683.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Documente, mărturii şi opinii, unele chiar de pe vremea dacilor, sunt extrem de importante pentru această activitate desfăşurată de români, cu precădere de cei din spaţiul montan.<br />
În anul 1622, cancelarul Nicolas Bethlen face o descriere amănunţită a păstoritului practicat de românii din Transilvania, care, „trăind slobozi, îşi duc turmele lor până în locurile băltoase de la marginea Dunării”.<br />
În anul 1785, cu ocazia unei călătorii în Ţările Române, Jeremy Bentham ia cunoştinţă de viaţa şi ocupaţiile autohtonilor şi scrie unor prieteni din Anglia pentru a-i chema să studieze fenomenul transhumanţei.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414345" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3.jpg" alt="" width="1200" height="825" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-320x220.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-1024x704.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-768x528.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-611x420.jpg 611w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-696x479.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-1068x734.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Petru Maior, cunoscut istoric transilvănean, a studiat cu mare atenţie transhumanţa şi a constatat că oierii din satele carpatine îşi petrec cea mai mare parte a vieţii umblând prin locuri străine în căutarea locurilor de păşunat: „ei vin vara pe munte, pe urmă trec în Moldova sau Valahia şi aşa, vânzând lână şi brânză, îşi chivernisesc averea lor”.<br />
George Bariţiu, om politic şi istoric român, face dese referiri în scrierile sale despre cei ce trăiesc din creşterea oilor purtate prin cele trei provincii istorice.<br />
Conform documentelor visteriilor, în perioada 1831-1855 ciobanii din 150 sate transilvănene îşi trimeteau turmele la păşunat în Țara Românească şi Dobrogea. Cercetătorii au apreciat că şi pe versanţii sudici ai Carpaţilor Meridionali cam tot atâtea sate erau alcătuite din familii de ciobani.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414347" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4.jpg" alt="" width="1200" height="854" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-320x228.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-1024x729.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-768x547.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-590x420.jpg 590w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-696x495.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-1068x760.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În anul 1847 ia fiinţă Plaiul Novaci ca punct de inventariere a oilor trecute de cei din Ardeal în Ţara Românească. Dacă pe atunci era un singur loc de trecere a turmelor de oi, în anul 1851 iau fiinţă alte puncte numite plaiuri la Fântâna Banatului, Poiana Gruiului, Buliga şi Florile Albe.<br />
Odată cu păstoritul, s-a născut şi dezvoltat o adevărată industrie ţărănească bazată pe produsele şi serviciile oferite de creşterea oilor. S-au format centre specializate în prepararea brânzei şi untului, în confecţionarea sumanelor, chimirelor, cergilor, hamurilor şi a stofelor de lână.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414348" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5.jpg" alt="" width="1200" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5-1024x683.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5-768x512.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5-630x420.jpg 630w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5-696x464.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5-1068x712.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Obiectele de îmbrăcăminte confecţionate în aşezările păstorale de la poalele Parîngului şi Vîlcanului se exportau până în Anatolia (Turcia).<br />
La începutul secolului XX, geograful şi călătorul francez, Emanuel de Martonne, a efectuat ample cercetări în teren. Atunci a constatat că păstoritul era într-un regres, se dezvoltaseră meşteşugurile, târgurile şi oraşele ce au atras forţa de munca de la sate. Şi totuşi, Martonne a fost entuziasmat de crescătorii de oi din satele montane pe care le-a vizitat.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414349" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6.jpg" alt="" width="1200" height="699" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6-320x186.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6-1024x596.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6-768x447.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6-721x420.jpg 721w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6-696x405.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6-1068x622.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />„De la satele moşnenilor, la pădurile vecine şiruri de care încărcate cu şindrilă şi butuci coboară până toamna târziu în mersul liniştit al boilor. Dar exploatarea pădurilor este puţin lucru faţă de viaţa păstorească ce însufleţeşte vara pe înălţimile munţilor.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414350" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7.jpg" alt="" width="1200" height="779" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7-320x208.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7-1024x665.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7-768x499.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7-647x420.jpg 647w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7-696x452.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7-1068x693.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Numai cel ce a întârziat în amurg pe un creştet de munte de unde aude sunetul tălăngilor şi clopotelor de oi şi vite şi focurile de la stâne, îşi poate da seama de activitatea ce se desfăşoară în cele câteva luni când munţii cei înalţi sunt locuiţi”.<br />
<em><strong>Mugurel Petrescu, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-la-romani-transhumanta-o-indeletnicire-milenara-a-ciobanilor-din-muntii-carpati/">Repere ancestrale la români &#8211; TRANSHUMANŢA, o îndeletnicire milenară a ciobanilor din munții Carpați</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-la-romani-transhumanta-o-indeletnicire-milenara-a-ciobanilor-din-muntii-carpati/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Promoții mai puțin cunoscute la casino online</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/promotii-mai-putin-cunoscute-la-casino-online/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/promotii-mai-putin-cunoscute-la-casino-online/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 11:01:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[bonus la validare]]></category>
		<category><![CDATA[casinourile online]]></category>
		<category><![CDATA[promoții jucătorilor]]></category>
		<category><![CDATA[Roata Norocului]]></category>
		<category><![CDATA[sălile de jocuri]]></category>
		<category><![CDATA[tipuri de oferte]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414275</guid>

					<description><![CDATA[<p>Marele plus pe care îl au casinourile online comparativ cu sălile de jocuri este că oferă promoții jucătorilor. Există 2 tipuri de oferte pe care le au majoritatea site-urilor de jocuri: bonus la validare și pachet de bun-venit. Dar acestea nu sunt singurele pe care le vei găsi la casino online. Dacă alegi o platformă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/promotii-mai-putin-cunoscute-la-casino-online/">Promoții mai puțin cunoscute la casino online</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Marele plus pe care îl au casinourile online comparativ cu sălile de jocuri este că oferă promoții jucătorilor. Există 2 tipuri de oferte pe care le au majoritatea site-urilor de jocuri: bonus la validare și pachet de bun-venit. Dar acestea nu sunt singurele pe care le vei găsi la casino online. Dacă alegi o platformă de succes, vei întâlni și unele promoții mai puțin cunoscute. Află mai multe detalii.</p>
<h2><strong>Bonus cashback</strong></h2>
<p>Unele perioade pot fi mai puțin norocoase atunci când joci la casino online. Aici intervine perfect un <a href="https://www.royalslots.ro/articole/bonusuri-cashback-cum-functioneaza-si-cum-le-poti-folosi">bonus cashback</a>. Acesta este o promoție prin care poți recupera o parte din pierderile suferite într-o anumită perioadă de timp la unul sau mai multe jocuri. De obicei, procentul oferit din suma pierdută se întoarce în contul tău de jucător ca bani de joc.</p>
<p>Bonusul cashback poate fi și fără cerințe de pariere, dar asta se întâmplă rar. De obicei, trebuie să îndeplinești un anumit rulaj înainte să poți retrage bani. Acest tip de promoție este foarte util, pentru că îți amortizează pierderile și nu ești nevoit să faci imediat o nouă depunere. Dar ca la orice bonus la casino online se aplică anumiți termeni și condiții, cum ar fi valabilitatea limitată. Ca să eviți eventuale neplăceri, citește aceste detalii cu atenție.</p>
<h2><strong>Roata Norocului</strong></h2>
<p>Inspirată din emisiunea TV cu același nume, Roata Norocului este o promoție pe care o găsești la unele casinouri. Aceasta este tip cu depunere, dar există și variante de <a href="https://www.royalslots.ro/bonus-casino/roata-norocului">Roata Norocului fără depunere</a>. Este o ofertă dedicată, de obicei, jucătorilor fideli.</p>
<p>Cum funcționează? Concret, ai roata împărțită în mai multe secțiuni, fiecare cu un tip de premiu. Îndeplinești condițiile pentru a revendica promoția, învârți roata și vezi ce ai câștigat. Premiile pot fi speciale la sloturi, un anumit număr de rotiri gratuite și minute de rotiri. Chiar dacă oferta este condiționată de o depunere, de obicei este rezonabilă și oricum trebuie să depui ca să joci. Unele site-uri îți permit să învârți zilnic Roata Norocului.</p>
<h2><strong>Turnee de sloturi</strong></h2>
<p>Furnizorii cunoscuți în piața de gambling online organizează periodic turnee de sloturi. Jucătorii cu experiență le preferă, pentru că vin cu șansa unor câștiguri semnificative. Iar participarea este, în majoritatea cazurilor, simplă. Trebuie să joci la <a href="https://www.royalslots.ro/sloturi-online">sloturi online pe bani reali</a>. Doar asigură-te că jocurile respective sunt parte din turneu. Avantajul e că nu ești nevoit să plătești și o taxă de participare.</p>
<h2><strong>Oferte pariuri sportive</strong></h2>
<p>Dacă alegi cu atenție platforma de gambling unde joci, te vei bucura de posibilitatea de a paria online și de oferte la pariuri sportive. Dacă preferi mai degrabă să pui un bilet pe un meci la sportul preferat decât să joci sloturi, promoțiile sunt o șansă să îți protejezi bugetul. Aceste oferte variază, dar cele mai comune sunt cotele îmbunătățite pe o selecție de evenimente sportive. Însă, cu siguranță vei găsi și alte bonusuri la pariuri care să te avantajeze.</p>
<p>Toate promoțiile la casino online, indiferent de tipul lor, au termeni și condiții. Nu te grăbi să le revendici înainte să citești toate aceste detalii. Unele bonusuri pot fi active doar în anumite perioade ale anului. Cel mai bine este să intri în categoria de promoții a site-ului unde joci și să verifici acolo ce este disponibil.</p>
<p>Pe lângă bonusurile menționate în acest articol, sigur vei găsi și alte opțiuni interesante. Nu e obligatoriu să le revendici pe toate. Alege doar ce e potrivit pentru tine.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/promotii-mai-putin-cunoscute-la-casino-online/">Promoții mai puțin cunoscute la casino online</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/promotii-mai-putin-cunoscute-la-casino-online/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Atunci când spiritul militar nu se pensionează &#8211; Cetatea Pelendavei a găzduit Cupa Rezervistului Militar, zona Oltenia-Banat</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atunci-cand-spiritul-militar-nu-se-pensioneaza-cetatea-pelendavei-a-gazduit-cupa-rezervistului-militar-zona-oltenia-banat/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atunci-cand-spiritul-militar-nu-se-pensioneaza-cetatea-pelendavei-a-gazduit-cupa-rezervistului-militar-zona-oltenia-banat/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 13 Sep 2026 21:13:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Banat]]></category>
		<category><![CDATA[col. (r) Viorel Vîlceanu]]></category>
		<category><![CDATA[Cupa Rezervistului]]></category>
		<category><![CDATA[Eugen Tâlvescu]]></category>
		<category><![CDATA[oltenia]]></category>
		<category><![CDATA[rezervisti militari]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414168</guid>

					<description><![CDATA[<p>Când pasiunea pentru uniformă nu se termină odată cu trecerea în rezervă, ci se transformă în camaraderie, respect și dorința de a rămâne mereu aproape de marea familie militară. Recent Cetatea Craiovei a devenit locul de întâlnire a ambițiilor sportive, a camaraderiei și a amintirilor comune. Aici s-a desfășurat etapa regională a tradiționalei competiții „Cupa [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atunci-cand-spiritul-militar-nu-se-pensioneaza-cetatea-pelendavei-a-gazduit-cupa-rezervistului-militar-zona-oltenia-banat/">Atunci când spiritul militar nu se pensionează &#8211; Cetatea Pelendavei a găzduit Cupa Rezervistului Militar, zona Oltenia-Banat</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Când pasiunea pentru uniformă nu se termină odată cu trecerea în rezervă, ci se transformă în camaraderie, respect și dorința de a rămâne mereu aproape de marea familie militară.</strong></p>
<p>Recent Cetatea Craiovei a devenit locul de întâlnire a ambițiilor sportive, a camaraderiei și a amintirilor comune. Aici s-a desfășurat etapa regională a tradiționalei competiții „Cupa Rezervistului&#8221; – zona Oltenia-Banat, eveniment organizat cu profesionalism și minuțiozitate de Filiala Dolj „Mihai Viteazul&#8221; a ANCMRR „Alexandru Ioan Cuza&#8221;.<br />
Rezerviști militari, reprezentând filialele din Oltenia și Banat, au răspuns prezent unei noi „misiuni&#8221;: aceea de a se întâlni, de a se întrece cu fair-play și, mai presus de toate, de a demonstra că spiritul militar nu se pensionează niciodată.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414174" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2.jpg" alt="" width="1625" height="1243" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2.jpg 1625w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-314x240.jpg 314w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-1024x783.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-768x587.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-1536x1175.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-549x420.jpg 549w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-696x532.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-1068x817.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1625px) 100vw, 1625px" />Tenis de masă, șah, table, sudoku, atletism și tir – probe diferite, dar reunite de același spirit: disciplină, concentrare, ambiție și respect față de adversar.<br />
Iar dacă în unele probe duelul s-a purtat între fileu, pe tabla de șah, contra cronometru ori la tir, competiția a căpătat o altă dimensiune.<br />
În poligon, traiectoriile precise, grupările eficiente și țintirea atentă au readus pentru câteva clipe atmosfera tragerilor de altădată. Acolo unde ochiul, mâna și mintea trebuie să lucreze împreună, experiența acumulată în anii de activitate și-a spus din nou cuvântul.<br />
Pentru Filiala Gorj „Gr. Ioan Culcer&#8221; a ANCMRR „Al. I. Cuza&#8221;, echipa formată din col. (r) Emanuel Bărbulescu, col. ing. (r) Eugen Tâlvescu și col. (r) Viorel Vîlceanu a reprezentat cu onoare Gorjul, demonstrând că experiența, pregătirea și spiritul de echipă rămân valori care nu cunosc vârstă.<br />
La probele de tir – pistol și pistol-mitralieră –, țintașii gorjeni au demonstrat că arta tragerii bine executate nu se uită. Traiectorii precise, grupări eficiente și un punctaj care ne-a așezat în proximitatea celor mai buni au confirmat valoarea lotului nostru și seriozitatea cu care acesta și-a îndeplinit „misiunea&#8221;.<br />
O bucurie aparte a venit din partea probei de sudoku, unde logica, rapiditatea, atenția și capacitatea de deducție au fost puse la încercare. Iar rezultatul a fost unul care ne-a adus satisfacție și, mai ales, bucuria de a demonstra că mintea bine antrenată nu ține cont de vârstă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414175" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3.jpg" alt="" width="1681" height="1348" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3.jpg 1681w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-299x240.jpg 299w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-998x800.jpg 998w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-768x616.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-1536x1232.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-524x420.jpg 524w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-696x558.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-1068x856.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1681px) 100vw, 1681px" />După un duel strâns cu ceilalți competitori, medalia de argint la sudoku i-a revenit col. ing. (r) Eugen Tâlvescu.<br />
Merită remarcat și ocupantul primului loc, reprezentant al Filialei Vâlcea, care a oferit tuturor o lecție simplă, dar memorabilă: vârsta este, într-adevăr, doar o cifră atunci când pasiunea, voința și spiritul competitiv rămân vii.<br />
Probele sportive sunt, poate, doar pretextul pentru ceva mult mai important: revederea camarazilor, socializarea, schimbul de amintiri și păstrarea vie a unui spirit construit în ani de profesie militară.<br />
Rezerviștii au venit din generații diferite, cu grade militare și trasee profesionale diferite, din unități și structuri diferite. Și totuși, pentru câteva zile, au vorbit aceeași limbă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414176" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4.jpg" alt="" width="1200" height="908" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-317x240.jpg 317w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-1024x775.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-768x581.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-555x420.jpg 555w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-696x527.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-1068x808.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Poveștile de altădată, amintirile din poligoane, misiunile, exercițiile, colegii și oamenii alături de care au servit au revenit firesc în conversații. Și atunci devine limpede că acești oameni nu au trecut degeaba prin sistemul militar. Pentru că sistemul militar formează, înnobilează, responsabilizează, dar și uzează. Nu este un drum pentru oricine. Iar cei care l-au parcurs au rămas marcați pentru totdeauna de valorile sale: onoare, disciplină, loialitate, responsabilitate și camaraderie.<br />
Poate tocmai de aceea, întâlnirile dintre rezerviști au o încărcătură aparte.<br />
,,Ne întâlnim să concurăm, dar plecăm ca prieteni“.<br />
,,Ne întâlnim pentru clasament, dar rămânem cu amintirile“.<br />
Ne întâlnim pentru câteva probe sportive, dar redescoperim, pentru câteva ore, ceea ce am fost și ceea ce încă suntem,,.<br />
Un capitol aparte al acestei competiții l-a reprezintat întâlnirea cu militarii activi și cu cei din structurile Ministerului Apărării Naționale.<br />
Pentru rezerviști, apropierea de militarii aflați astăzi în serviciul activ nu este doar un gest de protocol. Este o reîntâlnire cu o parte din propria lor viață.<br />
Când un rezervist intră din nou într-o unitate militară, când pășește într-un poligon, când vede tehnica, armamentul, militari în uniformă și simte atmosfera specifică unei structuri militare, ceva se întâmplă în sufletul lui.<br />
Pentru câteva ore, timpul parcă se întoarce.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414177" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti5.jpg" alt="" width="660" height="498" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti5.jpg 660w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti5-318x240.jpg 318w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti5-557x420.jpg 557w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti5-80x60.jpg 80w" sizes="auto, (max-width: 660px) 100vw, 660px" />Gradele, funcțiile și anii trecuți în rezervă se estompează. Rămâne omul care, cândva, a îmbrăcat uniforma cu mândrie și a rostit, asemenea tuturor militarilor, jurământul față de țară.<br />
Iar această posibilitate de a retrăi, fie și pentru câteva ore, emoția apartenenței la marea familie militară este un dar pe care militarii activi îl oferă, poate fără să-și dea seama, camarazilor lor aflați în rezervă.<br />
De aceea, mulțumirile noastre se îndreaptă în mod deosebit către militarii activi și către comandanții unităților militare care au înțeles valoarea acestei legături și au fost atât de deschiși față de rezerviști.<br />
A fost o confirmare că uniforma poate fi schimbată, dar onoarea de a fi militar rămâne.<br />
Participantii au multumit militarilor Brigăzii Multinaționale de Sud-Est, precum și conducerii și militarilor Batalionului 20 Infanterie, pentru sprijinul acordat, pentru siguranța asigurată competiției de tir și pentru excelenta prezentare a tehnicii și armamentului din dotare.<br />
La finalul competiției, în semn de prețuire pentru colaborarea dintre filialele noastre și pentru legăturile de camaraderie construite de-a lungul timpului, Filiala Gorj „Gl. Ioan Culcer&#8221;, prin președintele său, col. (r) Emanuel Bărbulescu, a oferit conducerii Filialei Dolj o plachetă „General Ioan Culcer&#8221;, insigna filialei și un set de ilustrate reprezentând activități comune, care să îmbogățească vitrina de onoare a camarazilor doljeni.<br />
Ceremonia de premiere desfășurată la sediul Filialei Dolj „Mihai Viteazul&#8221; a ANCMRR „Al. I. Cuza&#8221; a încununat două zile în care competiția, sportul și camaraderia s-au împletit într-un mod exemplar.<br />
Filiala Dolj „Mihai Viteazul&#8221; și-a îndeplinit misiunea cu profesionalism, responsabilitate și sârguință, la parametri de cea mai înaltă calitate.<br />
Iar atunci când, după ani de la trecerea în rezervă, un militar poate spune că pentru câteva ore s-a simțit din nou parte din activitatea militară, înconjurat de camarazi activi și rezerviști, înseamnă că ,,misiunea acestei competiții a fost îndeplinită cu adevărat“.<br />
<em><strong>A consemnat Mugurel Petrescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atunci-cand-spiritul-militar-nu-se-pensioneaza-cetatea-pelendavei-a-gazduit-cupa-rezervistului-militar-zona-oltenia-banat/">Atunci când spiritul militar nu se pensionează &#8211; Cetatea Pelendavei a găzduit Cupa Rezervistului Militar, zona Oltenia-Banat</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atunci-cand-spiritul-militar-nu-se-pensioneaza-cetatea-pelendavei-a-gazduit-cupa-rezervistului-militar-zona-oltenia-banat/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Rememorări  autumnale &#8211; Prin lumea de piatră a Sohodolului în luna lui Răpciune</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/rememorari-autumnale-prin-lumea-de-piatra-a-sohodolului-in-luna-lui-rapciune/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/rememorari-autumnale-prin-lumea-de-piatra-a-sohodolului-in-luna-lui-rapciune/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2026 21:15:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cheile sohodolului]]></category>
		<category><![CDATA[Peştera Gârla Vaci]]></category>
		<category><![CDATA[Podul Uriaşilor]]></category>
		<category><![CDATA[susita verde]]></category>
		<category><![CDATA[Tunelul Mare]]></category>
		<category><![CDATA[valceaua]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413819</guid>

					<description><![CDATA[<p>O serie de articole nedocumentate apărute recent în media locală m-au determinat să refac o incursiune în Cheile Sohodolului de Runcu cu prezentarea principalelor forme și fenomene întâlnite în cale pentru informarea corectă a cititorilor cotidianului nostru. Aflate în partea de nord a judeţului Gorj, într-o zonă de maximă afluenţă turistică, Cheile Sohodolului oferă celor [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/rememorari-autumnale-prin-lumea-de-piatra-a-sohodolului-in-luna-lui-rapciune/">Rememorări  autumnale &#8211; Prin lumea de piatră a Sohodolului în luna lui Răpciune</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O serie de articole nedocumentate apărute recent în media locală m-au determinat să refac o incursiune în Cheile Sohodolului de Runcu cu prezentarea principalelor forme și fenomene întâlnite în cale pentru informarea corectă a cititorilor cotidianului nostru.</strong></p>
<p>Aflate în partea de nord a judeţului Gorj, într-o zonă de maximă afluenţă turistică, Cheile Sohodolului oferă celor ce doresc să cunoască evoluţia formelor şi fenomenelor carstice lucruri deosebit de interesante.<br />
Desfăşurându-se pe o distanţă de aproximativ 12 km între Poiana Contului şi comuna Runcu, acestea pot fi împărţite în trei sectoare: Cheile Runcului, Cheile Vidrei şi Cheile Pătrunsa. Delimitarea este rezultatul configuraţiei geologice, unde calcarele care ocupă cea mai mare parte a zonei sunt întrerupte de două ori de bare de şisturi cristaline şi granit.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413821" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-2.jpg" alt="" width="705" height="408" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-2.jpg 705w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-2-320x185.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-2-696x403.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 705px) 100vw, 705px" />Acest lucru se poate observa şi cu ochiul liber de cei ce parcurg cheile de la un cap la altul şi urmăresc modificările de pe parcursul traseului. Astfel vor putea observa că de la intrarea în chei şi până la fostele cuptoare de var, roca este sfărâmicioasă şi apar numeroase conuri de grohotiş, iar pereţii sunt abrupţi, lucru normal, pentru că ne aflăm într-o zonă calcaroasă. De la fostele cuptoare de var şi până la Nucet, în apropierea peşterii Căldarea se poate observa lipsa aproape în totalitate a conurilor de grohotiş, valea este mai largă, iar pantele sunt împădurite. Este locul unde una din barele de granit intersectează zona calcaroasă a regiunii.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413822" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-3.jpg" alt="" width="856" height="533" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-3.jpg 856w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-3-320x199.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-3-768x478.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-3-675x420.jpg 675w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-3-696x433.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 856px) 100vw, 856px" />Peştera Căldarea ne semnalează că drumul parcurge o nouă porţiune de calcare. Sunt Cheile Vidrei, scurte, dar foarte spectaculoase. La ieşirea din aceste chei, cam pe locul unde se află barajul lacului din faţa complexului turistic, se intră în porţiunea traversată de cea de-a doua bară de granit şi şisturi cristaline. Valea se lărgeşte, înclinarea versanţilor este mai mică, iar pantele sunt din nou împădurite. Continuându-ne drumul după confluenţa Sohodolului cu Valea Rea, intrăm în cea de-a treia şi poate cea mai frumoasă porţiune, Cheile Pătrunsa.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413823" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />De aici şi până în Poiana Contului, unde se consideră că se termină Cheile Sohodolului, doritorii pot admira forme şi fenomene ce impresionează ochiul, cum ar fi puternicele izbucuri Prelegele, venite din inima muntelui, pereţi de o verticalitate absolută, peşteri cu intrări monumentale ori avene cu adâncimi ameţitoare.<br />
O mare parte dintre acestea sunt concentrate în muntele Pleşa, supranumit pentru adâncimile avenelor sale Muntele Marilor Verticale. Calcarele predominante în perimetrul Cheilor Sohodolului prezintă o mare permeabilitate carstică datorită unui sistem bine dezvoltat de fisuri şi galerii subterane formate ca urmare a unui îndelungat proces de dizolvare provocat de apele meteorice şi din râuri.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413824" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-6.jpg" alt="" width="646" height="435" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-6.jpg 646w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-6-320x215.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-6-624x420.jpg 624w" sizes="auto, (max-width: 646px) 100vw, 646px" />Prin acest sistem carstic apele se infiltrează şi circulă cu uşurinţă dând naştere la o multitudine de fenomene.<br />
Foarte mult vizitate, dar din păcate extrem de puţin cunoscute, Cheile Sohodolului prezintă o multitudine de fenomene rare unele chiar unicate la nivel naţional:<br />
• Peştera Gârla Vacii este printre puţinele peşteri din ţară şi chiar la nivel european ce prezintă un caz de difluenţă subterană. Apa ce pătrunde în ea din Sohodol, după un traseu subteran de aprox. 500 metri, se împarte în două într-o sală de difluenţă naturală şi porneşte pe două galerii : Vâlceaua, ce după un parcurs de aproape un kilometru apare la suprafaţă în izbucul cu acelaşi nume ce a fost captat pentru alimentarea cu apă a municipiului Tg.-Jiu, şi Jaleşul, care după ce parcurge prin subteran mai bine de un kilometru, apare la suprafaţă în izbucul cu acelaşi nume, locul fiind considerat ca obârşie a pârâului Jaleş.<br />
• Câmpurile de lapiezuri ( formaţiuni carstice de suprafaţă ce iau naştere prin coroziune pe roci carstificabile ), localizate între Sohodol şi Şuşiţa Verde, formează cea mai spectaculoasă zonă de lapiezuri din Carpaţii Meridionali.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413825" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7.jpg" alt="" width="864" height="1014" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7.jpg 864w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7-204x240.jpg 204w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7-682x800.jpg 682w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7-768x901.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7-358x420.jpg 358w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7-696x817.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 864px) 100vw, 864px" />• Depozitele de terra rossa formate prin alterarea calcarelor în combinaţie cu oxizii de fier din natură (de unde şi denumirea ) ating în unele locuri grosimi de până la 6 metri. Localizate între Sohodol şi Deleş, acestea formează un fenomen foarte rar chiar pe plan european.<br />
• Cheile Sohodolului deţin două recorduri naţionale în domeniul speologiei. Este vorba despre două avene (peşteri cu dezvoltare verticală) localizate în muntele Pleşa: Clocoticiul din Scoaba Sărăturii (-99m ), unde se află cel mai mare grup stalagmitic din ţară (10m ), şi Clocoticiul din Cârca Păreţeilor (-149m ), unde se află cel mai mare puţ vertical din ţară (-121m). Măsurătorile şi explorările au fost făcute de speologii de la C.S.E.R Bucureşti<br />
• La nivelul şoselei ce parcurge cheile se pot observa două tuneluri ovoidale săpate de Sohodol numite Nările: Tunelul Mare, lung de 76 metri, şi Tunelul Mic, de 57 m, iar puţin în aval tunelul numit La Cuptor, cu o lungime de 12m.<br />
• Inelul de Piatră sau Inelul Domniţei cum mai este cunoscut, o curioasă formaţiune carstică se constituie într-un alt fenomen rarisim. Aflat la o altitudine de 190 metri faţă de nivelul şoselei, acesta poate rivaliza pe plan naţional numai cu Podul Natural de la Ponoare sau Podul Uriaşilor cum mai este cunoscut. Asupra originii <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413826" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Inelului de Piatră s-au formulat mai multe ipoteze. Cea mai plauzibilă este că această formaţiune a reprezentat în trecut gura de intrare în peştera Pârlajului aflată în apropiere şi a fost modelat de râul Sohodol, ce cu mult timp în urmă curgea pe acolo. Prăbuşirea galeriei ce făcea legătura între Inel şi Peştera Pârlajului ar fi dus la apariţia acestui curios fenomen carstic.<br />
Iată cum în calcarele Cheilor Sohodolului este întipărit tot trecutul acestor locuri cu mii şi milioane de ani în urmă. Cheile Sohodolului sunt un hrisov. Un hrisov de piatră în care trebuie doar să ştii să citeşti<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/rememorari-autumnale-prin-lumea-de-piatra-a-sohodolului-in-luna-lui-rapciune/">Rememorări  autumnale &#8211; Prin lumea de piatră a Sohodolului în luna lui Răpciune</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/rememorari-autumnale-prin-lumea-de-piatra-a-sohodolului-in-luna-lui-rapciune/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Nostalgii autumnale &#8211; Locuri….de pe plaiul gorjean</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-autumnale-locuri-de-pe-plaiul-gorjean/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-autumnale-locuri-de-pe-plaiul-gorjean/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 08 Sep 2026 21:17:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cătunul Sohodol]]></category>
		<category><![CDATA[Cheile Sohodolului de Izvarna]]></category>
		<category><![CDATA[fierbatori de nisip]]></category>
		<category><![CDATA[jiul de sus]]></category>
		<category><![CDATA[Tismana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413674</guid>

					<description><![CDATA[<p>Realizatori de clasamente ale zonelor cu potențial turistic ar putea merge, dacă tot vor să descopere locuri de excepţie, în câteva locaţii de pe teritoriul gorjean mai precis prin ţinutul submontan al Jiului de Sus şi nu vor regreta deloc. Unul din aceste locuri din păcate prea puţin mediatizat şi implicit cu puţine şanse de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-autumnale-locuri-de-pe-plaiul-gorjean/">Nostalgii autumnale &#8211; Locuri….de pe plaiul gorjean</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Realizatori de clasamente ale zonelor cu potențial turistic ar putea merge, dacă tot vor să descopere locuri de excepţie, în câteva locaţii de pe teritoriul gorjean mai precis prin ţinutul submontan al Jiului de Sus şi nu vor regreta deloc.</strong></p>
<p>Unul din aceste locuri din păcate prea puţin mediatizat şi implicit cu puţine şanse de a apărea în clasamente este perimetrul Izvarna &#8211; cătunul Sohodol şi nu în ultimul rând Cheile Sohodolului de Izvarna, ce administrativ fac parte din Tismana cel mai nou oraş gorjean.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413676" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1.jpg" alt="" width="1200" height="895" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-1024x764.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-768x573.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-563x420.jpg 563w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-696x519.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-1068x797.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Pentru cei ce doresc să facă o incursiune în acest perimetru le-aş propune prima dată un popas, de fapt câteva minute de meditaţie, privind la Izvarna, salba de izvoare ce ies din coasta muntelui, unele bolborosind uşor (de aceea se numesc bolboroase) altele făcând să fiarbă nisipul de la baza lor (fierbători de nisip în vorba localnicilor). Mulţi dintre cei ce au stat urmărind în linişte bolboroseala ori fierberea nisipului de pe fundul izvoarelor mărturisesc „cu mâna pe inimă” că s-au simţit apoi mai încărcaţi energetic.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413677" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3.jpg" alt="" width="1200" height="1093" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3-263x240.jpg 263w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3-878x800.jpg 878w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3-768x700.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3-461x420.jpg 461w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3-696x634.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3-1068x973.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Cătunul Sohodol se află aşezat ca într-un crater de vulcan cum vedem doar la televizor pe canalele de călătorii. Drumul ce pleacă din Izvarna străbate pădurea, iar apoi, după ce urcă într-o succesiune de curbe ajungând în creasta dealului ne dezvăluie panorama sătucului întocmai ca din avion. Capătul de jos al căldării unde este aşezat sătucul îl constituie locul de unde pornesc cheile pârâului numit Sohodol (nu este vorba despre cel de la Runcu) ce în lupta sa cu calcarele din zonă formează pe parcursul a 1,5 km nişte chei de o frumuseţe şi un pitoresc aparte.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413678" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4.jpg" alt="" width="1200" height="863" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4-320x230.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4-1024x736.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4-768x552.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4-584x420.jpg 584w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4-696x501.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4-1068x768.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Foarte puţin cunoscute şi din păcate aproape deloc parcurse ori explorate, acestea pot oferi în cadrul unor programe turistice ori de aventură senzaţii unice participanţilor la activităţi.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413680" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5.jpg" alt="" width="1200" height="983" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5-293x240.jpg 293w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5-977x800.jpg 977w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5-768x629.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5-513x420.jpg 513w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5-696x570.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5-1068x875.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Deşi nu au tot timpul apă pe ele (de fapt Sohodol se spune că ar fi de origine slavă şi ar însemna vale seacă &#8211; indicator al faptului că prin aceste locuri sunt calcare carstificabile şi teoretic poate exista chiar un curs subteran al pârâului săpat în aceste calcare) atunci când datorită ploilor ori a altor fenomene curge apă pe el aceasta părăseşte furtunos cheile trece pe sub drumul ce leagă Izvarna de Pocruia, pentru ca la final să se verse în Orlea.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413681" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6.jpg" alt="" width="1200" height="1149" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6-251x240.jpg 251w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6-836x800.jpg 836w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6-768x735.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6-439x420.jpg 439w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6-696x666.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6-1068x1023.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Iar dacă de pe drumul ce leagă Tismana de Baia de Aramă, după ce trecem de Salca Pocruii şi până la intrarea în Celei, avem norocul de vreme limpede, putem vedea Cheile Sohodolului de Izvarna în toată splendoarea lor întocmai ca o tăietură făcută parcă de paloşul unui uriaş în munte.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413683" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7.jpg" alt="" width="1200" height="797" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7-1024x680.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7-768x510.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7-632x420.jpg 632w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7-696x462.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7-1068x709.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Şi de vom da crezare legendelor cum că în apropiere (la Ponoare) ar fi trăit giganţi ce în legende erau numiţi pelasgi, iar Podul Natural de la Ponoare ar fi opera acestora iată cum avem şi o legendă pe lângă peisajele de <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413684" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8.jpg" alt="" width="1200" height="1044" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8-276x240.jpg 276w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8-920x800.jpg 920w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8-768x668.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8-483x420.jpg 483w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8-696x606.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8-1068x929.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />excepţie ce din păcate sunt prea puţin cunoscute şi puse în circuitul ecooturistic gorjean.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-autumnale-locuri-de-pe-plaiul-gorjean/">Nostalgii autumnale &#8211; Locuri….de pe plaiul gorjean</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-autumnale-locuri-de-pe-plaiul-gorjean/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum transmiți energia din mâner direct în blank pentru lanseuri fără balans parazit</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-transmiti-energia-din-maner-direct-in-blank-pentru-lanseuri-fara-balans-parazit/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-transmiti-energia-din-maner-direct-in-blank-pentru-lanseuri-fara-balans-parazit/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 07 Sep 2026 05:36:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[lanseuri]]></category>
		<category><![CDATA[magazin]]></category>
		<category><![CDATA[măiestria gestului mecanic]]></category>
		<category><![CDATA[mecanica aruncării]]></category>
		<category><![CDATA[nularea oscilațiilor laterale]]></category>
		<category><![CDATA[pescuit]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413427</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pescuitul modern la feeder atinge o dimensiune aproape artistică atunci când mecanica aruncării se sincronizează perfect cu anatomia pescarului și proprietățile elastice ale fibrei de carbon. Pe malul unui lac întins sau de-a lungul unui canal cu ape liniștite, mulți privesc aruncarea ca pe un simplu gest din brațe, menit să propulseze momitorul cât mai [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-transmiti-energia-din-maner-direct-in-blank-pentru-lanseuri-fara-balans-parazit/">Cum transmiți energia din mâner direct în blank pentru lanseuri fără balans parazit</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pescuitul modern la feeder atinge o dimensiune aproape artistică atunci când mecanica aruncării se sincronizează perfect cu anatomia pescarului și proprietățile elastice ale fibrei de carbon. Pe malul unui lac întins sau de-a lungul unui canal cu ape liniștite, mulți privesc aruncarea ca pe un simplu gest din brațe, menit să propulseze momitorul cât mai departe în larg. Totuși, pescarii experimentați știu că forța brută este adesea cel mai mare inamic al preciziei. O împingere spasmodică sau o smucitură dezordonată nu face altceva decât să introducă unde parazite de torsiune de-a lungul întregului ansamblu. Când energia nu se scurge liniar de la baza prizei către vârf, lanseta vibrează lateral la oprire, spirele de fir ies neregulat de pe tambur, iar montura deviază inevitabil de la traiectoria dorită. Secretul unui lanseu repetabil, tăiat curat prin aer, constă în înțelegerea rolului pe care îl are mânerul: o pârghie dinamică prin care corpul transmite forța mecanică direct în conul de bază al vergii, fără pierderi și fără oscilații secundare sub cerul liber.</p>
<p>Această punte mecanică între palma pescarului și structura tubulară a lansetei dictează întregul comportament al zborului încărcăturii. Mânerul nu este doar o suprafață comodă de susținere din plută sau material compozit dens, ci primul transmițător de cuplu din lanțul cinematic al aruncării. Atunci când brațele colaborează printr-o mișcare simultană de tragere și împingere, mânerul forțează talonul rigid să acumuleze tensiune elastică încă din primele fracțiuni de secundă ale balansului. Dacă această descărcare este ghidată ferm pe o axă verticală strictă, vârful lansetei se oprește instantaneu după eliberarea firului, fără tremur și fără recul lateral. Depășind faza aruncărilor forțate din umeri, însușirea tehnicii de transfer curat al energiei din mâner transformă fiecare lansare într-un act mecanic fluid, oferind pescarului plăcerea de a atinge vadul cu un efort minim și cu o exactitate desăvârșită.</p>
<p><strong>Principiul brațului de pârghie și acțiunea simultană a mâinilor</strong></p>
<p>Secretul descărcării curate a forței rezidă în lucrul coordonat al celor două puncte de sprijin de pe mâner: mâna din față, plasată la baza mandrinei, și mâna din spate, care ancorează cotorul terminal. Mulți pescari fac greșeala de a împinge doar cu brațul dominant, transformând lanseta într-o pârghie simplă cu pivot instabil.</p>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-025.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413430" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-025.jpg" alt="" width="800" height="533" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-025.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-025-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-025-768x512.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-025-630x420.jpg 630w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-025-696x464.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>O aruncare eficientă se naște din forțe opuse aplicate în aceeași fracțiune de secundă: mâna de la mandrină împinge hotărât înainte către direcția de zbor, în timp ce mâna de la cotor trage scurt și energic spre piept. Această rotație rapidă comprimă fibrele de carbon din talon mult mai adânc decât ar putea să o facă o simplă împingere din umeri. Această manevră conferă o <strong>claritate structurală deosebită</strong> comportamentului mecanic pe descărcare, transformând lungimea mânerului într-un multiplicator de forță care încarcă lanseta uniform pe întreaga sa conicitate.</p>
<p><strong>Blocarea fermă la oprire și anularea oscilațiilor laterale</strong></p>
<p>Momentul critic în care se generează balansul parazit este faza finală a lansării, imediat după ce degetul a eliberat firul pentru a trimite montura în aer. Dacă mânerul este lăsat liber să devieze sau dacă încheieturile mâinilor se relaxează prematur, energia reziduală nepreluată de fir se va întoarce în blank sub forma unor vibrații haotice.</p>
<p>Pentru a tăia aceste oscilații din rădăcină, pescarul trebuie să execute o oprire fermă la un unghi de aproximativ patruzeci și cinci de grade față de orizontală. Mânerul trebuie strâns hotărât în ambele palme în momentul stopului, oferind un blocaj rigid care obligă vârful să revină instantaneu pe linia neutră. Această fermitate biomecanică asigură o <strong>transmisie haptică nealterată</strong> a controlului către linia aeriană, prevenind formarea buclelor neregulate la primul inel de plecare și permițând momitorului să zboare stabil, fără rotații nefirești în jurul propriei axe.</p>
<p><strong>Geometria prizei și contactul direct cu materialul compozit</strong></p>
<p>Modul în care degetele cuprind profilul mânerului influențează în mod subtil transferul forțelor de rotație. O priză crispată sau asimetrică introduce forțe de torsiune care tind să răsucească lanseta în timpul balansului pe spate, forțând inelele să se deplaseze pe o traiectorie curbă.</p>
<p>Palma din față trebuie așezată centrat pe mandrină, asigurând o aliniere perfectă între degetul arătător care ține firul și axul principal al tijei de carbon. La rândul său, mâna de la cotor trebuie să beneficieze de o priză sigură, fie pe o zonă profilată din cauciuc dens, fie pe o porțiune lărgită din plută naturală. Această aderență impecabilă menține o <strong>rulare fină și constantă</strong> a mișcării de rotație, împiedicând alunecările microscopice ale pielii care ar putea abate lanseta de la planul său vertical de deplasare.</p>
<p><strong>Sincronizarea masei momitorului cu rezistența talonului la compresie</strong></p>
<p>Chiar și cea mai curată tehnică de aruncare poate eșua dacă masa încărcăturii nu se armonizează cu rezerva de putere a talonului de deasupra mânerului. Când se folosește un coșuleț prea ușor pentru un blanc rigid, pârghia mânerului nu reușește să comprime carbonul, iar lansarea devine seacă și lipsită de viață; dimpotrivă, un momitor mult prea greu va flexa baza lansetei peste limita elastică optimă, provocând o revenire lentă și zdruncinată.</p>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-030.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413432" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-030.jpg" alt="" width="800" height="534" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-030.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-030-320x214.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-030-768x513.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-030-629x420.jpg 629w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/imagine-pescuit-030-696x465.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Găsirea gramajului ideal permite mânerului să transfere energia progresiv, ca printr-un piston mecanic calibrat fără cusur. Vei simți cum greutatea întinde tija în spate fără întârziere și cum se descarcă înainte într-o explozie controlată de viteză. Această potrivire exactă garantează o <strong>dinamică balistică optimizată</strong> fiecărei monturi trimise către vad, asigurându-te că forța musculară nu se pierde în vibrații inutile, ci devine viteză pură și precizie constantă la fiecare contact cu apa.</p>
<p><strong>Concluzii despre măiestria gestului mecanic și armonia partidei pe mal</strong></p>
<p>Stăpânirea transferului curat de energie din mâner direct în inima <a href="https://marelepescar.ro/pescuit-stationar-ro/lansete-stationar-componente.html">lansetei</a> reprezintă trecerea de la simpla aruncare la un pescuit de feeder conștient, precis și plin de eleganță. Când elimini balansul parazit și lași carbonul să lucreze conform legilor fizicii pure, oboseala din brațe dispare complet, chiar și după partide lungi cu zeci de lansări la distanțe mari. Fiecare aterizare a momitorului pe același punct devine o rutină relaxantă, permițându-ți să savurezi în tihnă frumusețea discretă a naturii, clipocitul valurilor și emoția pură a trăsăturilor care încovoaie blancul sub bolta senină a cerului.</p>
<p>Pescarii pasionați care doresc să experimenteze echilibrul perfect al <a href="https://marelepescar.ro/cumpara/daiwa/cat--lansete-stationar-componente">lansetelor moderne de feeder</a>, calitatea superioară a mânerelor ergonomice și rigiditatea excepțională a talonului pe aruncare pot găsi oricând suportul necesar în rândul comunității de <a href="https://marelepescar.ro/producatori-articole-de-pescuit-si-outdoor">staționar</a>. Pentru a analiza la cald diverse configurații de mânere, a simți balansul blancurilor de competiție și a primi îndrumări tehnice aplicate direct de la împătimiți ai apei, o vizită într-un <a href="https://marelepescar.ro/"><strong>magazin pescuit</strong></a> specializat reprezintă pasul cel mai sigur pentru a vă asigura că fiecare ieșire viitoare va fi o experiență încununată de eleganță mecanică, siguranță și satisfacții depline.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-transmiti-energia-din-maner-direct-in-blank-pentru-lanseuri-fara-balans-parazit/">Cum transmiți energia din mâner direct în blank pentru lanseuri fără balans parazit</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-transmiti-energia-din-maner-direct-in-blank-pentru-lanseuri-fara-balans-parazit/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Începe școala, începe și grija pentru sănătate. Sfaturile unui medic de la SJU Târgu Jiu pentru părinți</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/incepe-scoala-incepe-si-grija-pentru-sanatate-sfaturile-unui-medic-de-la-sju-targu-jiu-pentru-parinti/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/incepe-scoala-incepe-si-grija-pentru-sanatate-sfaturile-unui-medic-de-la-sju-targu-jiu-pentru-parinti/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Diana Țigu]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 06 Sep 2026 21:13:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Cristina Cornoiu]]></category>
		<category><![CDATA[medic specialist]]></category>
		<category><![CDATA[parinti]]></category>
		<category><![CDATA[schimbarea programului de vacanță]]></category>
		<category><![CDATA[sfaturi]]></category>
		<category><![CDATA[sju targu jiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413395</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ghiozdanul, rechizitele și hainele noi sunt pregătite pentru începutul școlii, dar sănătatea copilului nu trebuie lăsată pe ultimul loc. Cristina Cornoiu, medic specialist în cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu, le transmite părinților o serie de recomandări pentru ca cei mici să înceapă anul școlar în cele mai bune condiții și să facă față [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/incepe-scoala-incepe-si-grija-pentru-sanatate-sfaturile-unui-medic-de-la-sju-targu-jiu-pentru-parinti/">Începe școala, începe și grija pentru sănătate. Sfaturile unui medic de la SJU Târgu Jiu pentru părinți</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Ghiozdanul, rechizitele și hainele noi sunt pregătite pentru începutul școlii, dar sănătatea copilului nu trebuie lăsată pe ultimul loc. Cristina Cornoiu, medic specialist în cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu, le transmite părinților o serie de recomandări pentru ca cei mici să înceapă anul școlar în cele mai bune condiții și să facă față mai ușor perioadei petrecute în colectivitate.</strong></p>
<p>Revenirea la școală înseamnă schimbarea programului de vacanță, mai mult timp petrecut în colectivitate și, implicit, expunerea la diferite virusuri și infecții. De aceea, pregătirea copilului ar trebui să înceapă din timp și să includă atât verificarea stării de sănătate, cât și revenirea treptată la un program echilibrat.</p>
<h3><strong>De la igiena mâinilor la alimentație și controalele medicale</strong></h3>
<p>Cristina Cornoiu recomandă ca părinții să acorde atenție unor lucruri simple, dar importante: igiena mâinilor, vaccinarea, controalele medicale de rutină și alimentația.<br />
„Pregătirea pentru școala nu înseamnă numai căutarea ghiozdanului perfect, achiziția de rechizite sau înnoirea garderobei. Copilul tău trebuie să fie pregătit și din punct de vedere al sănătății, deoarece va fi nevoit să reziste provocărilor ivite în colectivitate. Iată câteva sfaturi, de pus în aplicare înainte, dar și în timpul anului școlar: Învață-l cum să se spele corect pe mâini în timp ce cântă melodia preferată. Asigură-te că este la zi cu schema de vaccinare.<br />
Programează un control de rutină la medicul pediatru. Asigură-te că își ia energia necesară din alimente sănătoase. Dă-i pachețel la școală. Ține cont de prezența alergenilor! Verifică dacă are păduchi”, a spus medicul.<br />
Sunt recomandări ușor de pus în practică, însă pot contribui la prevenirea unor probleme de sănătate și la o adaptare mai bună a copilului la mediul școlar.</p>
<p><span style="font-size: 14pt;"><strong>Somnul, mișcarea și pregătirea psihologică, la fel de importante</strong></span></p>
<p>Odată cu începerea școlii, copilul trebuie să se obișnuiască din nou cu orele fixe de trezire, mesele regulate, timpul dedicat învățării și odihnei. Medicul recomandă ca această tranziție să fie făcută treptat, nu brusc.<br />
„Restabilește ,,rutina de școală”. Reintrodu treptat activitățile educative. Organizează activități care simulează ziua de școală. Stabilește o rutină de somn. Sfătuiește-l să facă minim o oră de excerciții fizice în fiecare zi. Pregătește-l psihologic pentru un nou început.”, a mai transmis Cristina Cornoiu.<br />
Astfel, pregătirea pentru școală nu se rezumă la cumpărăturile dinaintea începerii cursurilor. Un program de somn bine stabilit, mișcarea zilnică, alimentația echilibrată și sprijinul părinților pot face diferența în perioada de adaptare.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/incepe-scoala-incepe-si-grija-pentru-sanatate-sfaturile-unui-medic-de-la-sju-targu-jiu-pentru-parinti/">Începe școala, începe și grija pentru sănătate. Sfaturile unui medic de la SJU Târgu Jiu pentru părinți</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/incepe-scoala-incepe-si-grija-pentru-sanatate-sfaturile-unui-medic-de-la-sju-targu-jiu-pentru-parinti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Somelier de Grătar: concursul care analizează preferințele pentru vin ale românilor, județ cu județ</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/somelier-de-gratar-concursul-care-analizeaza-preferintele-pentru-vin-ale-romanilor-judet-cu-judet/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/somelier-de-gratar-concursul-care-analizeaza-preferintele-pentru-vin-ale-romanilor-judet-cu-judet/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 03 Sep 2026 05:43:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Beciul Domnesc]]></category>
		<category><![CDATA[duel al gusturilor]]></category>
		<category><![CDATA[iubitori de grătar]]></category>
		<category><![CDATA[preferințele pentru vin]]></category>
		<category><![CDATA[Somelier de Grătar]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413018</guid>

					<description><![CDATA[<p>Harta preferințelor românilor pentru vinul ce însoțește grătarul începe să prindă contur, iar rezultatele de până acum sunt cel puțin interesante. În 24 de județe, vinul alb câștigă categoric duelul cu rosé-ul, cu peste 60% din preferințe, iar în București, 75% dintre participanții înscriși în concurs au ales tot #EchipaALB. În schimb, în Argeș lucrurile [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/somelier-de-gratar-concursul-care-analizeaza-preferintele-pentru-vin-ale-romanilor-judet-cu-judet/">Somelier de Grătar: concursul care analizează preferințele pentru vin ale românilor, județ cu județ</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Harta preferințelor românilor pentru vinul ce însoțește grătarul începe să prindă contur, iar rezultatele de până acum sunt cel puțin interesante. În 24 de județe, vinul alb câștigă categoric duelul cu rosé-ul, cu peste 60% din preferințe, iar în București, 75% dintre participanții înscriși în concurs au ales tot #EchipaALB. În schimb, în Argeș lucrurile sunt fix invers, căci peste 61% dintre argeșenii înscriși în Somelier de Grătar preferă vinul rosé. Cel mai strâns duel este în județele Olt, Vrancea, Prahova, Suceava și Bihor, unde diferența dintre cele două echipe este minimă. </em></p>
<p><em>Balanța încă se mai poate schimba: cei care se înscriu în concurs până pe 17 septembrie 2026 pot înclina scorul din județul lor spre echipa preferată, vin alb sau vin rose.</em></p>
<h3><strong>Conceptul: un duel al gusturilor</strong></h3>
<p>Harta face parte din campania <a href="https://somelier.beciuldomnesc.ro/">Somelier de Grătar</a> a brandului Beciul Domnesc, iar ideea campaniei pornește de la o dilemă pe care mulți iubitori de grătar și-au pus-o măcar o dată: ce vin se potrivește cu ce fel de carne? Organizatorii au transformat această întrebare într-un adevărat duel:</p>
<ul>
<li>Vinul alb (#EchipaALB) este recomandat pentru pui, pește și brânzeturi la grătar</li>
<li>Vinul rosé (#EchipaROSE) se potrivește de minune cu friptura de porc și mititeii</li>
</ul>
<p>Un element interesant al campaniei este harta interactivă disponibilă pe site, care arată în timp real ce echipă câștigă teren în fiecare regiune a țării:  #EchipaALB sau #EchipaROSE. Practic, fiecare bon înscris contribuie și la conturarea unei imagini de ansamblu asupra preferințelor românilor la grătar în materie de vin.</p>
<h3><strong>Cum poți participa</strong></h3>
<ol>
<li>Cumperi minimum 2 sticle x 0,75L de vin Beciul Domnesc Alb sau Rose, pe același bon sau factură fiscală</li>
<li>Înscrii bonul fiscal pe<a href="https://somelier.beciuldomnesc.ro/"> site-ul campaniei</a> sau direct prin WhatsApp</li>
<li>Intri automat în cursa pentru premiile zilnice, lunare și chiar pentru premiul cel mare</li>
</ol>
<h3><strong>Ce se poate câștiga</strong></h3>
<p>Campania vine cu premii pe mai multe niveluri:</p>
<ul>
<li>Marele premiu, acordat la finalul campaniei, pentru care intră în cursă toți cei ce înscriu bonuri fiscale valide: un weekend de neuitat la munte, în luna octombrie, pentru câștigător și încă 3 prieteni. Relaxarea va fi deplină, cu jacuzzi, somelier și chiar voucher de combustibil pentru drum.</li>
<li>Premii lunare: câte un Apple Watch Series 11 este acordat în fiecare lună de campanie.</li>
<li>Premii zilnice: în fiecare zi sunt acordate 5 seturi, fiecare compus dintr-o sticlă de vin Beciul Domnesc Fetească Regală, 2 pahare de vin și un tirbușon<strong> </strong></li>
</ul>
<h3><strong>Perioada și înscrierea</strong></h3>
<p>Concursul se desfășoară până pe 17 septembrie 2026, iar persoanele interesate pot afla toate detaliile despre regulament, produsele participante și modul de înscriere a bonurilor fiscale pe site-ul oficial al campaniei <a href="https://somelier.beciuldomnesc.ro/">Somelier de Grătar</a>.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/somelier-de-gratar-concursul-care-analizeaza-preferintele-pentru-vin-ale-romanilor-judet-cu-judet/">Somelier de Grătar: concursul care analizează preferințele pentru vin ale românilor, județ cu județ</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/somelier-de-gratar-concursul-care-analizeaza-preferintele-pentru-vin-ale-romanilor-judet-cu-judet/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>D-ale lui Răpciune&#8230; &#8211; Cadru speologic gorjean, la început de sezon autumnal</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/d-ale-lui-rapciune-cadru-speologic-gorjean-la-inceput-de-sezon-autumnal/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/d-ale-lui-rapciune-cadru-speologic-gorjean-la-inceput-de-sezon-autumnal/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 02 Sep 2026 21:15:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Carpatii Romanesti]]></category>
		<category><![CDATA[Peştera lui Zalmoxis]]></category>
		<category><![CDATA[pestera polovragi]]></category>
		<category><![CDATA[Strabon]]></category>
		<category><![CDATA[susita verde]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=412909</guid>

					<description><![CDATA[<p>Cea mai veche atestare asupra unei peşteri din Carpații Românești se datorează lui Strabon, care descriind obiceiurile geto-dacilor, pomeneşte despre o peşteră sacră într-un munte numit KOGAION, unde ar fi sălăşuit însuşi Zalmoxis. Peştera sacră a lui Zalmoxis, cu toate eforturile istoricilor şi al arheologilor, nu a fost poziţionată cu precizie până la ora actuală, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/d-ale-lui-rapciune-cadru-speologic-gorjean-la-inceput-de-sezon-autumnal/">D-ale lui Răpciune&#8230; &#8211; Cadru speologic gorjean, la început de sezon autumnal</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Cea mai veche atestare asupra unei peşteri din Carpații Românești se datorează lui Strabon, care descriind obiceiurile geto-dacilor, pomeneşte despre o peşteră sacră într-un munte numit KOGAION, unde ar fi sălăşuit însuşi Zalmoxis.</strong></p>
<p>Peştera sacră a lui Zalmoxis, cu toate eforturile istoricilor şi al arheologilor, nu a fost poziţionată cu precizie până la ora actuală, totuşi asupra acesteia fiind formulate mai multe ipoteze. Una dintre acestea localizează muntele Kogaion în nord-vestul judeţului nostru, în masivul Godeanu, iar o altă teorie fixează zona în nord-estul Gorjului, mai precis în masivul Polovragi-Cernădia, astfel că locul unde legenda spune că ar fi locuit Zalmoxis ar fi nici mai mult nici mai puţin decât Peştera Polovragi.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412921" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/c.jpg" alt="" width="1085" height="949" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/c.jpg 1085w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/c-274x240.jpg 274w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/c-915x800.jpg 915w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/c-768x672.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/c-480x420.jpg 480w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/c-696x609.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/c-1068x934.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1085px) 100vw, 1085px" />De-a lungul vremii, peşterile din zona de nord a Gorjului sunt menţionate într-o multitudine de documente ca refugii împotriva năvălitorilor ori locuri unde s-ar găsi comori ori tezaure ascunse de cine ştie ce haiduc ori refugiat, comori ce au suscitat atenţia comunităţilor din împrejurimi şi nu numai.<br />
Primele date topografice asupra unei cavităţi din Oltenia se referă la peştera Veterani. Acestea sunt de altfel considerate cele mai vechi planuri de peşteră şi ridicări topo şi au fost efectuate în jurul anului 1692, documentele în cauză aflându-se şi astăzi în Arhiva de Război a Marinei Austriece. Interesul pentru peşteră s-ar fi datorat conform relatărilor vremii importanţei, ea fiind situată într-un punct strategic aprig disputat de turci şi austrieci (Defileul Dunării).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412922" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/d.jpg" alt="" width="1200" height="826" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/d.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/d-320x220.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/d-1024x705.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/d-768x529.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/d-610x420.jpg 610w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/d-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/d-696x479.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/d-1068x735.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/d-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În anul 1897 apare prima lucrare de specialitate din domeniul peşterilor în limba română lucru datorat eminentului geolog G.M. Murgoci, unde pe lângă descrierea unor cavităţi cunoscute până atunci apar referiri ample la doua peşteri situate în partea de nord a Gorjului: Peştera lui Pahomie (vechea denumire a peşterii Polovragi) şi Peştera Muierilor din nordul comunei Baia de Fier. Peştera Polovragi era cunoscuta de mult timp <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412928" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-10.jpg" alt="" width="588" height="888" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-10.jpg 588w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-10-159x240.jpg 159w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-10-530x800.jpg 530w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-10-278x420.jpg 278w" sizes="auto, (max-width: 588px) 100vw, 588px" />comunităţilor din apropiere, fiind măsurată pe o lungime de aprox 1.000 de metri. Din anul 1974, cavitatea a intrat în atenţia Cercului de Speologie Emil Racovita, precum şi a Grupul de Scufundări Subacvatice Subterane (GEES) din Bucuresti, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Peştera şi-a mărit lungimea galeriilor fosile şi active la peste 9.000 m. fără ca cercetările să fie terminate. Se presupune că în urma explorărilor speologice şi subacvatice ce se preconizează pe viitor cavitatea să depăşească 10.000 metri.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412923" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/e.jpg" alt="" width="1200" height="882" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/e.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/e-320x235.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/e-1024x753.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/e-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/e-768x564.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/e-571x420.jpg 571w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/e-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/e-696x512.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/e-1068x785.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Cifrele, deşi ilustrează nişte elemente statice în cercetarea peşterilor, scot la lumină, după cum se exprima un cunoscut speolog, mai ales efortul uman necesar pentru explorarea şi descoperirea unei noi dimensiuni şi a unei noi feţe a pământului. Cifrele, în opinia aceluiaşi explorator al adâncurilor, cântăresc cunoaşterea, iar aceasta nu este nicidecum inutilă, chiar dacă este a unei lumi a întunericului.<br />
Este binecunoscut faptul că bordura sudică a masivelor gorjene Vâlcan şi Parâng este formată în majoritate din calcare carstificabile. Aici, apele meteorice, precum şi cele din râuri, lucrând neîntrerupt de milioane de ani, au creat forme şi fenomene carstice de o frumuseţe şi un pitoresc aparte, dintre care putem aminti Cheile Olteţului cu a lor Peştera Polovragi, cea mai lunga cavitate din Oltenia și a cincea din tară, Cheile Galbenului cu Peştera Muierilor, prima cavitate electrificata şi amenajată pentru vizitare din ţară; Cheile Sohodolului cu a sa salbă de peşteri şi avene dintre care două deţin recorduri naţionale în materie (cea mai înaltă stalagmită şi cel mai mare put vertical).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412924" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-01.jpg" alt="" width="888" height="588" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-01.jpg 888w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-01-320x212.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-01-768x509.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-01-634x420.jpg 634w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-01-696x461.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 888px) 100vw, 888px" />Alte fenomene rare la nivel european (depozitele de terra-rossa şi câmpurile de lapiezuri) poziţionate între Suşita Verde şi Sohodol, fenomene de difluenţă subterană (peştera Gârla Vacii din Cheile Sohodolului). Există cavităţi care păstrează si astăzi desene rupestre și urme ale locuirii de către oameni cu foarte mult timp în urmă (Peştera Muierilor, Peştera Popii şi Peştera Cioarei), enigme ce nici în ziua de azi n-au fost complet <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412926" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-05.jpg" alt="" width="888" height="588" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-05.jpg 888w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-05-320x212.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-05-768x509.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-05-634x420.jpg 634w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Image-05-696x461.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 888px) 100vw, 888px" />elucidate (Inelul de Piatră al Sohodolului), cavităţile aflate pe creasta de est a Cheilor Sohodolului (Peştera Pîrlajului şi Laptelui) şi legătura lor cu Inelul de Piatra, precum și perimetre speologice (Suşita Verde si Suşita Seacă), cu o activă circulaţie subterană a apei favorizată de condiţiile existente în carst.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/d-ale-lui-rapciune-cadru-speologic-gorjean-la-inceput-de-sezon-autumnal/">D-ale lui Răpciune&#8230; &#8211; Cadru speologic gorjean, la început de sezon autumnal</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/d-ale-lui-rapciune-cadru-speologic-gorjean-la-inceput-de-sezon-autumnal/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Scanarea profesională a documentelor: primul pas către o arhivă digitală eficientă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/scanarea-profesionala-a-documentelor-primul-pas-catre-o-arhiva-digitala-eficienta/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/scanarea-profesionala-a-documentelor-primul-pas-catre-o-arhiva-digitala-eficienta/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 02 Sep 2026 06:03:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[acces rapid]]></category>
		<category><![CDATA[arhivă digitală eficientă]]></category>
		<category><![CDATA[organizare mai bună]]></category>
		<category><![CDATA[scanarea documentelor]]></category>
		<category><![CDATA[volumul documentelor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=412840</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pe măsură ce o companie se dezvoltă, volumul documentelor crește, iar păstrarea tuturor actelor în format fizic poate deveni dificilă. În plus, spațiul ocupat de arhivă și timpul necesar pentru găsirea unui anumit document pot afecta activitatea de zi cu zi. Dacă îți dorești o organizare mai bună și un acces mai rapid la informațiile [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/scanarea-profesionala-a-documentelor-primul-pas-catre-o-arhiva-digitala-eficienta/">Scanarea profesională a documentelor: primul pas către o arhivă digitală eficientă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Pe măsură ce o companie se dezvoltă, volumul documentelor crește, iar păstrarea tuturor actelor în format fizic poate deveni dificilă. În plus, spațiul ocupat de arhivă și timpul necesar pentru găsirea unui anumit document pot afecta activitatea de zi cu zi. Dacă îți dorești o organizare mai bună și un acces mai rapid la informațiile importante, atunci scanarea documentelor poate fi primul pas către o arhivă digitală eficientă.</em></p>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8lXh1xuuuvpq7e8.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class=" wp-image-412845 alignleft" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8lXh1xuuuvpq7e8.jpg" alt="" width="280" height="282" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8lXh1xuuuvpq7e8.jpg 400w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8lXh1xuuuvpq7e8-238x240.jpg 238w" sizes="auto, (max-width: 280px) 100vw, 280px" /></a>Pe măsură ce o companie se dezvoltă, volumul documentelor crește, iar păstrarea tuturor actelor în format fizic poate deveni dificilă. În plus, spațiul ocupat de arhivă și timpul necesar pentru găsirea unui anumit document pot afecta activitatea de zi cu zi. Dacă îți dorești o organizare mai bună și un acces mai rapid la informațiile importante, atunci scanarea documentelor poate fi primul pas către o arhivă digitală eficientă.</p>
<p>Descoperă 3 motive pentru care să optezi pentru <a href="https://www.abactiv.ro/ro/">scanare profesională documente</a>:</p>
<ul>
<li><strong>Ai acces mai rapid la documentele importante</strong></li>
</ul>
<p>Dacă ai nevoie frecvent de anumite contracte, facturi, dosare sau alte documente, atunci cu siguranță știi cât de dificil poate fi să le găsești într-o arhivă fizică voluminoasă. Prin scanarea documentelor, informațiile pot fi transformate în fișiere digitale care pot fi accesate și consultate mai ușor. AB Activ oferă servicii de scanare pentru diferite tipuri de documente, astfel încât companiile să poată gestiona mai eficient informațiile pe care le dețin. Astfel, atunci când ai nevoie de un anumit act, nu mai trebuie să pierzi foarte mult timp căutând printre dosare.</p>
<ul>
<li><strong>Îți protejezi mai bine informațiile</strong></li>
</ul>
<p>Documentele fizice pot fi deteriorate în timp din cauza manipulării, umidității, temperaturilor nepotrivite sau altor factori. Prin <a href="https://www.abactiv.ro/ro/scanare-documente/">digitalizarea arhivei</a>, poți crea copii digitale ale documentelor importante, reducând astfel necesitatea de a manipula permanent originalele. În funcție de nevoile companiei, documentele pot fi scanate și organizate într-o structură care să permită gestionarea mai eficientă a informațiilor. În acest fel, ai o soluție modernă pentru păstrarea și accesarea documentelor.</p>
<ul>
<li><strong>Eliberezi spațiul și faci ordine în arhivă</strong></li>
</ul>
<p>Dacă arhiva companiei ocupă deja foarte mult spațiu, atunci transformarea documentelor fizice în format digital poate fi o soluție potrivită. Scanarea profesională îți permite să reduci volumul de documente care trebuie consultat în format fizic și să gestionezi informațiile într-un mod mai eficient. În plus, documentele digitalizate pot fi integrate mai ușor în fluxurile de lucru ale companiei, contribuind la o organizare mai bună și la reducerea timpului petrecut cu operațiunile administrative.</p>
<p>Dacă te-ai gândit cel puțin o dată să îți digitalizezi arhiva, însă nu ai fost sigur niciodată de unde să începi, scanarea documentelor poate fi primul pas. Procesul te poate ajuta să transformi o arhivă voluminoasă într-un sistem mai ușor de gestionat și să ai acces mai rapid la informațiile de care ai nevoie.</p>
<p>În cazul în care îți dorești informații suplimentare, nu ezita să apelezi la AB Activ pentru servicii profesionale de scanare și digitalizare. O arhivă bine organizată înseamnă mai multă ordine, mai puțin spațiu ocupat și un acces mai simplu la documentele importante pentru afacerea ta.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/scanarea-profesionala-a-documentelor-primul-pas-catre-o-arhiva-digitala-eficienta/">Scanarea profesională a documentelor: primul pas către o arhivă digitală eficientă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/scanarea-profesionala-a-documentelor-primul-pas-catre-o-arhiva-digitala-eficienta/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Atitudini la altitudine &#8211; Natura umană și legile montane</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atitudini-la-altitudine-natura-umana-si-legile-montane/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atitudini-la-altitudine-natura-umana-si-legile-montane/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 31 Aug 2026 21:13:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Borascu]]></category>
		<category><![CDATA[dealurile submontane]]></category>
		<category><![CDATA[Gornovita]]></category>
		<category><![CDATA[judetul gorj]]></category>
		<category><![CDATA[zona colinara]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=412631</guid>

					<description><![CDATA[<p>Județul Gorj deține un potențial turistic de excepție reprezentat printre altele de un cadru natural pitoresc ce cuprinde o zonă colinară, dealurile submontane precum și masivele muntoase ce fac parte din grupa Carpaților Meridionali. Județul Gorj deține un potențial turistic de excepție reprezentat, printre altele, de un cadru natural pitoresc ce cuprinde o zonă colinară, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atitudini-la-altitudine-natura-umana-si-legile-montane/">Atitudini la altitudine &#8211; Natura umană și legile montane</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Județul Gorj deține un potențial turistic de excepție reprezentat printre altele de un cadru natural pitoresc ce cuprinde o zonă colinară, dealurile submontane precum și masivele muntoase ce fac parte din grupa Carpaților Meridionali.</strong></p>
<p>Județul Gorj deține un potențial turistic de excepție reprezentat, printre altele, de un cadru natural pitoresc ce cuprinde o zonă colinară, dealurile submontane, precum și masivele muntoase ce fac parte din grupa Carpaților Meridionali.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412634" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/9.jpg" alt="" width="1200" height="828" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/9.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/9-320x221.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/9-1024x707.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/9-768x530.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/9-609x420.jpg 609w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/9-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/9-696x480.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/9-1068x737.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/9-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Existența în aceste locuri a unor roci rezistente, cum ar fi granițele și șisturile cristaline, împreună cu altele mai puțin rezistente (rocile calcaroase), a creat o multitudine de forme și fenomene naturale, dintre care cele mai spectaculoase sunt cheile, văile și culoarele formate în stâncă, din care unele sunt obiective de interes turistic județean, iar altele, printr-o serie de superlative pe care le dețin, de importanță națională.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412636" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/2.jpg" alt="" width="1200" height="838" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/2-320x223.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/2-1024x715.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/2-768x536.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/2-601x420.jpg 601w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/2-696x486.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/2-1068x746.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/2-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Pe aceste locuri s-au format, prin modelarea reliefului, platformele de eroziune Gornovița, Borăscu și Râul Șes, ce au favorizat de-a lungul vremii dezvoltarea comunităților umane. Fie că sunt amplasate în zonele submontane ori montane, astăzi aceste comunități își pot trăi o nouă viață prin dezvoltarea fără precedent a turismului, precum și prin promovarea obiectivelor de interes local. Pe partea sudică a perimetrului montan gorjean au fost create condiții favorabile dezvoltării turismului și agroturismului, cea mai ecologică formă de turism, atât în sezonul estival, cât și în cel hivernal. Totuși, pentru cei ce se încumetă să străbată unul ori mai multe perimetre montane gorjene, și nu numai, vara sau iarna, o serie de recomandări decantate din experiența mai multor generații de iubitori ai naturii ar fi de folos.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412637" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3.jpg" alt="" width="1200" height="848" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-320x226.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1024x724.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-768x543.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-594x420.jpg 594w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-696x492.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1068x755.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Un cunoscut montaniard transmitea, cu mult timp în urmă, câteva învățăminte pentru cei care doreau să practice sporturile montane. Câteva dintre acestea sunt deosebit de importante și își păstrează și în zilele noastre mesajul pentru cei ce vor să practice sporturile montane:<br />
• Să nu pleci niciodată într-o ascensiune pentru care nu te-ai pregătit și să nu pierzi niciodată din vedere că trebuie să fii mai tare ca muntele.<br />
• Alege totdeauna un itinerar realizabil și, dacă vezi că nu îl poți realiza, renunță.<br />
• Acela care nu știe să-și poarte singur de grijă pe munte nu este decât un personaj penibil în decorul montan.<br />
• Posibilitățile celui mai slab trebuie să fie unitatea de măsură pentru tot grupul.<br />
• A părăsi un om pe munte poate echivala cu o crimă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412638" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4.jpg" alt="" width="690" height="450" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4.jpg 690w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-320x209.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-644x420.jpg 644w" sizes="auto, (max-width: 690px) 100vw, 690px" />Din păcate, o mare parte dintre cei ce în zilele noastre iau cu asalt munții nu au pregătirea necesară, iar condiția lor fizică și echipamentul sunt de cele mai multe ori necorespunzătoare. Totuși, ei riscă și se avântă pe trasee montane, mizând pe noroc. Câțiva reușesc, pentru că muntele este uneori îngăduitor, dar cei mai mulți nu.<br />
Și iată cât de ușor am ajuns la cauzele ce produc majoritatea accidentelor montane (mediatizate din ce în ce mai mult de posturile locale și naționale, dar cu efecte aproape nule în prezent și cu o îngrijorătoare tendință de creștere).<br />
Să existe oare legi ale muntelui pe care oamenii trebuie să le respecte? Toți cei ce sunt cu adevărat montaniarzi răspund afirmativ la o astfel de întrebare. Dar să nu căutăm în biblioteci juridice sau în colecții de acte normative aceste legi. Nu omul le-a elaborat, ci muntele i le-a impus.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412639" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5.jpg" alt="" width="1200" height="619" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-320x165.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-1024x528.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-768x396.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-814x420.jpg 814w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-696x359.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-1068x551.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Aceste legi ale muntelui, necuprinse în vreun decret sau act normativ, s-au transmis de-a lungul generațiilor, de la cei în vârstă la cei tineri, de la cei cu mare experiență la ucenici. Căci cel care le cunoaște și le respectă cu sfințenie nu va fi niciodată o victimă a muntelui, ci doar un cuceritor al acestuia.<br />
Iată, deci, câteva dintre acestea, decantate din experiența multor iubitori ai naturii:<br />
• Pe munte se pleacă numai cu echipament adecvat.<br />
• Nu este indicat să călătorești niciodată singur pe munte.<br />
• Nu este recomandat să te avânți pe trasee necunoscute.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412640" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7.jpg" alt="" width="1200" height="738" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-320x197.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-1024x630.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-768x472.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-683x420.jpg 683w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-696x428.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-1068x657.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-356x220.jpg 356w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />• Sporturile montane sunt incompatibile cu consumul de băuturi alcoolice.<br />
• La munte trebuie să știi ce, cât și când să mănânci.<br />
• Regula primordială pe munte este „Toți pentru unul, unul pentru toți&#8221;.<br />
• Pe munte nu se țipă și nu se fac zgomote inutile.<br />
• Cine iubește muntele trebuie să-l și ocrotească.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412641" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8.jpg" alt="" width="1200" height="705" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-320x188.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-1024x602.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-768x451.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-715x420.jpg 715w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-696x409.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-1068x627.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />• Cabanele și refugiile alpine sunt locuri sfinte pe munte.<br />
• Notați în registrul cabanelor de unde veniți, numărul membrilor și unde intenționați să mergeți.<br />
• Iarna în munți, pericolul avalanșelor este permanent.<br />
• Dacă pe munte se ivește o situație de urgență, toți cei prezenți trebuie să răspundă solicitării.<br />
• Este obligatoriu pentru toți turiștii montani să urmeze sfaturile și indicațiile echipelor Salvamont.<br />
• Codul de semnalizare în munți trebuie cunoscut de toți turiștii montani.<br />
• Turistul montan trebuie să știe să acorde la nevoie primul ajutor.<br />
Este bine să medităm serios la fiecare în parte dintre aceste veritabile învățături și să ne gândim că ignorarea, din necunoaștere sau teribilism, a uneia sau a mai multora poate duce un om sau mai mulți la evenimente cu urmări cel mai adesea imprevizibile.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atitudini-la-altitudine-natura-umana-si-legile-montane/">Atitudini la altitudine &#8211; Natura umană și legile montane</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atitudini-la-altitudine-natura-umana-si-legile-montane/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Drumeț prin Oltenia de sub Munte &#8211; Prin lumea fără de egal a celor două Bistrițe oltene</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/drumet-prin-oltenia-de-sub-munte-prin-lumea-fara-de-egal-a-celor-doua-bistrite-oltene/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/drumet-prin-oltenia-de-sub-munte-prin-lumea-fara-de-egal-a-celor-doua-bistrite-oltene/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 30 Aug 2026 21:16:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Bistrițe oltene]]></category>
		<category><![CDATA[costesti]]></category>
		<category><![CDATA[drum munte]]></category>
		<category><![CDATA[Matei Basarab]]></category>
		<category><![CDATA[muntii capatanii]]></category>
		<category><![CDATA[oltenia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=412471</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pe lângă traseele montane, cei pasionaţi de drumeţie pot străbate şi văile apelor de munte oltene petrecându-le până dincolo de coline, acolo unde şesurile domolesc cursul vijelios din amonte. Prezentarea celor două Bistriţe va fi o incitare la cunoaștere, la bucurie şi încântare pe parcursul văilor unde îşi ascund apele zglobii şi de ce nu [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/drumet-prin-oltenia-de-sub-munte-prin-lumea-fara-de-egal-a-celor-doua-bistrite-oltene/">Drumeț prin Oltenia de sub Munte &#8211; Prin lumea fără de egal a celor două Bistrițe oltene</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Pe lângă traseele montane, cei pasionaţi de drumeţie pot străbate şi văile apelor de munte oltene petrecându-le până dincolo de coline, acolo unde şesurile domolesc cursul vijelios din amonte.</strong></p>
<p>Prezentarea celor două Bistriţe va fi o incitare la cunoaștere, la bucurie şi încântare pe parcursul văilor unde îşi ascund apele zglobii şi de ce nu o invitaţie pentru pescari de a le descoperi, iar odată cu ele fauna bogată şi plină de surprize.<br />
Bistriţa de Vâlcea afluent pe dreapta a Oltului izvorăşte din munţii Căpăţânii, iar cursul său, când repezit peste cascade, când învolburat şi spumos, se uneşte cu cel al Ghiulghiului în locul numit „între râuri” pentru ca mai apoi să dea asaltul asupra calcarelor din cheile ce-i poartă numele acolo unde apa se luptă cu blocurile de calcar în învolburări zgomotoase.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412473" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-3.jpg" alt="" width="1200" height="796" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-3-320x212.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-3-1024x679.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-3-768x509.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-3-633x420.jpg 633w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-3-696x462.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-3-1068x708.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Scăpată din strânsoarea cheilor se linişteşte puţin la intrarea în satul Bistriţa şi trece prin preajma mănăstirii Arnota între zidurile căreia Matei Basarab îşi odihneşte trupul veghind peste Ţara Românească. Mai în aval tot pe partea dreaptă trece pe lângă o altă mănăstire, Bistriţa ctitorie a boierilor Craioveşti, centru monahal renumit pentru ţesăturile covoarelor olteneşti, ceramică şi instrumente muzicale.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412477" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-2.jpg" alt="" width="1200" height="734" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-2-320x196.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-2-1024x626.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-2-768x470.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-2-687x420.jpg 687w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-2-696x426.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-2-1068x653.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Încă repede şi neastâmpărata Bistriţa primeşte pe stânga vijeliosul Costeşti, iar pe dreapta Valea Romanilor. Îmbogăţindu-şi apele, îşi urmează cursul până dincolo de comuna Băbeni, unindu-se în final cu Oltul.<br />
De la Bistriţa vâlceană, trecând prin cel mai renumit centru de ceramică a Olteniei, respectiv Horezu, renumit în ţară şi peste hotare pentru al său „Cocoş de Hurez”, trecem prin Tg-Jiu spre Tismana, pentru a vedea zglobia Bistriţă de Gorj.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412474" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-4.jpg" alt="" width="1200" height="691" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-4-320x184.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-4-1024x590.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-4-768x442.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-4-729x420.jpg 729w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-4-696x401.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-4-1068x615.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Izvoarele sale sunt localizate în Oslea şi adună apele a trei pâraie: Groapa, Negoia şi Răchiţeaua. Vijelioasă sare peste bolovanii întâlniţi în cale se aruncă în cascade, mai adună apele câtorva pârâiaşe ce la întâlneşte în cale pentru ca, în aval, să treacă prin două bulboane de o rară frumuseţe: Toaia Cerbilor şi Toaia Dracilor. De aici intră în Cheile Bulzului ce depăşesc atât prin mărime cât şi frumuseţe Cheile Bistriţei de Vâlcea. După ce iese din strânsoarea cheilor apele sunt adunate într-un lac de acumulare cu o capacitate de peste 6 milioane metri cubi. Dincolo de baraj mai ajung câteva firişoare de apă ce nu după mult timp se adună într-un lac mai mic, Clocotiş.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412475" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-4.jpg" alt="" width="1200" height="832" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-4-320x222.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-4-1024x710.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-4-768x532.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-4-606x420.jpg 606w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-4-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-4-696x483.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-4-1068x740.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-4-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Obosită parcă de atâtea obstacole întinse în calea ei, adună din nou apele afluenţilor Becheru, Găunoasa, Padeşul şi Boul, iar mai în aval Bistricioara şi Bâltaşi şi îşi continuă înaintarea spre Jiu. La câţiva kilometri aval de localitatea Teleşti, apele se linişteasc chiar cu tendinţa de formare a unei minidelte, lucru neobişnuit la o apă colinară ce abia a răzbit din strânsoarea munţilor rămaşi nu prea departe în urmă. Aici Bistriţa se uneşte cu Jaleşul şi Tismana şi împreună pornesc a-şi uni apele cu Jiul în apropierea locului numit „la evacuator” unde Jiului i s-a amenajat albia în aval pentru a se preveni infiltraţiile de apă în carierele de cărbune aflate de-a lungul său.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412476" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-4.jpg" alt="" width="1200" height="808" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-4-320x215.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-4-1024x689.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-4-768x517.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-4-624x420.jpg 624w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-4-696x469.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-4-1068x719.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />La final trebuie remarcat faptul că văile celor două Bistriţe împreună cu a afluenţilor săi le măresc frumuseţea oferind celor pasionaţi de drumeţie şi pescuit clipe de neuitat. Fiecare chei, loc sau localitate ce le străjuieşte malurile diferă de cele din amonte sau din aval. Toate sunt aparte şi formează pitorescul fără egal al celor două Bistriţe aflate pe teritoriul oltean.<br />
<em><strong>Mugurel Petrescu, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/drumet-prin-oltenia-de-sub-munte-prin-lumea-fara-de-egal-a-celor-doua-bistrite-oltene/">Drumeț prin Oltenia de sub Munte &#8211; Prin lumea fără de egal a celor două Bistrițe oltene</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/drumet-prin-oltenia-de-sub-munte-prin-lumea-fara-de-egal-a-celor-doua-bistrite-oltene/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Barajul Valea de Pești, plin 100% cu apă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/barajul-valea-de-pesti-plin-100-cu-apa/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/barajul-valea-de-pesti-plin-100-cu-apa/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gelu Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 27 Aug 2026 21:19:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Administrația Bazinală a Apelor Jiu]]></category>
		<category><![CDATA[alimentarea cu apă]]></category>
		<category><![CDATA[Valea de Peșt]]></category>
		<category><![CDATA[valea jiului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=412162</guid>

					<description><![CDATA[<p>Vești bune vin din Valea Jiului, unde în plină perioadă de secetă și discuții despre baraje goale de apă, Administrația Bazinală a Apelor Jiu a anunțat că, la Valea de Pești, barajul este în sfârșit plin 100% cu apă, importanța acestuia pentru comunitățile din Valea Jiului fiind una deosebită. „La final de august, Acumularea Valea [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/barajul-valea-de-pesti-plin-100-cu-apa/">Barajul Valea de Pești, plin 100% cu apă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Vești bune vin din Valea Jiului, unde în plină perioadă de secetă și discuții despre baraje goale de apă, Administrația Bazinală a Apelor Jiu a anunțat că, la Valea de Pești, barajul este în sfârșit plin 100% cu apă, importanța acestuia pentru comunitățile din Valea Jiului fiind una deosebită.<br />
„La final de august, Acumularea Valea de Pești este la 100% grad de umplere, ceea ce înseamnă că rezerva de apă a acumulării se află la capacitatea sa de exploatare. În spatele acestui procent se află însă mult mai mult decât un lac plin: se află o rezervă strategică de apă pentru comunitățile din Valea Jiului. Amplasat pe pârâul Valea de Pești, la aproximativ 500 de metri amonte de confluența cu Jiul de Vest, barajul are o înălțime de 56 de metri și este o construcție hidrotehnică de importanță majoră. Barajul este realizat din anrocamente (rocă și pietriș masiv), cu mască de etanșare din beton asfaltic, cu o suprafață de aproximativ 15.000 mp”, anunță ABA Jiu.</p>
<p><strong>Barajul asigură alimentarea cu apă a localităților din Valea Jiului</strong><br />
Acumularea are un volum util de aproximativ 4,2 milioane de metri cubi de apă, iar volumul total al acumulării este de aproximativ 5,3 milioane mc, conform datelor tehnice. La un grad de umplere de 100%, această rezervă reprezintă o importantă plasă de siguranță pentru alimentarea cu apă, în special în perioadele în care regimul hidrologic este deficitar.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412164" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/baraj1.jpg" alt="" width="2048" height="1536" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/baraj1.jpg 2048w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/baraj1-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/baraj1-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/baraj1-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/baraj1-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/baraj1-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/baraj1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/baraj1-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/baraj1-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/baraj1-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 2048px) 100vw, 2048px" />Acumularea Valea de Pești are ca principală destinație alimentarea cu apă potabilă și industrială a localităților: Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petroșani. „În total, vorbim despre aproximativ 70.000 de locuitori ai Văii Jiului. Așadar, atunci când spunem că lacul este la 100%, spunem, de fapt, că o rezervă importantă de apă pentru zeci de mii de oameni este asigurată. În spatele funcționării normale a unui baraj se află activitatea permanentă a specialiștilor.<br />
Sistemul Hidrotehnic Independent Petroșani, subunitate a Administrației Bazinale de Apă Jiu, administrare Acumularea Valea de Pești. Întreținerea și exploatarea unui asemenea obiectiv înseamnă supraveghere permanentă, verificări tehnice, urmărirea comportării construcției, monitorizarea nivelurilor și parametrilor hidrologici, verificarea instalațiilor și mecanismelor hidrotehnice, intervenții de întreținere și menținerea tuturor componentelor în stare corespunzătoare de funcționare”, mai menționează ABA Jiu.<br />
Lucrările la Barajul Valea de Pești au început în 1967, iar acumularea a început să fie umplută în 1973.<br />
Barajul face parte din infrastructura hidrotehnică strategică a Văii Jiului și este încadrat în clasa I de importanță și categoria B de importanță deosebită.<br />
<em><strong>Gelu Ionescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/barajul-valea-de-pesti-plin-100-cu-apa/">Barajul Valea de Pești, plin 100% cu apă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/barajul-valea-de-pesti-plin-100-cu-apa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Popasuri gorjene &#8211; Călător în prag de toamnă prin lumea de piatră a Jiului de Sus</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/popasuri-gorjene-calator-in-prag-de-toamna-prin-lumea-de-piatra-a-jiului-de-sus/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/popasuri-gorjene-calator-in-prag-de-toamna-prin-lumea-de-piatra-a-jiului-de-sus/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 27 Aug 2026 21:18:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cheile galbenului]]></category>
		<category><![CDATA[cheile oltetului]]></category>
		<category><![CDATA[Gîrla Vacii]]></category>
		<category><![CDATA[pestera muierilor]]></category>
		<category><![CDATA[pestera polovragi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=412191</guid>

					<description><![CDATA[<p>Bordura sudică a masivelor Parîng şi Vulcan este formată în majoritate din calcare supuse proceselor de carstificare. Pe aceste locuri, apele meteorice precum şi cele din râuri, lucrând neîntrerupt milioane de ani, au creat forme şi fenomene carstice de o frumuseţe şi un pitoresc aparte. Dintre acestea putem aminti Cheile Olteţului cu a lor Peșteră [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/popasuri-gorjene-calator-in-prag-de-toamna-prin-lumea-de-piatra-a-jiului-de-sus/">Popasuri gorjene &#8211; Călător în prag de toamnă prin lumea de piatră a Jiului de Sus</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Bordura sudică a masivelor Parîng şi Vulcan este formată în majoritate din calcare supuse proceselor de carstificare. Pe aceste locuri, apele meteorice precum şi cele din râuri, lucrând neîntrerupt milioane de ani, au creat forme şi fenomene carstice de o frumuseţe şi un pitoresc aparte.</strong></p>
<p>Dintre acestea putem aminti Cheile Olteţului cu a lor Peșteră Polovragi, cea mai lungă cavitate din Oltenia şi a cincea din ţară, unde explorarea galeriilor subacvatice a fost făcută şi este continuată de GEES Bucuresti, Cheile Galbenului cu Peştera Muierilor, prima cavitate electrificată şi amenajată pentru vizitare din ţară şi urme ale locuirii acesteia cu foarte mult timp în urmă, pentru ca trecând de cealaltă parte a Jiului, în porţiunea grandiosului său defileu, se constituie astăzi în cel mai nou parc naţional al României, să menţionăm Sheile Sohodolului cu a sa multitudine de peşteri şi avene, dintre care două deţin recorduri naţionale în materie de „câmpuri de lapiezuri şi depozitele de terra-rossa“, rarităţi la nivel european, precum şi un curios şi încă cercetat în totalitate fenomen de difluenţă subterană în peştera Gîrla Vacii.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412193" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12.jpg" alt="" width="1200" height="799" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-1024x682.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-768x511.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-631x420.jpg 631w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-696x463.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-1068x711.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Tot pe aceste locuri se mai păstrează urme ale locuirii de către oamenii preistorici a unor cavităti (peșterile Popii şi Cioarei), enigme care nici în ziua de azi nu au fost complet elucidate (Inelul de Piatră al Sohodolului) şi legătura sa cu peșterile Pîrlajului şi Laptelui aflate pe creasta estică a Sohodolului, precum şi perimetrele Şuşiţa Verde şi Şuşiţa Seacă fiecare dintre ele cu particularităţile sale cu o cunoscută circulație subterană a apei prin carst circulație favorizată de condiţiile specifice existente în zonă.<br />
Pentru cei interesaţi, Gorjul dispune de un număr impresionant de peşteri, avene şi alte fenomene carstice ( peste 2000 ), care sunt grupate în mai multe perimetre speologice. Mulţi dintre cei care vizitează aceste obiective, ori pur şi simplu se află în vecinătate cu ocazia unor sărbători ori nedei, lasă în urma lor mizerie, să nu mai punem la socoteală intervenţiile ce se fac la maşini cu prilejul ieşirii la iarbă verde.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412194" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-3.jpg" alt="" width="1200" height="720" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-3-320x192.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-3-1024x614.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-3-768x461.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-3-700x420.jpg 700w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-3-696x418.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-3-1068x641.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Cheile Şuşiţei Verzi, la o privire generală, nu prezintă aspectul formelor carstice cu care suntem învăţaţi, datorită faptului că sunt largi, iar delimitarea acestora este dificil de realizat. Perimetrul de mai sus menţionat este delimitat la est de masivele Sturi, Feţîia şi Cioara, iar la vest de muntele Borzi. Şuşiţa Verde, care se formează tocmai în apropierea vârfului Straja prin unirea mai multor pârâiaşe dintre care cele mai importante sunt Amaru şi Cartianu parcurge în prima parte a albiei sale o porţiune de roci impermeabile specifice zonei de creastă a Vulcanului pentru ca mai apoi să străbată perimetrul calcaros din componenţa platformei de eroziune Gornoviţa. Astfel, prin trecerea apei prin cele două unităţi geologice se formează cele două porţiuni ale cheii. Lăţimea acestora este de 30-50 m în porţiunea de şisturi şi granite, ajungând la 150-200 metri în porţiunea străbătută în calcare.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412195" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-1.jpg" alt="" width="1200" height="799" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-1-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-1-1024x682.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-1-768x511.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-1-631x420.jpg 631w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-1-696x463.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/12-1-1068x711.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Şuşiţa Verde curge de regulă pe toată lungimea cheilor, dar debitul ei scade sever în perioadele de secetă prelungită, precum şi printr-o puternică penetrare a apei în carst pe un perimetru ce începe de la confluenţa cu Pârâul Sec şi se termină în apropierea satului Curpen. Deoarece debitele pierdute nu se mai regăsesc, în aval s-a determinat că acestea se deplasează subteran de la NE spre SV. În cadrul platformei de eroziune Gornoviţa, formele carstice sunt bine reprezentate printr-o multitudine de peșteri şi avene, precum şi prin câmpul de lapiezuri din vecinătatea vârfurilor Leşu şi Cioclovina Vălarilor ce formează una dintre cele mai spectaculoase perimetre de eroziune endocarstice din Carpaţi.<br />
Dâlma Cucutelor fenomenul cel mai reprezentativ din perimetrul Şuşiţa Seacă s-a format cu mult timp în urmă prin acţiunea de erodare a Şuşiţei Seci, precum şi a pârâului Valea Seacă.<br />
Cursurile acestora au fost drenate în final pe un curs subteran ce are şi scurte apariţii la suprafată. Creasta Dâlmei Cucutelor însoţeşte cheile pe o lungime de mai bine de 3 km., constituind versantul vestic. Acesta este format cu preponderență din calcare puternic carstificate cu o mare varietate de fenomene specifice (cleanţuri, abrupturi, lapiezuri, peşteri şi avene). Se cuvine să amintim aici cele mai spectaculoase forme carstice: Bidăroaia din Dîlma Cucutelor (-22m), avenul I (-12m), avenul F (-37m), precum şi Avenul Perseverenţei din Bordul Dobriţei (-88m). Dâlma Cucutelor poate fi parcursă parţial sau integral cu atenţionarea că accesul în avene va fi efectuat numai cu echipament potrivit şi dublat de solide cunoştinţe legate de alpinismul subteran.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412196" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/18.jpg" alt="" width="1200" height="908" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/18.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/18-317x240.jpg 317w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/18-1024x775.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/18-768x581.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/18-555x420.jpg 555w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/18-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/18-696x527.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/18-1068x808.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Cheile Sohodolului se întind pe o distanţă de aproximativ 12 km., între Poiana Contului şi comuna Runcu. Acestea pot fi împărţite în trei sectoare: Cheile Runcului, Cheile Vidrei şi Cheile Pătrunsa. Împărţirea este rezultatul configuraţiei geologice, unde calcarele care ocupă cea mai mare parte sunt întrerupte de două ori de bare de şisturi cristaline şi granituri.<br />
Calcarele predominante în acest perimetru prezintă o mare permeabilitate carstică datorită unui sistem bine dezvoltat de fisuri, canale, peşteri şi avene formate în urma unui îndelungat proces de dizolvare. Prin acest adevărat labirint subteran apele se infiltrează cu uşurinţă, dând naştere la o multitudine de fenomene carstice.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412197" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/41.jpg" alt="" width="1200" height="908" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/41.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/41-317x240.jpg 317w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/41-1024x775.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/41-768x581.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/41-555x420.jpg 555w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/41-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/41-696x527.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/41-1068x808.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În alte cazuri apa se înmagazinează în golurile subterane şi iese la suprafaţă sub forma unor izbucuri, din care unele cu debite importante. Cele mai cunoscute din acest perimetru sunt câmpurile de lapiezuri (formaţiuni carstice de suprafaţă ce au luat nastere prin coroziune pe roci carstificabile), avenele din acest perimetru (din care două deţin recorduri naţionale la cea mai mare stalacmită, 10 metri, precum şi cel mai mare puţ vertical -122m), cele două tuneluri ovoidale ce formează Nările (de 76 şi respectiv 57m), peştera Gîrla Vacii ce prezintă un foarte rar fenomen de difluenţă subterană şi nu în ultimul rând Inelul de Piatră sau Inelul Domniţei, cum mai este cunoscut, o adevărată emblemă a Sohodolului asupra originii sale fiind făcute şi în ziua de azi o multitudine de presupuneri unele dintre acestea de-a dreptul hilare.<br />
Nu trebuie omisă din această enumerare Izvoarele Cernei aflate pe teritoriul judeţului nostru cea mai puternică sursă carstică din Romania cu un debit ce variază între 3.000-10.000litri/sec. şi unde, ca o curiozitate, temperatura apei este constantă 6,8 grade C) indiferent de anotimp, ce face ca nici în iernile cele mai geroase să nu îngheţe, oferind un peisaj aproape ireal.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412198" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/d2.jpg" alt="" width="1200" height="777" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/d2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/d2-320x207.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/d2-1024x663.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/d2-768x497.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/d2-649x420.jpg 649w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/d2-696x451.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/d2-1068x692.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Şi aici trebuie menţionat faptul ca în urma cercetărilor hidrospeologilor apele izvoarelor îşi au originea tocmai în Retezatul Mic într-un perimetru carstic numit Scorota-Soarbele. Cercetările făcute cu ajutorul trasorilor clasici şi speciali au scos în evidenţă faptul că traseul subteran Soarbele-Izvoarele Cernei este cea mai lungă străpungere hidrologică subterană determinată pînă la ora actuală în România.<br />
Ultima, dar nu cea din urmă, este zona cuprinsă între văile Motrului Sec şi ale Motrului Mare unde se dezvoltă complexul carstic Muşetoaia, care se întinde către miazănoapte până în apropierea Pietrei Mari a Cloşaniului. Pe aceste locuri poate fi admirată o mare varietate a formelor şi fenomenelor carstice constînd în câmpuri de doline, cleanţuri, abrupturi, peşteri şi avene. Cele mai cunoscute sunt peşterile Martel şi Lazului precum şi peştera-aven de la Sohodoalele Mici.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-412199" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/r1.jpg" alt="" width="1200" height="886" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/r1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/r1-320x236.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/r1-1024x756.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/r1-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/r1-768x567.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/r1-569x420.jpg 569w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/r1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/r1-696x514.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/r1-1068x789.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Având în vedere că perimetrele carstice sunt dintre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul nostru cu toate consecinţele legate de degradarea peisajului ambiental, printr-un turism civilizat în deplină armonie cu mediul ambiant, aceste zone de o frumuseţe aparte vor putea continua să ne încânte şi pe viitor, prin bogăţia fenomenelor carstice şi a diversităţii lor biologice.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/popasuri-gorjene-calator-in-prag-de-toamna-prin-lumea-de-piatra-a-jiului-de-sus/">Popasuri gorjene &#8211; Călător în prag de toamnă prin lumea de piatră a Jiului de Sus</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/popasuri-gorjene-calator-in-prag-de-toamna-prin-lumea-de-piatra-a-jiului-de-sus/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>7 flori ideale pentru a mulțumi fără ocazie specială</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-flori-ideale-pentru-a-multumi-fara-ocazie-speciala/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-flori-ideale-pentru-a-multumi-fara-ocazie-speciala/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 26 Aug 2026 06:02:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[buchet de trandafiri]]></category>
		<category><![CDATA[flori]]></category>
		<category><![CDATA[Freziile]]></category>
		<category><![CDATA[gesturi spontane]]></category>
		<category><![CDATA[ocazie specială]]></category>
		<category><![CDATA[Trandafirii roz]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=411940</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ai simțit vreodată că vrei să spui „mulțumesc”, dar nu există o aniversare sau o sărbătoare care să justifice un cadou? Tocmai aceste gesturi spontane rămân, de obicei, în memorie. Poate o prietenă te-a ascultat într-o perioadă agitată. Poate un coleg ți-a preluat o parte din sarcini. Sau poate vrei să arăți recunoștință părinților, fără [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-flori-ideale-pentru-a-multumi-fara-ocazie-speciala/">7 flori ideale pentru a mulțumi fără ocazie specială</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ai simțit vreodată că vrei să spui „mulțumesc”, dar nu există o aniversare sau o sărbătoare care să justifice un cadou? Tocmai aceste gesturi spontane rămân, de obicei, în memorie. Poate o prietenă te-a ascultat într-o perioadă agitată. Poate un coleg ți-a preluat o parte din sarcini. Sau poate vrei să arăți recunoștință părinților, fără un motiv anume.</p>
<p>Florile transmit apreciere într-un mod direct și sincer. Le oferi, zâmbești, iar mesajul ajunge la destinatar rapid. Mai jos găsești 7 idei de flori potrivite pentru astfel de momente, plus recomandări practice de aranjare și îngrijire, astfel încât gestul tău să fie complet.</p>
<h2><strong>1. Trandafirii roz – apreciere exprimată simplu</strong></h2>
<p>Dacă vrei o alegere sigură, mergi pe trandafiri roz. Ei exprimă admirație și respect, fără a sugera romantism intens. Pentru o mulțumire adresată unei colege, unei mame sau unei prietene apropiate, poți alege <a href="https://www.floria.ro/buchete-flori/trandafiri"><strong>un buchet cu trandafiri</strong></a> în nuanțe de roz pudrat sau roz intens, în funcție de personalitatea destinatarei.</p>
<p>Integrează buchetul în decor astfel:</p>
<ul>
<li>Așază-l într-o vază cilindrică din sticlă transparentă pentru un living modern.</li>
<li>Alege o vază ceramică în tonuri pastel dacă îl pui pe masa din bucătărie.</li>
<li>Combină trandafirii cu eucalipt pentru un aspect aerisit, potrivit pentru spații minimaliste.</li>
</ul>
<p>Pentru ca florile să reziste mai mult, taie tijele la 45° la fiecare două zile și schimbă apa zilnic. Trandafirii rezistă, în majoritatea cazurilor, între 7 și 10 zile dacă îi ții departe de soare direct și surse de căldură.</p>
<p>Dacă vrei să trimiți surpriza la distanță, poți opta pentru <a href="https://www.floria.ro/livrare-nationala/florarie-online-cluj-napoca"><strong>livrarea florilor în Cluj</strong></a> sau în alte orașe, iar buchetul ajunge pregătit pentru a fi pus imediat în apă.</p>
<h2><strong>2. Lalelele galbene – energie și prietenie</strong></h2>
<p>Lalelele galbene sunt <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Flower">flori</a> care exprimă bucurie și deschidere. Sunt potrivite pentru prieteni apropiați, colegi sau o gazdă care te-a primit cu căldură. Forma lor simplă le face ușor de integrat în orice locuință.</p>
<p>Poate nu știai, dar lalelele continuă să crească după ce le așezi în vază, uneori câțiva centimetri. Tocmai de aceea:</p>
<ul>
<li>Alege o vază mai înaltă decât lungimea actuală a tijelor.</li>
<li>Verifică zilnic nivelul apei.</li>
<li>Rotește vaza la două zile pentru o creștere uniformă.</li>
</ul>
<p>Pentru un efect decorativ plăcut, așază lalelele galbene pe o consolă de la intrare, într-o vază albă mată. Contrastul dintre galben și alb luminează spațiul fără să îl încarce.</p>
<h2><strong>3. Hortensiile mov – recunoștință profundă</strong></h2>
<p>Hortensia atrage imediat atenția prin inflorescențele sale bogate. Nuanțele de mov sau lila transmit apreciere sinceră și susținere emoțională. O poți oferi unui mentor, unui profesor sau unei persoane care ți-a fost aproape într-un moment dificil.</p>
<p>Pentru design:</p>
<ul>
<li>Folosește o vază rotundă, cu deschidere largă.</li>
<li>Scurtează tijele astfel încât florile să stea compact.</li>
<li>Completează cu frunze verzi simple, fără alte flori care să încarce compoziția.</li>
</ul>
<p>Hortensiile au nevoie de multă apă. În primele două zile, verifică nivelul dimineața și seara. Dacă observi că încep să se lase, scufundă complet inflorescența în apă rece pentru 20–30 de minute. În multe cazuri, își revin vizibil.</p>
<p>Într-un decor clasic, cu mobilier din lemn masiv, hortensiile mov aduc echilibru cromatic. Într-un apartament modern, creează un punct de interes pe o masă simplă din sticlă.</p>
<h2><strong>4. Freziile – parfum discret și încredere</strong></h2>
<p>Freziile se potrivesc perfect pentru o mulțumire adresată unei persoane apropiate. Parfumul lor este fin, iar florile se deschid treptat, ceea ce prelungește perioada în care arată bine.</p>
<p>Le poți așeza:</p>
<ul>
<li>Pe noptieră, într-o vază mică, pentru un dormitor aerisit.</li>
<li>Pe biroul de acasă, unde parfumul rămâne discret.</li>
<li>În baie, dacă spațiul are lumină naturală.</li>
</ul>
<p>Pentru îngrijire corectă:</p>
<ol>
<li>Taie tijele la două zile.</li>
<li>Elimină florile ofilite pentru a permite mugurilor să se deschidă.</li>
<li>Schimbă apa complet și spală vaza pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor.</li>
</ol>
<p>Freziile rezistă, în mod obișnuit, până la 10 zile. Dacă vrei să oferi un buchet compact, combină frezii albe și galbene pentru un efect luminos.</p>
<h2><strong>5. Gerbera colorată – mulțumire plină de optimism</strong></h2>
<p>Gerbera transmite energie prin culorile sale puternice: portocaliu, roz intens, roșu sau galben. O alegi atunci când vrei să ridici moralul cuiva sau să marchezi un ajutor oferit într-o perioadă solicitantă.</p>
<p>Pentru un aranjament echilibrat:</p>
<ul>
<li>Combină 5–7 fire în două culori complementare.</li>
<li>Folosește o vază joasă, care susține bine tijele.</li>
<li>Îndepărtează frunzele care ajung sub nivelul apei.</li>
</ul>
<p>Gerbera preferă apă curată și puțină, nu umple vaza complet. Taie tijele la trei zile și evită zonele foarte calde. În majoritatea cazurilor, rezistă între 7 și 12 zile.</p>
<p>Într-un birou cu mobilier alb sau gri deschis, un buchet de gerbera portocalii devine un accent cromatic plăcut, fără să încarce spațiul.</p>
<h2><strong>6. Orhideea Phalaenopsis – gest care rămâne în timp</strong></h2>
<p>Dacă vrei o mulțumire care durează luni, oferă o orhidee în ghiveci. Phalaenopsis înflorește îndelung și poate reînflori dacă o îngrijești corect.</p>
<p>Alege:</p>
<ul>
<li>Orhidee albă pentru un mesaj sobru și elegant.</li>
<li>Roz pal pentru o notă mai caldă.</li>
<li>Ghiveci ceramic simplu, potrivit cu decorul casei destinatarului.</li>
</ul>
<p>Instrucțiuni clare de îngrijire:</p>
<ol>
<li>Udă o dată pe săptămână prin scufundarea ghiveciului în apă timp de 10–15 minute.</li>
<li>Lasă apa să se scurgă complet.</li>
<li>Așază planta într-un loc luminos, dar fără soare direct.</li>
</ol>
<p>O orhidee așezată pe o comodă în living sau pe un birou ordonat devine parte din decor și amintește zilnic de gestul tău.</p>
<h2><strong>7. Mix pastel cu alstroemeria și eustoma – echilibru și rafinament</strong></h2>
<p>Un buchet în tonuri pastel, cu alstroemeria și eustoma, se potrivește în multe situații: mulțumire pentru colaborare, sprijin profesional sau ajutor constant.</p>
<p>Alstroemeria simbolizează prietenia și devotamentul, iar eustoma aduce eleganță. Împreună, creează un aranjament potrivit pentru interioare contemporane.</p>
<p>Pentru un efect armonios:</p>
<ul>
<li>Alege nuanțe de roz pudrat, lila și alb crem.</li>
<li>Folosește o vază ceramică mată.</li>
<li>Leagă buchetul cu un șnur din iută sau o panglică simplă.</li>
</ul>
<p>Acest tip de buchet rezistă frecvent până la două săptămâni. Taie tijele la 3–4 zile și schimbă apa complet. Îndepărtează frunzele scufundate pentru a menține apa curată.</p>
<p>Pe o masă din sufragerie sau pe o consolă din hol, un astfel de aranjament completează decorul fără să îl domine.</p>
<h2><strong>Cum alegi culoarea potrivită pentru mesajul tău</strong></h2>
<p>Gândește-te la relația pe care o ai cu persoana respectivă și la stilul casei sale. Culorile transmit intenția înainte de a citi mesajul.</p>
<ul>
<li>Roz: apreciere și admirație.</li>
<li>Galben: prietenie și energie.</li>
<li>Mov sau lila: respect și înțelegere.</li>
<li>Alb: sinceritate și claritate.</li>
</ul>
<p>Observă ce culori predomină în locuința destinatarului. Dacă are un decor neutru, poți alege un buchet mai intens. Dacă spațiul este deja colorat, mergi pe tonuri pastel sau monocrome.</p>
<h2><strong>Pași simpli pentru a păstra florile proaspete mai mult timp</strong></h2>
<p>Aplică aceste recomandări imediat după ce primești sau oferi buchetul:</p>
<ul>
<li>Taie tijele oblic, cu un cuțit bine ascuțit.</li>
<li>Îndepărtează frunzele aflate sub nivelul apei.</li>
<li>Schimbă apa la 2–3 zile.</li>
<li>Spală vaza cu detergent ușor înainte de fiecare reumplere.</li>
<li>Ține florile departe de fructe coapte, care eliberează etilenă și grăbesc ofilirea.</li>
</ul>
<p>Dacă oferi florile personal, explică pe scurt aceste reguli destinatarului.</p>
<p>Nu aștepta o dată din calendar pentru a-ți arăta recunoștința. Intră pe Floria.ro, alege buchetul care reflectă cel mai bine mesajul tău și programează livrarea în ziua dorită. Scrie câteva rânduri sincere pe felicitare și trimite florile exact atunci când persoana se așteaptă mai puțin.</p>
<p>Un „mulțumesc” spus la momentul potrivit schimbă atmosfera unei zile obișnuite. Acționează acum și transformă aprecierea ta într-un gest concret.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-flori-ideale-pentru-a-multumi-fara-ocazie-speciala/">7 flori ideale pentru a mulțumi fără ocazie specială</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-flori-ideale-pentru-a-multumi-fara-ocazie-speciala/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Prezentarea activității Erasmus+ VET</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prezentarea-activitatii-erasmus-vet/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prezentarea-activitatii-erasmus-vet/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 25 Aug 2026 21:20:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[21 de elevi]]></category>
		<category><![CDATA[cipru]]></category>
		<category><![CDATA[erasmus]]></category>
		<category><![CDATA[proiect]]></category>
		<category><![CDATA[stagiu de pregătire practică]]></category>
		<category><![CDATA[Valea Stanciului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=411877</guid>

					<description><![CDATA[<p>În cadrul proiectului Erasmus +2025-1-RO01-KA121-VET-000326419, un grup format din 21 de elevi însoţiţi de trei profesori din cadrul Şcolii Profesionale Valea Stanciului, Dolj, au participat în perioada 10-28 noiembrie 2025 în Cipru la un stagiu de pregătire practică în domeniul mecanică, calificarea mecanic agricol. Proiectul a avut ca partener participant în perioada 17-21 noiembrie 2025 [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prezentarea-activitatii-erasmus-vet/">Prezentarea activității Erasmus+ VET</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În cadrul proiectului <strong>Erasmus +2025-1-RO01-KA121-VET-000326419,</strong> un grup format din 21 de elevi însoţiţi de trei profesori din cadrul Şcolii Profesionale Valea Stanciului, Dolj, au participat în perioada 10-28 noiembrie 2025 în Cipru la un stagiu de pregătire practică în domeniul mecanică, calificarea mecanic agricol.<br />
Proiectul a avut ca partener participant în perioada 17-21 noiembrie 2025 şi reprezentantul agentului economic S.C. BODRAMI PREST S.R.L la activitatea de job shadowing în cadrul contractului de pregătire practică cu unitatea noastră şcolară.<br />
<em><strong>Scopul</strong></em> principal al proiectului Erasmus VET este de a creşte calitatea şi atractivitatea învăţământului şi formării profesionale prin mobilităţi transnaţionale pentru elevi, promovând astfel învăţarea pe tot parcursul vieţii, dezvoltarea competenţelor, incluziunea şi cooperarea între instituţii şi companii din Europa<br />
<em><strong>Obiectivele</strong></em> proiectului<br />
&#8211; Pregătirea forţei de muncă specializată în domeniul agricol<br />
&#8211; Posibilitatea de a lucra în companii performante din țările participante<br />
&#8211; Asimilarea unui nivel crescut de competente profesionale, abilități practice necesare exercitării profesiei de mecanic agricol.<br />
Această experienţă Erasmus+ a oferit elevilor, profesorilor şi reprezentantului agentului economic oportunitatea de a învăţa din bunele practici ale partenerilor europeni prin aprofundarea competenţelor de profesionalism în domeniul agricol, de a descoperi noi abordări educaţionale şi de a trăi momente autentice de interculturalitate şi colaborare.</p>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Prezentarea-activitatii-Erasmus1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411882" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Prezentarea-activitatii-Erasmus1.jpg" alt="" width="1000" height="291" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Prezentarea-activitatii-Erasmus1.jpg 1000w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Prezentarea-activitatii-Erasmus1-320x93.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Prezentarea-activitatii-Erasmus1-768x223.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Prezentarea-activitatii-Erasmus1-696x203.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1000px) 100vw, 1000px" /></a></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prezentarea-activitatii-erasmus-vet/">Prezentarea activității Erasmus+ VET</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/prezentarea-activitatii-erasmus-vet/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Grecia all inclusive 2026 pentru familii: facilități utile pentru copii</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/grecia-all-inclusive-2026-pentru-familii-facilitati-utile-pentru-copii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/grecia-all-inclusive-2026-pentru-familii-facilitati-utile-pentru-copii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 25 Aug 2026 11:02:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[all inclusive]]></category>
		<category><![CDATA[facilități utile]]></category>
		<category><![CDATA[family-friendly]]></category>
		<category><![CDATA[grecia]]></category>
		<category><![CDATA[vacanța din 2026]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=411827</guid>

					<description><![CDATA[<p>Te gândești deja la vacanța din 2026 și vrei un loc unde copiii să se bucure de libertate, iar tu să te relaxezi cu adevărat? Grecia rămâne una dintre cele mai potrivite opțiuni pentru familiile din România. Ajungi rapid cu zbor charter, găsești plaje cu intrare lină în mare și resorturi care știu exact ce [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/grecia-all-inclusive-2026-pentru-familii-facilitati-utile-pentru-copii/">Grecia all inclusive 2026 pentru familii: facilități utile pentru copii</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Te gândești deja la vacanța din 2026 și vrei un loc unde copiii să se bucure de libertate, iar tu să te relaxezi cu adevărat? Grecia rămâne una dintre cele mai potrivite opțiuni pentru familiile din România. Ajungi rapid cu zbor charter, găsești plaje cu intrare lină în mare și resorturi care știu exact ce înseamnă o vacanță cu cei mici.</p>
<p>Un pachet all inclusive bine ales îți simplifică organizarea: mesele sunt asigurate, activitățile pentru copii sunt incluse, iar transferul de la aeroport la hotel este deja planificat. Nu mai alergi după restaurante, nu calculezi zilnic cheltuieli și nu îți faci griji pentru programul celor mici. Te concentrezi pe timp petrecut împreună. În rândurile următoare găsești informații despre facilitățile utile pentru copii, stațiuni potrivite pentru familii, perioade bune de călătorie și criterii concrete de selecție pentru un resort all inclusive în Grecia în 2026.</p>
<h2><strong>De ce Grecia rămâne o alegere potrivită pentru familii în 2026?</strong></h2>
<p>Grecia atrage an de an milioane de turiști, iar datele publice despre turismul din Grecia confirmă interesul constant pentru această destinație. Infrastructura turistică s-a dezvoltat constant, iar multe resorturi s-au adaptat cerințelor familiilor cu copii.</p>
<p>Pentru tine, ca părinte, contează câteva aspecte practice:</p>
<ul>
<li><strong>Durata zborului</strong>: majoritatea zborurilor către insule precum Creta, Rodos, Kos sau Zakynthos durează între 2 și 3 ore. Copiii suportă mult mai ușor acest interval.</li>
<li><strong>Transfer inclus</strong>: pachetele charter includ, de regulă, transportul aeroport–hotel–aeroport. Cobori din avion și ajungi direct la resort.</li>
<li><strong>Plaje sigure</strong>: multe zone au nisip fin și intrare treptată în apă. În majoritatea cazurilor, plajele organizate au salvamari și facilități sanitare.</li>
<li><strong>Climă previzibilă</strong>: din mai până în septembrie, vremea este stabilă, cu puține zile ploioase.</li>
</ul>
<p>Grecia oferă combinația potrivită între accesibilitate, siguranță și varietate. Poți alege o insulă animată, cu aquapark-uri și excursii, sau o stațiune mai liniștită, unde copiii se joacă pe plajă în ritmul lor.</p>
<h2><strong>Ce înseamnă un resort „family-friendly”, în mod real?</strong></h2>
<p>Eticheta „family-friendly” apare des în descrieri, dar diferența o fac facilitățile concrete. Când analizezi un hotel, verifică următoarele elemente.</p>
<h3><strong>1. Facilități pentru bebeluși și copii mici (0–4 ani)</strong></h3>
<p>Dacă pleci cu un copil mic, ai nevoie de soluții simple și rapide. În majoritatea resorturilor orientate spre familii găsești:</p>
<ul>
<li>pătuț gratuit în cameră (la cerere);</li>
<li>scaune înalte în restaurant;</li>
<li>meniu adaptat (piureuri, legume fierte, carne simplă la grătar);</li>
<li>zone umbrite la piscină;</li>
<li>acces facil cu căruciorul în incintă.</li>
</ul>
<p>Verifică înainte de rezervare dacă pătuțul este inclus și dacă există camere poziționate într-o zonă mai liniștită a complexului. Dacă ai un program de somn bine stabilit pentru copil, această detaliere contează.</p>
<h3><strong>2. Facilități pentru copii între 4 și 12 ani</strong></h3>
<p>La această vârstă, copiii vor activitate și socializare. Resorturile potrivite pentru familii oferă, de regulă:</p>
<ul>
<li>mini-club organizat pe grupe de vârstă;</li>
<li>piscină separată pentru copii, cu adâncime redusă;</li>
<li>tobogane sau mini aquapark;</li>
<li>loc de joacă exterior;</li>
<li>mini disco seara.</li>
</ul>
<p>Întreabă dacă mini-clubul funcționează zilnic și dacă activitățile sunt incluse în pachet. În multe cazuri, programul acoperă câteva ore dimineața și câteva ore după-amiaza, ceea ce îți permite să te relaxezi sau să mergi la plajă în liniște.</p>
<h3><strong>3. Facilități pentru adolescenți</strong></h3>
<p>Adolescenții se plictisesc ușor dacă oferta este orientată doar spre copii mici. Caută resorturi care includ:</p>
<ul>
<li>terenuri de fotbal, tenis sau volei;</li>
<li>sală de fitness;</li>
<li>sporturi nautice (caiac, paddle board);</li>
<li>zone de jocuri sau gaming;</li>
<li>Wi-Fi stabil în zonele comune.</li>
</ul>
<p>Pentru această categorie de vârstă, contează libertatea de mișcare într-un spațiu sigur. Complexurile închise, cu acces controlat, oferă mai multă liniște pentru părinți.</p>
<h2><strong>All inclusive sau ultra all inclusive?</strong></h2>
<p>Pentru familii, diferența dintre cele două formule devine vizibilă în detalii.</p>
<p><strong>All inclusive standard</strong> include, în general:</p>
<ul>
<li>mic dejun, prânz și cină tip bufet;</li>
<li>băuturi locale în intervale stabilite;</li>
<li>gustări limitate între mese.</li>
</ul>
<p><strong>Ultra all inclusive</strong> poate adăuga:</p>
<ul>
<li>gustări și înghețată pe tot parcursul zilei;</li>
<li>acces la restaurante tematice fără cost suplimentar;</li>
<li>minibar reumplut zilnic;</li>
<li>băuturi premium incluse.</li>
</ul>
<p>Dacă ai copii care cer gustări frecvente sau adolescenți cu apetit mare, formula extinsă poate fi mai potrivită pentru un sejur de 7–10 nopți. Analizează diferența de preț și raportul cu obiceiurile familiei tale.</p>
<p>Poți consulta opțiunile de <a href="https://www.coraltravel.ro/all-inclusive/grecia/">all inclusive în Grecia</a> și compara facilitățile incluse în fiecare pachet. Citește descrierea detaliată a hotelului și verifică exact ce servicii sunt incluse.</p>
<h2><strong>Stațiuni și insule potrivite pentru vacanțe cu copiii</strong></h2>
<h3><strong>Creta – varietate și resorturi mari</strong></h3>
<p>Creta oferă unele dintre cele mai bine echipate resorturi pentru familii. În zone precum Hersonissos, Stalida sau Rethymno găsești hoteluri cu aquapark propriu și plaje cu nisip fin.</p>
<p>Avantaje pentru familii:</p>
<ul>
<li>zboruri regulate charter;</li>
<li>distanțe rezonabile între aeroport și hotel (în funcție de zonă);</li>
<li>opțiuni variate de excursii ușoare, precum croaziere scurte sau vizite în orașe istorice.</li>
</ul>
<h3><strong>Rodos – combinație între plajă și istorie</strong></h3>
<p>Stațiuni precum Faliraki sau Kolymbia oferă resorturi adaptate familiilor. În plus, poți organiza o vizită în orașul vechi Rodos sau în Lindos. Copiii mai mari reacționează bine la astfel de ieșiri, mai ales dacă alternezi plimbarea cu pauze la terasă.</p>
<h3><strong>Zakynthos – natură și plaje liniștite</strong></h3>
<p>Zakynthos atrage familiile care caută ape limpezi și peisaje spectaculoase. Zone precum Tsilivi sunt potrivite pentru copii, cu plaje organizate și hoteluri apropiate de mal.</p>
<p>Excursiile scurte cu barca către peșteri sau golfuri pot fi o experiență plăcută pentru copiii peste 6–7 ani.</p>
<h3><strong>Kos – distanțe mici și atmosferă relaxată</strong></h3>
<p>Kos este o insulă compactă, ușor de explorat. Stațiuni precum Tigaki sau Marmari au plaje cu intrare lină în apă, potrivite pentru copii mici. Multe resorturi sunt construite aproape de plajă, ceea ce simplifică programul zilnic.</p>
<h3><strong>Halkidiki – acces rapid pe continent</strong></h3>
<p>Dacă preferi Grecia continentală, Halkidiki oferă acces prin aeroportul din Salonic. Stațiunile din Kassandra și Sithonia au hoteluri cu regim all inclusive și plaje late, cu nisip.</p>
<p>Transferul este, în multe cazuri, mai scurt decât pe insule, ceea ce poate conta dacă ai copii mici.</p>
<h2><strong>Cum alegi resortul potrivit pentru familia ta?</strong></h2>
<p>Alege hotelul în funcție de nevoile reale ale copiilor, nu doar după numărul de stele. Urmează câțiva pași simpli:</p>
<ol>
<li><strong>Verifică suprafața camerei.</strong> Pentru doi adulți și un copil, caută minimum 25–30 mp. Pentru doi copii, analizează opțiunea de cameră family sau apartament.</li>
<li><strong>Analizează poziționarea față de plajă.</strong> Hotelurile situate direct pe plajă reduc drumurile zilnice. Dacă există shuttle bus, verifică frecvența acestuia.</li>
<li><strong>Citește recenzii de la alte familii.</strong> Caută comentarii despre mâncare pentru copii, curățenie, animație și atitudinea personalului.</li>
<li><strong>Verifică structura piscinelor.</strong> Ideal este să existe piscină separată pentru copii, cu adâncime adaptată.</li>
<li><strong>Analizează programul mini-clubului.</strong> Unele funcționează doar câteva ore pe zi sau doar în sezon de vârf.</li>
</ol>
<p>Cu aceste informații, reduci riscul de a alege un hotel orientat mai mult spre cupluri decât spre familii.</p>
<h2><strong>Mesele și meniurile pentru copii</strong></h2>
<p>Un avantaj important al regimului all inclusive îl reprezintă varietatea. În majoritatea resorturilor găsești:</p>
<ul>
<li>paste simple sau cu sos de roșii;</li>
<li>carne la grătar (pui, curcan);</li>
<li>cartofi, orez, legume fierte;</li>
<li>supe clare;</li>
<li>fructe proaspete și iaurt.</li>
</ul>
<p>Acest tip de meniu acoperă preferințele copiilor. Dacă ai un copil cu alergii sau intoleranțe, anunță agenția și hotelul înainte de plecare. Multe unități oferă opțiuni fără gluten sau fără lactoză, la cerere.</p>
<h2><strong>Perioade recomandate pentru vacanța din 2026</strong></h2>
<h3><strong>Mai – iunie</strong></h3>
<p>Temperaturi între 24 și 28°C, plaje mai aerisite și apă suficient de caldă pentru înot. Este o perioadă potrivită pentru copii mici.</p>
<h3>Iulie – august</h3>
<p>Temperaturi ridicate, frecvent peste 32°C. Atmosferă animată și program complet de animație în hoteluri. Rezervă din timp dacă alegi această perioadă.</p>
<h3><strong>Septembrie</strong></h3>
<p>Apă caldă, temperaturi mai blânde și o atmosferă mai relaxată. Pentru multe familii, începutul lunii septembrie oferă un echilibru bun între climă și grad de ocupare.</p>
<p>Rezervările pentru 2026 încep, de regulă, cu multe luni înainte de sezon. Dacă vrei cameră family într-un resort popular, analizează ofertele din timp.</p>
<h2><strong>Transport și organizare</strong></h2>
<p>Majoritatea pachetelor charter includ:</p>
<ul>
<li>zbor dus–întors;</li>
<li>bagaj de cală;</li>
<li>transfer aeroport–hotel–aeroport;</li>
<li>asistență turistică la destinație.</li>
</ul>
<p>Acest format îți simplifică planificarea. Nu trebuie să cauți separat transport sau cazare. Verifică orarul zborului și durata transferului, mai ales dacă călătorești cu copii mici.</p>
<p>Pentru siguranță suplimentară, încheie o asigurare medicală de călătorie. Chiar dacă deții cardul european de sănătate, o poliță extinsă acoperă situații neprevăzute.</p>
<h2><strong>Bugete orientative și planificare</strong></h2>
<p>Costul unui pachet variază în funcție de:</p>
<ul>
<li>perioadă (vârf de sezon sau extrasezon);</li>
<li>categoria hotelului;</li>
<li>tipul camerei;</li>
<li>aeroportul de plecare.</li>
</ul>
<p>Pentru rezultate stabile în planificare, stabilește din timp:</p>
<ul>
<li>perioada exactă;</li>
<li>numărul de nopți (7, 10 sau 14);</li>
<li>tipul de cameră dorit;</li>
<li>nivelul de servicii (all inclusive sau ultra).</li>
</ul>
<p>Apoi solicită o ofertă personalizată. O recomandare adaptată vârstei copiilor și preferințelor tale te ajută să alegi mai eficient.</p>
<h2><strong>Sfaturi rapide înainte de plecare</strong></h2>
<ul>
<li>Include protecție solară ridicată pentru copii și pălării.</li>
<li>Programează activitățile în aer liber dimineața sau după ora 17:00 în lunile foarte calde.</li>
<li>Hidratează copiii constant.</li>
<li>Verifică documentele de identitate pentru fiecare membru al familiei.</li>
<li>Salvează în telefon datele hotelului și ale reprezentantului local.</li>
</ul>
<p>Vacanța în Grecia, într-un resort all inclusive bine ales, îți oferă un cadru organizat și prietenos pentru timp de calitate alături de copii. Dacă vrei să alegi varianta potrivită pentru 2026, discută cu un consultant și cere o ofertă adaptată familiei tale. Pe coraltravel.ro găsești pachete și oferte speciale pentru principalele destinații din Grecia, chiar și <a href="https://www.coraltravel.ro/oferte-last-minute/grecia/">vacanțe last-minute în Grecia</a>, iar o recomandare personalizată te ajută să planifici mai ușor următoarea vacanță.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/grecia-all-inclusive-2026-pentru-familii-facilitati-utile-pentru-copii/">Grecia all inclusive 2026 pentru familii: facilități utile pentru copii</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/grecia-all-inclusive-2026-pentru-familii-facilitati-utile-pentru-copii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum va arăta Oltenia în 2034. Încep consultările pentru noul plan de dezvoltare regională</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-va-arata-oltenia-in-2034-incep-consultarile-pentru-noul-plan-de-dezvoltare-regionala/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-va-arata-oltenia-in-2034-incep-consultarile-pentru-noul-plan-de-dezvoltare-regionala/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Aug 2026 21:20:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[adr sud vest oltenia]]></category>
		<category><![CDATA[antreprenori]]></category>
		<category><![CDATA[autoritati]]></category>
		<category><![CDATA[Oltenia 2034]]></category>
		<category><![CDATA[societății civile]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=411745</guid>

					<description><![CDATA[<p>Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia începe consultările publice pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2028-2034. Instituția vrea să afle de la autorități, antreprenori, universități și reprezentanți ai societății civile care sunt cele mai importante investiții pentru regiune și unde ar trebui direcționate fondurile europene în următorii ani. Printre principalele domenii analizate se [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-va-arata-oltenia-in-2034-incep-consultarile-pentru-noul-plan-de-dezvoltare-regionala/">Cum va arăta Oltenia în 2034. Încep consultările pentru noul plan de dezvoltare regională</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia începe consultările publice pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2028-2034.<br />
Instituția vrea să afle de la autorități, antreprenori, universități și reprezentanți ai societății civile care sunt cele mai importante investiții pentru regiune și unde ar trebui direcționate fondurile europene în următorii ani.<br />
Printre principalele domenii analizate se numără infrastructura și mobilitatea, educația, sănătatea și serviciile sociale, dezvoltarea și regenerarea urbană, cultura, patrimoniul și turismul, digitalizarea, piața muncii și resursele umane, economia și antreprenoriatul, agricultura și dezvoltarea rurală, precum și protecția mediului și adaptarea la schimbările climatice.</p>
<p><strong>Consultări în toate cele cinci județe</strong><br />
În perioada septembrie-noiembrie, reprezentanții ADR Sud-Vest Oltenia vor organiza întâlniri în Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.<br />
Scopul consultărilor este stabilirea priorităților și a direcțiilor de dezvoltare pentru regiunea Oltenia până în anul 2034. „Administrația publică, mediul de afaceri, universitățile și societatea civilă vor spune ce este prioritar pentru comunitățile din Oltenia”, a anunțat ADR Sud-Vest Oltenia.<br />
Datele întâlnirilor din fiecare județ urmează să fie anunțate în perioada următoare.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-va-arata-oltenia-in-2034-incep-consultarile-pentru-noul-plan-de-dezvoltare-regionala/">Cum va arăta Oltenia în 2034. Încep consultările pentru noul plan de dezvoltare regională</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-va-arata-oltenia-in-2034-incep-consultarile-pentru-noul-plan-de-dezvoltare-regionala/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Nostalgii de final estival &#8211; Prin universul celor două Jiuri în enigmatica lume a momârlanilor</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-de-final-estival-prin-universul-celor-doua-jiuri-in-enigmatica-lume-a-momarlanilor/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-de-final-estival-prin-universul-celor-doua-jiuri-in-enigmatica-lume-a-momarlanilor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Aug 2026 21:18:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Defileul Jiului]]></category>
		<category><![CDATA[Mihail Cândea]]></category>
		<category><![CDATA[peşterile Alunii Negrii]]></category>
		<category><![CDATA[valea jiului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=411776</guid>

					<description><![CDATA[<p>O incursiune prin lumea de piatră a celor două Jiuri şi de ce nu chiar în perimetrul ce după formare Jiul Mare îl parcurge de-a lungul defileului (ce în multe lucrări este considerat cel mai spectaculos din ţară) încântă ochiul şi poate oferi chiar în această perioadă peisaje de neuitat. Scocul Jiului de Vest, Surducul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-de-final-estival-prin-universul-celor-doua-jiuri-in-enigmatica-lume-a-momarlanilor/">Nostalgii de final estival &#8211; Prin universul celor două Jiuri în enigmatica lume a momârlanilor</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O incursiune prin lumea de piatră a celor două Jiuri şi de ce nu chiar în perimetrul ce după formare Jiul Mare îl parcurge de-a lungul defileului (ce în multe lucrări este considerat cel mai spectaculos din ţară) încântă ochiul şi poate oferi chiar în această perioadă peisaje de neuitat.</strong></p>
<p>Scocul Jiului de Vest, Surducul Defileului Jiului, peşterile Alunii Negrii, de Corali şi nu în ultimul rând lumea aproape ireală a avenelor, cleanţurilor şi cheilor formate pe cursul său ori a afluenţilor acestuia pot constitui tot atâtea impulsuri în a parcurge şi de ce nu explora aceste locuri de o frumuseţe şi un pitoresc aparte.<br />
Ascunse în inima pădurilor şuviţe de apă ce coboară din piatră-n piatră se adună şi luându-şi parcă rămas bun de la locurile de origine o pornesc la vale. Întreaga zonă este de o frumuseţe şi o sălbăticie ce impresionează ochiul.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411778" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-3.jpg" alt="" width="1200" height="766" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-3-320x204.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-3-1024x654.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-3-768x490.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-3-658x420.jpg 658w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-3-696x444.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-3-1068x682.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Porţiunea în care râul se strecoară prin lumea de linişte a muntelui îi poartă pe cei ce se încumetă să pătrundă pe Jiul de munte printr-o lume aproape ireală de forme şi fenomene carstice precum şi peisaje desprinse parcă din basme.<br />
Jiul de Vest îşi adună apele din cetăţile de piatră ale Retezatului şi Vîlcanului, în timp ce Jiul de Est coboară de pe înălţimile Parângului şi Şureanului. Perimetrele din vecinătatea celor două Jiuri pot oferi satisfacţii şi celor mai exigenţi speologi, montaniarzi ori simpli turişti. De asemenea, pe parcursul lor pot fi observate ruinele mai multor întărituri ori turnuri de veghe care de-a lungul vremurilor au avut rol de puncte de protejate precum şi de vamă la trecerile peste munte.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411779" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-2.jpg" alt="" width="1200" height="831" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-2-320x222.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-2-1024x709.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-2-768x532.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-2-606x420.jpg 606w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-2-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-2-696x482.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-2-1068x740.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-2-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Unul dintre cele mai vechi documente unde se pomeneşte despre Valea Jiului este un act emis de regele Vladislav al Ungariei către cneazul Mihail Cânde ce datează din anul 1499. Lipsită de terenuri prielnice pentru agricultură de-a lungul evului mediu Valea Jiului nu a avut o populaţie numeroasă în comparaţie cu Ţara Haţegului de pildă. Doar odată cu descoperirea primelor zăcăminte de cărbune, „valea” cunoaşte o dezvoltare economică şi demografică.<br />
Legenda spune că descoperirea zăcămintelor de cărbune ar fi fost întâmplătoare. Acum mai bine de două veacuri o armată austriacă apăra Vîlcanul de o unitate otomană ce încerca să pătrundă în Ardeal. Noaptea fiind rece, soldaţii austrieci au făcut focuri în tranşee.<br />
Comandanţii lor îngrijoraţi că le-ar putea fi trădate poziţiile, au dat ordin ca focurile să fie imediat stinse. Dar în zadar au încercat soldaţii s-o facă. Se aprinseseră zăcămintele de cărbune ce se aflau acolo demult timp neştiute de nimeni.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411780" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-3.jpg" alt="" width="1200" height="780" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-3-320x208.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-3-1024x666.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-3-768x499.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-3-646x420.jpg 646w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-3-696x452.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-3-1068x694.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Atunci, mai spune legenda, unul dintre comandanţii austrieci a avut o idee ce la final i-a pus pe fugă pe turci. A adunat grămezi mari de cărbuni şi le-a dat foc. Turcii speriaţi că a luat foc muntele în jurul lor s-au speriat şi au fugit.<br />
În perioada următoare oamenii locului au uitat de bogăţiile ce le ascundeau munţii de lângă ei. Doar vânătorii de prin partea locului când plecau cu prada ce-o vânau încărcau în căruţe şi „piatră neagră” pe care o duceau fierarilor şi potcovarilor din zonă. Întâmplarea a făcut ca doi saşi ce veniseră la vânătoare tocmai din Braşov să dea peste cărbune şi să intuiască o mare afacere.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411782" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-1.jpg" alt="" width="1200" height="710" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-1-320x189.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-1-1024x606.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-1-768x454.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-1-710x420.jpg 710w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-1-696x412.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-1-1068x632.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Ei au obţinut mai multe concesiuni şi în anul 1850 au înfiinţat primele societăţi de exploatare a cărbunelui la Vulcan şi Petroşani. Odată cu construcţia căii ferate Simeria-Petroşani din anul 1870 afluenţa în „vale” se măreşte, iar odată cu apariţia societăţii „Salgo-Torjan” din anul 1874, exploatarea cărbunelui este extinsă şi la Livezeni, Lonea şi Petrila. După Primul Război Mondial, se înfiinţează societatea „Petroşani”, odată cu aceasta fiind estimate şi primele rezerve de cărbune de pe acele locuri.<br />
La final iată câteva date despre cele două Jiuri: Cel de Vest are o lungime de 51 km. și un bazin hidrografic de 534 kmp. Izvorăşte din Retezatul Mic dintr-o căldare glaciară aflată la o altitudine de 1760 m. Jiul de Est are o lungime de 28 km., iar bazinul său hidrografic se întinde pe 479 kmp. Se naşte între masivele Şureanului şi Parângului mai precis la Culmea Şureanului.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411781" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-1.jpg" alt="" width="1200" height="823" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-1-320x219.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-1-1024x702.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-1-768x527.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-1-612x420.jpg 612w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-1-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-1-696x477.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-1-1068x732.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-1-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Jiul de Vest şi cel de Est îşi unesc apele la Livezeni-Iscroni dând naştere Jiului Mare ce la rândul său până la vărsarea în Dunăre adună apele mai multor afluenţi având un debit aproximativ de 86 mc/ sec (acesta putând varia în funcţie de condiţiile atmosferice ori climatice periodice).<br />
Trebuie făcută precizarea că în porţiunea între Bumbeşti şi Livezeni Jiul formează un defileu în lungime de 33 km în opinia multora cel mai spectaculos defileu format pe râurile interioare din ţara noastră.<br />
Astăzi se constituie în Parcul Naţional Defileul Jiului aflat în cea mai mare parte pe teritoriul gorjean.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-de-final-estival-prin-universul-celor-doua-jiuri-in-enigmatica-lume-a-momarlanilor/">Nostalgii de final estival &#8211; Prin universul celor două Jiuri în enigmatica lume a momârlanilor</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-de-final-estival-prin-universul-celor-doua-jiuri-in-enigmatica-lume-a-momarlanilor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Peripluri gorjene &#8211; De Gustar&#8230;&#8230;  Povestea berzei roşii</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-gorjene-de-gustar-povestea-berzei-rosii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-gorjene-de-gustar-povestea-berzei-rosii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 23 Aug 2026 21:19:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[barza rosie]]></category>
		<category><![CDATA[calnic]]></category>
		<category><![CDATA[somanesti]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=411649</guid>

					<description><![CDATA[<p>De ceva timp ocupat cu problemele cotidiene nu am mai trecut să văd cuiburile de berze aflate în zona Şomăneşti ori Slobozia fiind curios să mai văd evoluţia „juniorilor” precum şi pregătirile acestora pentru marea cursă a migraţiei ce duce după cum îmi spunea un biolog până în Africa mai precis în Delta Nilului. Până [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-gorjene-de-gustar-povestea-berzei-rosii/">Peripluri gorjene &#8211; De Gustar&#8230;&#8230;  Povestea berzei roşii</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>De ceva timp ocupat cu problemele cotidiene nu am mai trecut să văd cuiburile de berze aflate în zona Şomăneşti ori Slobozia fiind curios să mai văd evoluţia „juniorilor” precum şi pregătirile acestora pentru marea cursă a migraţiei ce duce după cum îmi spunea un biolog până în Africa mai precis în Delta Nilului.<br />
Până când am citit un articol dintr-un ziar central cum că acoperişurile mai multor blocuri ale unor oraşe din Valea Jiului deveniseră veritabile locuri de popas berzele adulte pregătindu-şi puii pentru trasee din ce în ce mai lungi şi nu în ultimul rând iniţiindu-i în haideţi să-i spunem „disciplina de zbor” dacă este să ne luăm după ruta de migraţie şi nu în ultimul rând lungimea ori dificultatea acesteia.<br />
Îmi zic atunci „ia să văd eu şi juniorii noştri înaripaţi de pe plaiurile gorjene cum se antrenează” şi dacă se poate să le fac chiar câteva fotografii.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411653" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-2.jpg" alt="" width="1200" height="786" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-2-320x210.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-2-1024x671.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-2-768x503.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-2-641x420.jpg 641w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-2-696x456.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-2-1068x700.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-2-741x486.jpg 741w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Dar iarăşi o serie de lucruri m-au făcut să nu pot ajunge pe plaiurile simpaticelor zburătoare doar zilele trecute am fost prin acele locuri chitit să le imortalizez „activităţile de pregătire” ca să-i spunem aşa.<br />
Dar ajuns pe acele locuri am avut o mare deziluzie . O parte din cuiburi erau goale berzele împreună cu puii lor ajunşi acum la maturitate porniseră în migraţia lor anuală care după cum vă spuneam mai înainte ajunge până în Delta Nilului ori în Isdrael.<br />
Nişte localnice aflate în faţa porţilor mi-au povestit că plecarea s-a făcut după un fel de „adunare generală” când aproape toate s-au strâns şi într-un cor de clămpănituri de-ale lor ( care după cum vă povesteam în vară aveai impresia că bate cineva o toacă ce rezonează în zeci de ecouri) au plecat împinse de instinctele lor ancestrale spre zonele unde să-şi petreacă anotimpul rece ce încet încet se instalează pe la noi.<br />
Trebuie făcută menţiunea şi am simţit inclusiv după felul cum povesteau că localnicii îndrăgesc aceste înaripate unele dintre ele coborând din cuiburi în curţile oamenilor şi nu de puţine ori mâncând la una cu găinile ori cu celelalte orătănii.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411654" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-4.jpg" alt="" width="1200" height="841" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-4-320x224.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-4-1024x718.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-4-768x538.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-4-599x420.jpg 599w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-4-696x488.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-4-1068x748.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-4-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Tot cu această ocazie un localnic mi-a istorisit că în urmă cu mai mulţi ani dintr-un cuib a căzut un pui de barză în curtea unei bătrâne. Aceasta l-a îngrijit dându-i de mai multe ori pe zi de mâncare chiar peştişori ori brotăcei pe care-i prindeau copiii de la apa din apropiere.<br />
După ce s-a înzdrăvenit pentru a-l cunoaşte bătrâna l-a vopsit pe spate şi burtă cu roşu iar toamna când berzele au plecat şi „cea roşie” şi-a luat zborul cu ele după ce exersaseră laolaltă .<br />
În primăvara următoare odată cu celelalte a venit şi barza roşie după cum era cunoscută de localnici care şi-a făcut cuib într-unul din cele părăsite a crescut o nouă generaţie de înaripate şi a plecat în migraţie pe traseul lor bine cunoscut.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411655" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-3.jpg" alt="" width="1200" height="766" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-3-320x204.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-3-1024x654.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-3-768x490.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-3-658x420.jpg 658w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-3-696x444.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/berze-3-1068x682.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Dar în primăvara următoare nu s-a mai întors lungimea traseului, epuizarea ori cine ştie ce alte pericole ascunse răpunând-o pe drum. Şi la ora actuală localnicii vârstnici din Câlnic ori Şomăneşti îşi mai aduc aminte despre povestea berzei roşii numită aşa cum vă spuneam după culoarea cu care fusese vopsită de bătrână pentru a o recunoaşte.<br />
Istorioara se poate constitui şi ca o confirmare că indiferent de lungimea şi greutatea rutelor de migraţie berzele revin exact pe acele locuri de unde au plecat toamna anunţându-şi vesele prezenţa printr-un veritabil cor de strigăte ori clămpănituri din cioc specifice.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-gorjene-de-gustar-povestea-berzei-rosii/">Peripluri gorjene &#8211; De Gustar&#8230;&#8230;  Povestea berzei roşii</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-gorjene-de-gustar-povestea-berzei-rosii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere cercetăşeşti &#8211; Campul ,,Acasă la Brâncusi&#8221; 2026</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-cercetasesti-campul-acasa-la-brancusi-2026/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-cercetasesti-campul-acasa-la-brancusi-2026/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 20 Aug 2026 21:13:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Acasă la Brâncuşi]]></category>
		<category><![CDATA[mişcarea cercetaşilor]]></category>
		<category><![CDATA[organizaţie de tineret]]></category>
		<category><![CDATA[Robert Baden -Powel]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=411425</guid>

					<description><![CDATA[<p>Recent în Arcanii Gorjului s-a desfășurat cel mai important eveniment al cercetașilor din România. Este vorba despre câmpul ,,Acasă la Brâncuși 2026,, ce a reunit mai bine de 400 membri ai acestei miscări creată si fondată acum mai bine de un secol de lordul Robert Baden Powel care a conceput în acest sens o serie [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-cercetasesti-campul-acasa-la-brancusi-2026/">Repere cercetăşeşti &#8211; Campul ,,Acasă la Brâncusi&#8221; 2026</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Recent în Arcanii Gorjului s-a desfășurat cel mai important eveniment al cercetașilor din România. Este vorba despre câmpul ,,Acasă la Brâncuși 2026,, ce a reunit mai bine de 400 membri ai acestei miscări creată si fondată acum mai bine de un secol de lordul Robert Baden Powel care a conceput în acest sens o serie de programe instructiv-educative bazate pe viata în aer liber si comuniunea prietenească.</strong></p>
<p>Să urăm si noi succes în acțiunile viitoare tinerilor cercetași si să reamintim pentru cititorii noștri câteva repere ale activității internaționale si de ce nu interne ale acestei nobile activități ce se poate constitui într-unul dintre cele mai însemnate activități pentru tineretul gorjean si nu numai.<br />
La ora actuală mişcarea cercetaşilor este cea mai importantă organizaţie de tineret din lume în care activează peste 17 milioane de cercetaşi din peste 160 de ţări si teritorii. După mai bine de un secol de la înfiinţare spiritul cercetăşiei este încă tânăr transformându-se într-o mişcare internaţională, nonguvernamentală, apolitică, bazată pe voluntariat deschisă tuturor copiilor şi tinerilor indiferent de rasă, sex sau credinţă religioasă.<br />
Cercetăşia este calea cea mai bună de a-ţi realiza un vis, un ideal sau un prieten bun. Aceasta se bazează pe trei principii:<br />
-Spiritual- aderenţa la valorile spirituale ale religiilor, respectarea credinţei celorlalţi şi a îndatoririlor ce decurg din aceasta.<br />
-Social- participarea activă la viaţa comunităţii în spiritul respectării drepturilor celorlalţi precum şi a protejării mediului înconjurător.<br />
-Personal- dezvoltarea personalităţii şi a capacităţii de exprimare liberă într-o societate democratică.<br />
Organizaţia Mondială a Cercetaşilor (WOSM-OMMS) este o mişcare internaţională compusă din organizaţiile SCOUT naţionale recunoscute. Acestea îşi desfăşoară activitatea sub asistenţa unui grup de profesionişti cu experienţă în peste 160 ţări.<br />
În cadrul ONU organizaţiile de cercetaşi colaborează cu UNICEF, UNESCO, Programul ONU pentru Mediu şi OMS.<br />
Prezentăm în continuare câteva repere legate de istoricul mişcării cercetăşeşti din ţara noastră precum şi activităţile specifice desfăşurate.<br />
Precursoarea mişcării cercetăşeşti în România este considerată organizaţia „Micii Dorobanţi” ce a activat în timpul războiului de independenţă asigurând aprovizionarea cu alimente şi muniţie a militarilor ce executau recunoaşteri sau observaţii asupra poziţiilor inamice. Din organizaţie au făcut parte Nicolae Iorga şi Constantin Istrati.<br />
Cercetăşia în România s-a născut în anul 1912 fiind membră fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout aducându-şi o contribuţie importantă la crearea unui climat democratic în perioada interbelică. În timpul celui de-al doilea război mondial cercetaşii au răspuns cu entuziasm chemării de eliberare a ţării acţionând în sprijinul acţiunilor militare desfăşurate pe teritoriul naţional.<br />
După anul 1945 cercetăşia a fost desfiinţată şi înlocuită cu binecunoscutele formaţiuni de Pionieri şi Şoimi ai Patriei. Mişcarea a renăscut în anul 1990 cu o structură ce numără la ora actuală peste 150 de centre locale.<br />
Cercetăşia este considerată o modalitate binevenită pentru copiii şi tinerii între 8 şi 25 de ani de a trăi exerciţiul democraţiei şi a-şi petrece în mod util şi atractiv o parte a timpului liber precum şi o metodă educativă ce completează şcoala şi familia prin contactul direct cu realitatea.<br />
De-a lungul timpului numeroase personalităţi culturale şi politice au activat în rândurile mişcării cercetăşeşti din România: M. Eliade, G. Antipa, I.I.C Brătianu, I. Cantacuzino, G. Călinescu, Principesa Elena a României, I. Raţiu etc. În prezent organizaţia din ţara noastră numără peste 10 000 de membri ce activează în peste 150 de centre locale de pe tot cuprinsul ţării.<br />
La nivel judeţean în decembrie 1914 se înfiinţează cohorta cercetaşilor gorjeni sub denumirea de „Legiunea Domnul Tudor” Dintre personalităţile implicate în mişcarea cercetăşească gorjeană putem aminti pe dr. N. Hasnaș, g-ral Muica, N.Frumuşanu şi lt. L.Teiusanu.<br />
Mugurel PETRESCU, fotografie autor</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-cercetasesti-campul-acasa-la-brancusi-2026/">Repere cercetăşeşti &#8211; Campul ,,Acasă la Brâncusi&#8221; 2026</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-cercetasesti-campul-acasa-la-brancusi-2026/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Lovitură pentru elevii săraci. Bursele sociale, tăiate în vacanțe</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lovitura-pentru-elevii-saraci-bursele-sociale-taiate-in-vacante/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lovitura-pentru-elevii-saraci-bursele-sociale-taiate-in-vacante/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 18 Aug 2026 21:17:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Bursele sociale]]></category>
		<category><![CDATA[dezbatere publica]]></category>
		<category><![CDATA[elevii săraci]]></category>
		<category><![CDATA[ministerul educatiei]]></category>
		<category><![CDATA[vacante scolare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=411143</guid>

					<description><![CDATA[<p>O nouă măsură pregătită de Ministerul Educației stârnește îngrijorare în rândul familiilor cu venituri mici. Ministerul a pus în dezbatere, pe 17 august, un proiect de Hotărâre de Guvern prin care bursele sociale nu ar mai fi plătite în perioada vacanțelor școlare. Modificarea nu este prezentată explicit în nota de fundamentare a proiectului. Ea poate [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lovitura-pentru-elevii-saraci-bursele-sociale-taiate-in-vacante/">Lovitură pentru elevii săraci. Bursele sociale, tăiate în vacanțe</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>O nouă măsură pregătită de Ministerul Educației stârnește îngrijorare în rândul familiilor cu venituri mici. Ministerul a pus în dezbatere, pe 17 august, un proiect de Hotărâre de Guvern prin care bursele sociale nu ar mai fi plătite în perioada vacanțelor școlare.<br />
Modificarea nu este prezentată explicit în nota de fundamentare a proiectului. Ea poate fi observată însă prin compararea actualelor prevederi cu cele propuse de Ministerul Educației.<br />
În prezent, HG 732/2025 prevede că elevii primesc bursa socială inclusiv în timpul vacanțelor. Proiectul elimină această prevedere și introduce bursa socială în regula generală: plata se face doar în perioada cursurilor.<br />
Asta înseamnă că, dacă proiectul va fi aprobat în forma actuală, familiile care se bazează pe acest sprijin vor rămâne fără cei 300 de lei pe lună în vacanțele școlare.<br />
Pentru familiile aflate deja la limita sărăciei, banii nu sunt deloc puțini. Tocmai bursa socială are rolul de a sprijini copiii din medii vulnerabile și de a reduce riscul de abandon școlar.<br />
Proiectul păstrează cuantumurile actuale: 450 de lei pentru bursa de merit, 300 de lei pentru bursa socială și cea tehnologică și 700 de lei pentru mamele minore reintegrate în sistemul de educație.<br />
Ministerul propune, în schimb, ca elevii din clasele a VIII-a și a XII-a să primească bursele de merit și sociale și în perioada pregătirii și susținerii Evaluării Naționale și a Bacalaureatului, până la afișarea rezultatelor finale.<br />
Proiectul a fost lansat în dezbatere publică pe 17 august, cu doar câteva săptămâni înainte de începerea noului an școlar.<br />
Cei care doresc să transmită observații și propuneri o pot face până pe 27 august, la adresa <a href="mailto:ufip@edu.gov.ro">ufip@edu.gov.ro</a>.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lovitura-pentru-elevii-saraci-bursele-sociale-taiate-in-vacante/">Lovitură pentru elevii săraci. Bursele sociale, tăiate în vacanțe</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/lovitura-pentru-elevii-saraci-bursele-sociale-taiate-in-vacante/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Popasuri estivale &#8211; La pas prin lumea „Bolboroaselor”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/popasuri-estivale-la-pas-prin-lumea-bolboroaselor/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/popasuri-estivale-la-pas-prin-lumea-bolboroaselor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 18 Aug 2026 21:15:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cheile sohodolului]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Conea]]></category>
		<category><![CDATA[lumea Bolboroaselor]]></category>
		<category><![CDATA[muntii valcan]]></category>
		<category><![CDATA[runcu]]></category>
		<category><![CDATA[Tismana]]></category>
		<category><![CDATA[Vale Seacă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=411118</guid>

					<description><![CDATA[<p>Recent, profitând de vremea frumoasă din ţinutul Gorjului, am făcut mai multe ture prin câteva locuri a căror pitoresc mi-a rămas în minte în vara asta. Unul dintre acestea o veritabilă îmbinare de forme şi fenomene ale naturii având chiar o discretă aură mistică l-a constituit ţinutul izvoarelor din nord-vestul judeţului mai precis perimetrul Izvarna [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/popasuri-estivale-la-pas-prin-lumea-bolboroaselor/">Popasuri estivale &#8211; La pas prin lumea „Bolboroaselor”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Recent, profitând de vremea frumoasă din ţinutul Gorjului, am făcut mai multe ture prin câteva locuri a căror pitoresc mi-a rămas în minte în vara asta.</strong></p>
<p>Unul dintre acestea o veritabilă îmbinare de forme şi fenomene ale naturii având chiar o discretă aură mistică l-a constituit ţinutul izvoarelor din nord-vestul judeţului mai precis perimetrul Izvarna unde puzderia de izbucuri ce apar “de sub streaşina muntelui ca nişte cuiburi de rândunici” cum plastic se exprima acum mai bine de nouă decenii Ion Conea unul dintre cei care au cercetat fenomenele de aici continuă să-i fascineze şi astăzi de la cunoscători şi până la simpli privitori de multe ori ajunşi ocazional prin aceste locuri de vis.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411126" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-2.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-2-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-2-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-2-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-2-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-2-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-2-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/1-2-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Relatam cu ceva timp în urmă mărturiile unora dintre cei care au avut răbdarea de a sta , a urmări şi de ce nu a asculta „bolboroasele” ori „fierbătorile de nisip” cum sunt numite pe aceste locuri izvoarele ce apar din coasta muntelui şi care în opinia hidrogeologilor care au făcut cercetări prin aceste locuri vin tocmai din Retezatul Mic mai precis dintr-o zonă carstică a acestuia numită parcă predestinat Soarbele (traseul apei de acolo pe sub Munţii Vâlcan şi până la ieşirea la lumină fiind în opinia acestora cea mai lungă străpungere subterană a apei la nivel naţional) că după această veritabilă meditaţie în sânul naturii s-au simţit mai încărcaţi energetic.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411128" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-2.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-2-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-2-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-2-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-2-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-2-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-2-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-2-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Un alt fenomen carstic impresionant dar din păcate prea puţin cunoscut, mediatizat şi nu în ultimul rând pus în valoare sunt Cheile Sohodolului dar nu de la Runcu aşa cum mulţi ar fi tentaţi să creadă (cu toate că termenul Sohodol înseamnă Vale Seacă şi poate fi întâlnit în mai multe locuri unde sunt fenomene carstice) ci de Izvarna.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411130" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-2.jpg" alt="" width="1200" height="704" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-2-320x188.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-2-1024x601.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-2-768x451.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-2-716x420.jpg 716w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-2-696x408.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-2-1068x627.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Râuleţul în curgerea sa pornită din cătunul Sohodol aflat ca într-o covată în împărăţia muntelui parcurge cheile cu acelaşi nume în lungime de aprox 2 km pentru ca la final să-şi poarte undele când vremea este prielnică şi are apă destulă în Orlea. Peisajul estival chiar şi pe căscăduţele ce s-au format poate fi uşor asemănat în aceste zile fără a greşi prea mult cu tablourile din filmele cunoscutului Walt Disney. Iar dacă vom dori să facem o tură pe cheile râuleţului în aceste zile chiar pentru câteva minute peisajul şi nu în ultimul rând jocul apei ne vor răsplăti cu siguranţă efortul depus.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411133" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/7-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Şi nu în ultimul rând dacă la plecare din acest veritabil sanctuar al naturii vom opri să aruncăm o privire de pe drumul ce merge de la Tismana spre Celei şi vom avea noroc de vreme clară cu siguranţă vom fi impresionaţi de imaginea despicăturii Cheilor Sohodolului de Izvarna în roca muntelui ca o lovitură a unui paloş uriaş dată de cine ştie ce personaj al folclorului local.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-411134" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/8-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Iar dacă ne vom aduce aminte că prin aceste locuri şi până la Ponoare în vecinătatea Podului Uriaşilor legendele spun că au trăit în vechime nişte oameni giganţi ce erau numiţi pelasgi iată cum putem contura întreaga zonă într-un perimetru de-a dreptul idilic din păcate prea puţin pus în valoare şi promovat în cadrul proiectelor ori a demersurilor agro- turistice specifice.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/popasuri-estivale-la-pas-prin-lumea-bolboroaselor/">Popasuri estivale &#8211; La pas prin lumea „Bolboroaselor”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/popasuri-estivale-la-pas-prin-lumea-bolboroaselor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Admiterea la liceu ar putea aduce concursuri organizate de licee</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/admiterea-la-liceu-ar-putea-aduce-concursuri-organizate-de-licee/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/admiterea-la-liceu-ar-putea-aduce-concursuri-organizate-de-licee/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 16 Aug 2026 21:17:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[admitere liceu]]></category>
		<category><![CDATA[evaluarea nationala]]></category>
		<category><![CDATA[ministerul educatiei]]></category>
		<category><![CDATA[probe scrise]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=410807</guid>

					<description><![CDATA[<p>Admiterea la liceu din 2027 ar putea veni cu schimbări importante. Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică metodologia pentru organizarea admiterii în clasa a IX-a. Potrivit proiectului, liceele vor putea organiza propriile concursuri de admitere, după Evaluarea Națională. La aceste probe vor putea participa elevii care obțin cel puțin nota 5 la [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/admiterea-la-liceu-ar-putea-aduce-concursuri-organizate-de-licee/">Admiterea la liceu ar putea aduce concursuri organizate de licee</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Admiterea la liceu din 2027 ar putea veni cu schimbări importante. Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică metodologia pentru organizarea admiterii în clasa a IX-a.<br />
Potrivit proiectului, liceele vor putea organiza propriile concursuri de admitere, după Evaluarea Națională. La aceste probe vor putea participa elevii care obțin cel puțin nota 5 la fiecare dintre probele Evaluării Naționale.<br />
Concursul va consta în două probe, stabilite de fiecare liceu în funcție de profil și specializare. De exemplu, pentru clasele de Matematică-Informatică, disciplinele pot fi matematica, informatica și TIC sau fizica. Pentru Științele Naturii pot fi alese biologia, chimia sau fizica, iar pentru clasele de Filologie și Științe Sociale sunt prevăzute discipline precum limba română, limbile moderne, istoria, geografia sau educația socială.<br />
Subiectele pentru aceste probe vor fi unice și vor fi elaborate la nivel național de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.<br />
Fiecare liceu va stabili și modul în care rezultatele probelor vor conta în calculul mediei de admitere. Informațiile despre discipline, organizarea concursului și criteriile de admitere ar urma să fie publicate de licee până la 1 octombrie 2026.</p>
<p><strong>Când ar urma să aibă loc probele</strong><br />
Conform calendarului propus, înscrierea la concursurile organizate de licee ar urma să aibă loc pe 8 iulie 2027, după afișarea rezultatelor la Evaluarea Națională.<br />
Probele sunt programate pentru 9 și 12 iulie, iar rezultatele finale ar urma să fie comunicate pe 15 iulie.<br />
Participarea la aceste concursuri nu va fi obligatorie. Elevii care nu aleg să susțină probele organizate de licee vor putea intra în continuare la liceu prin repartizare computerizată, în funcție de media de admitere și de opțiunile completate.<br />
Completarea opțiunilor este programată pentru 16 iulie și 19-22 iulie 2027, iar repartizarea computerizată ar urma să aibă loc pe 26 iulie. Înscrierea la liceele la care elevii au fost repartizați este prevăzută pentru 27 și 28 iulie.<br />
Proiectul se află în prezent în consultare publică, iar prevederile pot suferi modificări înainte de forma finală.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/admiterea-la-liceu-ar-putea-aduce-concursuri-organizate-de-licee/">Admiterea la liceu ar putea aduce concursuri organizate de licee</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/admiterea-la-liceu-ar-putea-aduce-concursuri-organizate-de-licee/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Nevoia de schimbare</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nevoia-de-schimbare/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nevoia-de-schimbare/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 16 Aug 2026 21:11:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[35 ani]]></category>
		<category><![CDATA[parlamentul romaniei]]></category>
		<category><![CDATA[revolutie]]></category>
		<category><![CDATA[schimbare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=410856</guid>

					<description><![CDATA[<p>Da, este mare nevoie de schimbare. Schimbarea nu se poate face însă cu oameni care au fost aleși în urmă cu peste 35 de ani și sunt încă la putere, care se consideră aleși pentru toată viața și nimeni nu are dreptul să-i înlăture. Ei sunt interesați de păstrarea funcțiilor și privilegiilor. Schimbarea poate avea [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nevoia-de-schimbare/">Nevoia de schimbare</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Da, este mare nevoie de schimbare. Schimbarea nu se poate face însă cu oameni care au fost aleși în urmă cu peste 35 de ani și sunt încă la putere, care se consideră aleși pentru toată viața și nimeni nu are dreptul să-i înlăture. Ei sunt interesați de păstrarea funcțiilor și privilegiilor. Schimbarea poate avea loc în condițiile în care se schimbă și mentalitatea oamenilor de rând care aplică ștampila acolo unde sunt îndemnați, pe aceleași partide, a intelectualilor care nu se implică. Sigur, nu toate schimbările aduc progres, așa cum se întâmplă și la noi de vreo 30 și ceva de ani. Orice schimbare poate constitui însă un reper în conștiința fiecăruia. Este nevoie de demnitate, de respect pentru popor și Țară. Doar așa poate avea loc schimbarea în bine.<br />
În parlament sunt trecuți în fruntea listelor cam aceiași oameni, în guvern pătrund ori revin cam aceiași oameni, în consiliile locale unii sunt neclintiți de la Revoluție!<br />
Gândiți-vă la ceea ce se întâmplă în societatea românească. Inflație, prețuri tot mai mari, pensii de mizerie, pentru cei mulți, în timp ce salariile unor categorii privilegiate sunt destul de mari, dar se plâng că nu le ajung banii. Locuri de muncă? Vânzători prin magazine, chiar dacă au terminat o facultate ori în alte locuri mai călduțe, obținute preferențial.<br />
Asistăm la plecarea în masă a românilor, la scăderea dramatică a populației țării. Pleacă oamenii din țară fiindcă în țara lor nu au cu ce să trăiască. Tineretul pleacă, își găsește un rost prin lumea largă; cei mai mulți nici măcar nu se mai gândesc la o revenire în țara în care s-au născut și au crescut.<br />
Valorile sunt atrase tot mai mult de câștigurile promise, de interesul guvernelor pentru a-i stimula și atrage, de a le asigura un trai decent și posibilități de afirmare. Avem destule exemple chiar de aici, din Novaci: Popescu Dumitru Cristian, Cojocaru Gheorghe, Ghimici Elena, Giosan Codruța, Popica Dan Adrian, Popescu Ileana (fostă Bobină), Todea Adela, Melencu Gabriela, Niculete Dumitru, Berbecel Gheorghe, Todea Mădălina Nadina, Țarfulea Gh. Nicolae, Târziu Simona Elena, ca să dau doar câteva exemple.<br />
Cum să se mai înapoieze românii în țară când guvernul nu face nimic pentru ei?<br />
Discutam zilele trecute cu un fost membru al Ansamblului ,,Nedeia’’ plecat cu toată familia în Anglia. S-a stabilit acolo, și-a cumpărat casă, copiii îi are la școală cu predare în limba engleză. În România, mai vin doar în vacanțe.<br />
Am tot urmărit discuțiile despre performanțele în domeniul natației ale lui David Popovici care a uimit toată lumea. Este lăudabil faptul că ne mândrim cu David Popovici, dar e cam singurul care ne ridică în ochii lumii. De altfel, în multe sporturi la care eram fruntași, acum suntem la coadă.<br />
Ne-am fi așteptat ca societatea să evolueze în bine după ultimele alegeri. Din păcate, suntem într-o degringoladă totală, fără un guvern legitim de atâta timp, la mâna unor partide iresponsabile. Criză în energie, prețurile cresc continuu, facturile se încarcă mereu. Te duci într-un Market și constați că doar căruciorul de la intrare a rămas la același preț, 50 de bani.<br />
Produsele agricole, pâinea, carnea și produsele din carne, laptele și produsele din lapte de care omul are mare nevoie, pentru unii au devenit un lux. Ce să mai vorbim de medicamente?<br />
Ceea ce se petrece în societatea noastră de astăzi nu mai corespunde cu nevoile reale ale oamenilor, fapt ce se observă în nemulțumirea crescândă a acestora. Oamenii așteaptă de mulți ani să le fie mai bine, dar binele întârzie să vină.<br />
Lev Tolstoi spunea: ,,Toată lumea se gândește să schimbe lumea, dar nimeni nu se gândește să se schimbe pe el’’. Cam așa se întâmplă și la noi: lumea vrea schimbare, dar ,,cei de sus’’, în vorbe sunt de acord cu ea, dar în fapte, nu! De altfel, la o bună parte dintre politicienii noștri le merge bine, au venituri substanțiale și nu le pasă de restul populației.<br />
Clasa politică promite mereu, dar oamenii simt pe pielea lor ,,îmbunătățirile’’ aduse. Ni se cere mereu răbdare. Dar câtă răbdare să mai tot avem când vedem cu ochii noștri când unii progresează surprinzător pe zi ce trece, în timp ce cei mulți trăiesc cum pot de pe o zi pe alta.<br />
<em><strong>CONSTANTIN DÂRVĂREANU</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nevoia-de-schimbare/">Nevoia de schimbare</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nevoia-de-schimbare/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Peripluri estivale &#8211; Castanii comestibili din Tismana Gorjului</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-castanii-comestibili-din-tismana-gorjului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-castanii-comestibili-din-tismana-gorjului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 13 Aug 2026 21:19:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[amenajări turistice]]></category>
		<category><![CDATA[manastirea tismana]]></category>
		<category><![CDATA[muntele Oslea]]></category>
		<category><![CDATA[Schitul Cioclovina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=410662</guid>

					<description><![CDATA[<p>În coasta muntelui Oslea, la contactul dintre munţi şi dealurile subcarpatice se află oraşul Tismana. Condiţiile climatice cu influenţe mediteraneene îi conferă urbei caracterul unei veritabile staţiuni. Localitatea astăzi cel mai tânăr oras gorjean este una dintre cele mai vechi aşezări din judeţul Gorj fiind menţionată în documente din secolul XV ca târg şi ca [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-castanii-comestibili-din-tismana-gorjului/">Peripluri estivale &#8211; Castanii comestibili din Tismana Gorjului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>În coasta muntelui Oslea, la contactul dintre munţi şi dealurile subcarpatice se află oraşul Tismana. Condiţiile climatice cu influenţe mediteraneene îi conferă urbei caracterul unei veritabile staţiuni.</strong></p>
<p>Localitatea astăzi cel mai tânăr oras gorjean este una dintre cele mai vechi aşezări din judeţul Gorj fiind menţionată în documente din secolul XV ca târg şi ca reşedinţă a „Bănişorilor de Tismana”. Dar probabil că localitatea era cunoscută mai demult datorită Mănăstirii Tismana aşezată „ca o poliţă prinsă în coasta muntelui” după cum spunea cunoscutul călător Paul din Alep în anul 1657 când a vizitat-o.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-410665" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-2-scaled.jpg" alt="" width="2560" height="1514" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-2-scaled.jpg 2560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-2-320x189.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-2-1024x606.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-2-768x454.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-2-1536x908.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-2-2048x1211.jpg 2048w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-2-710x420.jpg 710w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-2-696x412.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-2-1068x632.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 2560px) 100vw, 2560px" />Conform relatărilor populare Mănăstirea Tismana are la origine o bisericuţă din lemn de tisă de unde şi denumirea ei precum şi a localităţii din apropiere.<br />
În apropiere, la Topeşti se află cea mai mare rezervaţie de castani comestibili din ţară ce se întinde pe o suprafaţă de peste 60 hectare. Asupra prezenţei castanului comestibil în zona Topeşti &#8211; Tismana s-au emis de-a lungul timpului mai multe ipoteze:<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-410666" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-1.jpg" alt="" width="1200" height="876" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-1-320x234.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-1-1024x748.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-1-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-1-768x561.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-1-575x420.jpg 575w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-1-696x508.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-1-1068x780.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Prima dintre ele susţinută de A. Ionescu consideră prezenţa castanului ca o continuare din era terţiară până în zilele noastre. Într-o a doua ipoteză se presupune că aceştia ar fi fost plantaţi de coloniştii romani în epoca de colonizare a Daciei.<br />
În sfârşit într-o a treia ipoteză susţinută de I. Conea se presupune aducerea şi plantarea castanului comestibil de către călugării ce au venit din sudul Dunării pentru întemeierea mănăstirii Tismana. De aici el s-ar fi răspândit în toate direcţiile dar a rezistat numai pe ’’picioarele de munte’’ formate din roci calcaroase şi favorizat de climatul submediteranean<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-410669" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-1.jpg" alt="" width="860" height="575" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-1.jpg 860w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-1-320x214.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-1-768x513.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-1-628x420.jpg 628w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-1-696x465.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 860px) 100vw, 860px" />În aceste perimetre temperaturile medii anuale sunt mai ridicate cu 2-3 grC comparativ cu zonele depresionare iar luna cea mai rece (ianuarie) aici are în proporţie de 80% valori ale temperaturilor medii zilnice pozitive.<br />
Alături de castan în această ambianţă climatică mai creşte alunul turcesc, scrumbia, iedera şi liliacul sălbatic ce formează adevărate păduri cum ar fi cea de la Ponoare cu o suprafaţă de peste 20 hectare .<br />
La jumătatea lui Gustar la Mănăstirea Tismana are loc hramul Adormirea Maicii Domnului, manifestare de o înaltă ţinută religioasă când mănăstirea şi schitul Cioclovina devin neîncăpătoare pentru credincioşii dornici să asculte Cuvântul Domnului.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-410670" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-1.jpg" alt="" width="706" height="540" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-1.jpg 706w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-1-314x240.jpg 314w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-1-549x420.jpg 549w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-1-696x532.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 706px) 100vw, 706px" />Mănăstirea Tismana cea mai vestită din Oltenia de Nord şi printre cele mai cunoscute locaşuri de cult din ţara a fost întemeiată după cum atestă documentele în perioada 1375-1378 în timpul domniei lui Vladislav Voicu şi a lui Radu 1,sub supravegherea călugărului greco-sirb Nicodin.<br />
De-a lungul timpului mănăstirea s-a bucurat de privilegii din partea domnitorilor având întinse domenii, sate, pescarii la Dunare, precum şi venituri directe din casele domneşti.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-410671" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/9.jpg" alt="" width="1200" height="1700" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/9.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/9-169x240.jpg 169w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/9-565x800.jpg 565w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/9-768x1088.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/9-1084x1536.jpg 1084w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/9-296x420.jpg 296w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/9-696x986.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/9-1068x1513.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Mănăstirea Tismana a avut şi de suferit fiind de mai multe ori prădată şi arsă ceea ce a condus la refaceri şi transformări succesive, astfel că în secolele 17-18 a servit şi ca cetate de apărare. Tot cam în aceiaşi perioadă mănăstirea a funcţionat şi ca centru de cultură găzduind o şcoală de caligrafie.<br />
Din punct de vedere turistic zona Tismana dispune de un uriaş potenţial ce a început să fie valorificat conform standardelor comunitare. Astfel se pot efectua excursii sau ascensiuni spre creasta Vîlcanului, culoarul Jiu-Cerna, traversarea spre Jiul de Vest ori spre Valea Cernei şi a Motrului. Amatorii de speologie au la dispoziţie peşterile Gura Plaiului şi Cioaca cu Brebenei, precum şi peşterile din perimetrul Motru Sec dezvoltate in zona platformei de eroziune carstica Gornoviţa .<br />
Perimetrul Tismana este favorabil dezvoltării agroturismului, cea mai ecologica formă de turism datorită lipsei aproape în totalitate a factorilor de poluare precum şi a păstrării aproape intacte a datinilor şi obiceiurilor populare.<br />
Prin noile amenajări turistice Tismana se poate dezvolta pe viitor în conformitate cu standardele actuale de practicare a turismului.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-castanii-comestibili-din-tismana-gorjului/">Peripluri estivale &#8211; Castanii comestibili din Tismana Gorjului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-castanii-comestibili-din-tismana-gorjului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cer includerea sănătății orale în educația pentru sănătate din licee</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cer-includerea-sanatatii-orale-in-educatia-pentru-sanatate-din-licee/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cer-includerea-sanatatii-orale-in-educatia-pentru-sanatate-din-licee/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 12 Aug 2026 21:12:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Colegiul Medicilor Stomatologi din Români]]></category>
		<category><![CDATA[elevi]]></category>
		<category><![CDATA[licee]]></category>
		<category><![CDATA[programa de educație]]></category>
		<category><![CDATA[sanatate]]></category>
		<category><![CDATA[sănătatea orală]]></category>
		<category><![CDATA[solicitare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=410483</guid>

					<description><![CDATA[<p>Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) solicită Ministerului Educației și Cercetării ca sănătatea orală și prevenirea problemelor dentare să fie incluse în programa de educație pentru sănătate destinată elevilor de liceu. Solicitarea vine în contextul reformei curriculare pentru învățământul liceal și al pregătirii unei noi componente dedicate educației pentru sănătate. Reprezentanții CMSR consideră că elevii [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cer-includerea-sanatatii-orale-in-educatia-pentru-sanatate-din-licee/">Cer includerea sănătății orale în educația pentru sănătate din licee</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) solicită Ministerului Educației și Cercetării ca sănătatea orală și prevenirea problemelor dentare să fie incluse în programa de educație pentru sănătate destinată elevilor de liceu.<br />
Solicitarea vine în contextul reformei curriculare pentru învățământul liceal și al pregătirii unei noi componente dedicate educației pentru sănătate. Reprezentanții CMSR consideră că elevii ar trebui să primească informații clare despre igiena orală și prevenirea afecțiunilor stomatologice.<br />
Potrivit Studiului Național privind starea de sănătate orală a românilor, 66,3% dintre copiii și adolescenții cu vârsta de până la 17 ani au carii dentare. De asemenea, 35,2% prezintă sângerări gingivale, iar 29,2% au anomalii dento-maxilare.<br />
CMSR susține că educația pentru sănătate orală ar trebui să fie parte dintr-o abordare mai largă a prevenției în școli.<br />
„Integrarea sănătății orale într-o abordare mai largă a educației pentru sănătate poate constitui un demers cu impact real asupra prevenției și asupra formării unei generații mai bine informate și mai responsabile în ceea ce privește propria sănătate”, a precizat dr. Florin Lăzărescu, președintele CMSR.<br />
Solicitarea actuală continuă un demers început în septembrie 2024, când CMSR a propus Ministerului Educației includerea sănătății orale în tematica programului „Școala Altfel”.<br />
Inițiativa a fost susținută atunci de Biroul Organizației Mondiale a Sănătății în România și de Colegiul Medicilor din România.<br />
CMSR anunță că este pregătit să sprijine Ministerul Educației în elaborarea materialelor pentru elevi și să ofere expertiza medicilor stomatologi. Colegiul propune, de asemenea, ca un reprezentant al organizației să facă parte din grupul de lucru sau de consultare care va contribui la elaborarea și validarea conținuturilor despre sănătatea orală.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cer-includerea-sanatatii-orale-in-educatia-pentru-sanatate-din-licee/">Cer includerea sănătății orale în educația pentru sănătate din licee</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cer-includerea-sanatatii-orale-in-educatia-pentru-sanatate-din-licee/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sute de cercetași din țară și din străinătate vin la Arcani</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/sute-de-cercetasi-din-tara-si-din-strainatate-vin-la-arcani/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/sute-de-cercetasi-din-tara-si-din-strainatate-vin-la-arcani/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 11 Aug 2026 21:19:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Campul de Lupișori și Temerari]]></category>
		<category><![CDATA[Centrul Local Ecaterina Teodoroiu]]></category>
		<category><![CDATA[comuna arcani]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Brâncuşi]]></category>
		<category><![CDATA[manastirea tismana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=410406</guid>

					<description><![CDATA[<p>Comuna Arcani devine, în perioada 12-17 august 2026, locul de întâlnire pentru peste 430 de cercetași din România și din străinătate, care participă la Campul de Lupișori și Temerari „La Brâncuși Acasă”. Evenimentul este organizat de Centrul Local „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu, împreună cu alte 18 centre locale ale Organizației Naționale Cercetașii României. Timp [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/sute-de-cercetasi-din-tara-si-din-strainatate-vin-la-arcani/">Sute de cercetași din țară și din străinătate vin la Arcani</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Comuna Arcani devine, în perioada 12-17 august 2026, locul de întâlnire pentru peste 430 de cercetași din România și din străinătate, care participă la Campul de Lupișori și Temerari „La Brâncuși Acasă”. Evenimentul este organizat de Centrul Local „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu, împreună cu alte 18 centre locale ale Organizației Naționale Cercetașii României.<br />
Timp de șase zile, tinerii cercetași vor avea parte de un program complex, care combină aventura, educația, tradițiile locale și activitățile de echipă. Organizatorii au pregătit drumeții, jocuri cercetășești, ateliere interactive, activități în aer liber, dar și vizite la unele dintre cele mai importante obiective turistice și culturale din județul Gorj.<br />
Printre locurile pe care participanții le vor descoperi se numără Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, Schitul Cioclovina, Valea Sohodolului, Casa Memorială „Constantin Brâncuși” și Mănăstirea Tismana.<br />
Programul campului pune accent și pe dezvoltarea unor competențe practice. Cercetașii vor participa la ateliere dedicate siguranței, protecției mediului, acordării primului ajutor și spiritului civic. Activitățile sunt concepute astfel încât copiii și adolescenții să învețe prin experiență, joc și colaborare.<br />
Evenimentul beneficiază de sprijinul mai multor instituții și organizații locale și județene. Printre parteneri se numără Consiliul Județean Gorj, Primăria Municipiului Târgu Jiu, Primăria Comunei Arcani, Primăria Comunei Peștișani, Inspectoratul de Poliție Județean Gorj – Biroul de Analiză și Prevenire a Criminalității, Inspectoratul de Jandarmi Județean Gorj și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Gorj.<br />
„Prin acest camp, cercetașii își propun să creeze o experiență de neuitat pentru participanți, în care învățarea, aventura, prietenia și spiritul de echipă să se îmbine armonios. «La Brâncuși Acasă» este mai mult decât un camp – este o oportunitate de a descoperi frumusețea Gorjului, de a crea legături și de a duce mai departe valorile cercetășie”, susțin organizatorii.<br />
De altfel, comuna Arcani devine un loc de tradiție pentru cercetași, după ce vara trecută a strâns peste 800 de tineri la Campul Național Getica.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/sute-de-cercetasi-din-tara-si-din-strainatate-vin-la-arcani/">Sute de cercetași din țară și din străinătate vin la Arcani</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/sute-de-cercetasi-din-tara-si-din-strainatate-vin-la-arcani/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Omorât de propria soție! Explozie la etajul 3!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omorat-de-propria-sotie-explozie-la-etajul-3/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omorat-de-propria-sotie-explozie-la-etajul-3/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gelu Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 11 Aug 2026 21:14:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[alunu]]></category>
		<category><![CDATA[crimă cumplită]]></category>
		<category><![CDATA[explozii]]></category>
		<category><![CDATA[femeie acuzata]]></category>
		<category><![CDATA[soț omorât]]></category>
		<category><![CDATA[surdo-muți]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=410343</guid>

					<description><![CDATA[<p>O crimă cumplită s-a produs la sfârșitul săptămânii trecute și a ieșit de abia acum la iveală într-o localitate din apropierea graniței cu Gorjul, la Alunu, în județul Vâlcea. O femeie de 51 de ani este acuzată că și-a ucis soțul cu câțiva ani mai mare ca el, ea fiind încătușată imediat ce anchetatorii au [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omorat-de-propria-sotie-explozie-la-etajul-3/">Omorât de propria soție! Explozie la etajul 3!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>O crimă cumplită s-a produs la sfârșitul săptămânii trecute și a ieșit de abia acum la iveală într-o localitate din apropierea graniței cu Gorjul, la Alunu, în județul Vâlcea. O femeie de 51 de ani este acuzată că și-a ucis soțul cu câțiva ani mai mare ca el, ea fiind încătușată imediat ce anchetatorii au strâns suficiente dovezi împotriva ei. Nenorocirea s-a întâmplat în apartamentul în care aceștia locuiau de-o viață, nu departe de primăria din localitate. Cei care cunosc cele întâmplate se declară șocați și spun că doar în filme ar mai fi putut vedea așa ceva, mai ales că vorbim despre doi soți cu deficiențe de vedere și de auz. Amândoi erau surdo-muți și se înțelegeau prin semne, dar în ultima vreme soția nu făcea decât un singur semn când discuta cu vecinii despre jumătatea sa.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-410346" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-2.jpg" alt="" width="800" height="444" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-2-320x178.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-2-768x426.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-2-757x420.jpg 757w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-2-696x385.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Semnul respectiv era un deget în jurul gâtului, în sensul că îi va suprima viața partenerului la un moment dat. A mai încercat acum un an și ceva să scape de partenerul său, tot provocând un incendiu, iar acum a reușit să își ducă planurile la bun sfârșit. Soțul a fost azvârlit de la etajul trei de suflul unei explozii, la contactul cu solul bărbatul decedând pe loc. „Este greu de crezut că s-a putut întâmpla așa ceva, dar din ceea ce știu, ea a profitat de faptul că el nu auzea. Înțeleg că sub patul lui a pus niște caiete și le-a dat foc, după care a încuiat ușa.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-3.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-410347" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-3.jpg" alt="" width="800" height="431" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-3.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-3-320x172.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-3-768x414.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-3-780x420.jpg 780w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/Omarat-3-696x375.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>S-ar fi aprins saltea, iar el, săracul, nu a mai avut pe unde să iasă. În momentul în care a spart geamul de la cameră sau l-a deschis, ce-o fi apucat să facă, a intrat oxigen și atunci gazele din încăpere s-au aprins și așa s-a produs explozia. Suflul l-a tras afară din cameră și l-a trântit direct la pământ, de la etajul trei. Ea s-a ascuns însă într-o debara unde focul ar fi ajuns ultima dată dacă nu ar fi fost stins la timp. Dovada e că ea nu a pățit nimic în incendiu”, a povestit o vecină sub protecția anonimatului. Iar un alt vecin a povestit și el că între cei doi soți certurile erau destul de frecvente. „Când o vedeam pe aici arăta doar cu degetul la gât că îi va face felul mai devreme sau mai târziu. Dacă nu putea vorbi decât prin semne ea așa arăta că îl va omorî. Era greu de crezut că se poate întâmpla așa ceva, dar uite că s-a întâmplat. Înțeleg că erau supărați pe bani, că el nu contribuia la cheltuieli și că doar ea suporta costurile de zi cu zi. Nu știu exact ce a fost între ei, dar ceva a fost acolo de s-a întâmplat așa ceva”, povestește bărbatul. Pompierii care au intervenit la locul incendiului au reușit să stingă focul și să scoată la timp patru butelii de aragaz, din care trei erau goale. Dacă focul ar fi ajuns la acestea dezastrul ar fi fost unul de neconceput pentru localitatea aflată la doi pași de Roșia de Amaradia. Femeia acuzată de uciderea soțului său a fost reținută inițial de anchetatori, iar apoi a primit mandat de arestare preventivă, ajungând în spatele gratiilor. Ieri rudele și apropiații l-au condus pe ultimul drum pe bărbatul decedat, în timp ce în apartamentul în care s-a produs explozia nu mai locuiește nimeni.<br />
<em><strong>Gelu Ionescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omorat-de-propria-sotie-explozie-la-etajul-3/">Omorât de propria soție! Explozie la etajul 3!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omorat-de-propria-sotie-explozie-la-etajul-3/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La rubrica ,,pe moca și pe gratis,” &#8211; Precum spuneau strămoșii noștri &#8211; „In vino veritas”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/la-rubrica-pe-moca-si-pe-gratis-precum-spuneau-stramosii-nostri-in-vino-veritas/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/la-rubrica-pe-moca-si-pe-gratis-precum-spuneau-stramosii-nostri-in-vino-veritas/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 10 Aug 2026 21:13:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[apa gratis]]></category>
		<category><![CDATA[Cişmelele stradale]]></category>
		<category><![CDATA[localităţil gorjene]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=410229</guid>

					<description><![CDATA[<p>O întâmplare recentă mi-a adus aminte de realitatea ce se petrecea prin mai multe comune gorjene vis-a-vis de consumul apei de la rețea pe ,,moca”. Istorisire pe care haideți să vi-o mai povestesc cu toate pildele dacă putem spune așa despre ce nu face omul si astăzi dacă poate obține ceva gratis. Prin câteva comune [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/la-rubrica-pe-moca-si-pe-gratis-precum-spuneau-stramosii-nostri-in-vino-veritas/">La rubrica ,,pe moca și pe gratis,” &#8211; Precum spuneau strămoșii noștri &#8211; „In vino veritas”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O întâmplare recentă mi-a adus aminte de realitatea ce se petrecea prin mai multe comune gorjene vis-a-vis de consumul apei de la rețea pe ,,moca”. Istorisire pe care haideți să vi-o mai povestesc cu toate pildele dacă putem spune așa despre ce nu face omul si astăzi dacă poate obține ceva gratis.</strong></p>
<p>Prin câteva comune gorjene am observat un lucru curios. Prima dată am zis nu văd bine dar apoi m-am oprit ca să mă dumiresc. Cişmelele stradale din localităţile cu pricina nu mai aveau mânerul care prin apăsare furniza apa necesară comunităţilor.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-410231" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-1.jpg" alt="" width="942" height="1328" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-1.jpg 942w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-1-170x240.jpg 170w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-1-567x800.jpg 567w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-1-768x1083.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-1-298x420.jpg 298w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-1-696x981.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 942px) 100vw, 942px" />Acuma am constatat şi un lucru îmbucurător anume apariţia hidrantilor supraterani prin majoritatea localităţilor gorjene şi renunţarea la vechii hidranti subterani mereu în pericol de a fi astupaţi, a li se fura capacele ori celelalte componente ori fel de fel de tragi-comedii din care una mi-a relatat-o un functionar al unei comunităţi rurale.<br />
După ce s-a făcut recepţia „pe barbă” a acelor hidranţi şi trecerea perioadei de garanţie la o situaţie de urgenţă de la nivelul localităţii a avut surpriza să constate că respectivii „constructori” montaseră prin unele locuri numai caseta hidrantului (partea de sus cu capacul care se vede) în rest nemaifiind nimic în pământ.<br />
Acum „prinde orbul scoate-i ochii”şi a tăcut chitic respectivul că dacă reclama pe undeva tot el se făcea de râs. Că cine recepţionase respectivele instalaţii de stingere a incendiilor ?<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-410232" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3.jpg" alt="" width="1200" height="801" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-320x214.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-1024x684.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-768x513.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-629x420.jpg 629w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-696x465.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/3-1068x713.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Asa că s-a trecut la montarea noilor hidranţi supraterani inclusiv în comunităţile rurale unde dacă sunt la vedere nu mai pot fi subtilizati.<br />
Si iată că prin multe comune pe unde am trecut am putut vedea de-a lungul liniei de alimentare cu apă hidranti supraterani mai rari ori mai deşi (după buget bănuiesc –vorba lui Caragiale)ce pot fi utilizaţi mai eficient în problemele locale.<br />
Dar haideţi că ne-am luat cu hidranţii şi aproape am uitat ce am vrut să vă istorisesc . Cişmelele stradale din mai multe comune nu aveau mânerul pe care apeşi pentru a da drumul la apă. „Le-o fi furat careva” zic eu dar cum să furi numai mânerul când capacul de sus era intact cu toate că acesta „trăgea mai greu la cântar” dacă era dus la fier vechi.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-410233" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4.jpg" alt="" width="1200" height="760" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-320x203.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-1024x649.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-768x486.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-663x420.jpg 663w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-696x441.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/4-1068x676.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Ei acum când stăteam eu pe gânduri într-un sat cu astfel de cişmele pe lângă mine trece un moş care după roşeaţa din obraz „gustase” ceva pe la vecini ori birtul din sat că şi mirosea a vin .<br />
La nedumerirea mea legată de respectivele mânere de cişmele moşul „şi-a râs în barbă” şi cu un aer şugubăţ ce-l amintea pe Bezbrăcatu’ de la „Cronică” m-a lămurit „într-o minută de ceas”.<br />
Cică după ce s-a montat instalatia de apă şi s-au făcut branşamentele la săteni lumea a fost bucuroasă foarte. Asta până la apariţia primelor facturi de plată când mulţi dintre cei care mai şi dăduseră „o cârcă de bani” pe branşare au făcut calculul că nu îşi pot permite preţul apei de la robinet.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-410234" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5.jpg" alt="" width="1200" height="1642" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-175x240.jpg 175w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-585x800.jpg 585w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-768x1051.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-1123x1536.jpg 1123w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-307x420.jpg 307w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-696x952.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/5-1068x1461.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Până când unii mai „luminaţi” au constatat un fapt îmbucurător. Că cişmelele stradale nu au apometrii şi poţi lua apă de acolo câtă vrei chiar cu oleacă de trudă în plus dar fără sa bagi mâna „la boznar”.<br />
După ce „vestea cea bună” s-a răspândit autorităţile comunale au constatat că apa se consuma dar apometrii sătenilor „făcuseră păianjeni” descoperitorii aprovizionării cu apă „pe moka” vânzându-şi „patentul” majorităţii locuitorilor bucuroşi la rândul lor că pot lua apă la discreţie fără să plătească chiar dacă se osteneau mai mult.<br />
Si atunci autorităţile rurale nu au mai avut altă soluţie decât aceea de a demonta mânerele de la cişmelele stradale obligând în acest fel localnicii să consume apă din propriile branşamente.<br />
„Dom-le ce chestii mai dihai ca-n filmele cu James Bond şi Indiana Jones” vorbesc şi eu singur în timp ce moşul se depărtează clătinându-se dar cu un aer satisfăcut de parcă-mi divulgase secretul comorii lui Decebal.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-410235" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6.jpg" alt="" width="1017" height="1013" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6.jpg 1017w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-241x240.jpg 241w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-803x800.jpg 803w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-768x765.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-422x420.jpg 422w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/6-696x693.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1017px) 100vw, 1017px" />Apropo că tot veni vorba de strămoşii noştri. Nu degeaba spuneau latinii: „in vino veritas” (adevărul e în vin). Dacă moşul nu ar fi fost „abţiguit” nu aş fi aflat eu în veci secretul cişmelelor fără mâner.<br />
Şi de fiecare dată când aş fi trecut pe lângă vreuna mi-aş fi frământat mintea: “de ce au mai pus ăştia cişmele dom-le dacă nu au mânere şi nu poţi lua apă de la ele” ?<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/la-rubrica-pe-moca-si-pe-gratis-precum-spuneau-stramosii-nostri-in-vino-veritas/">La rubrica ,,pe moca și pe gratis,” &#8211; Precum spuneau strămoșii noștri &#8211; „In vino veritas”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/la-rubrica-pe-moca-si-pe-gratis-precum-spuneau-stramosii-nostri-in-vino-veritas/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum alegi daruri rafinate care lasă o impresie memorabilă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-alegi-daruri-rafinate-care-lasa-o-impresie-memorabila/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-alegi-daruri-rafinate-care-lasa-o-impresie-memorabila/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 10 Aug 2026 11:11:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[darurile]]></category>
		<category><![CDATA[impresie memorabilă]]></category>
		<category><![CDATA[parfum bun]]></category>
		<category><![CDATA[parfumuri bărbătești]]></category>
		<category><![CDATA[seturi cadou]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=410151</guid>

					<description><![CDATA[<p>Într-o perioadă în care darurile spun aproape totul despre atenția acordată unei persoane, detaliile fac diferența. Un cadou nu trebuie să fie doar frumos ambalat, ci și să transmită gust, grijă și un strop de caracter. De aceea, când vorbim despre parfumuri bărbătești și despre daruri cu miză emoțională, nu mai discutăm doar despre obiecte, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-alegi-daruri-rafinate-care-lasa-o-impresie-memorabila/">Cum alegi daruri rafinate care lasă o impresie memorabilă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Într-o perioadă în care darurile spun aproape totul despre atenția acordată unei persoane, detaliile fac diferența. Un cadou nu trebuie să fie doar frumos ambalat, ci și să transmită gust, grijă și un strop de caracter. De aceea, când vorbim despre parfumuri bărbătești și despre daruri cu miză emoțională, nu mai discutăm doar despre obiecte, ci despre felul în care acestea completează stilul unui bărbat.</p>
<p>Tendințele actuale merg spre lucruri utile, elegante și ușor de integrat în rutina zilnică. Tocmai de aceea, seturi cadou pentru bărbați au devenit tot mai căutate de cei care vor să ofere ceva practic, dar cu aer sofisticat. În continuare, vei găsi o privire clară asupra modului în care aceste produse pot transforma un gest simplu într-un mesaj bine calibrat pentru el și pentru garderoba masculină de zi cu zi.</p>
<h2><strong>Ce transmite un parfum bun și de ce contează formula lui</strong></h2>
<p>Un parfum potrivit nu se rezumă la mirosul de la prima pulverizare. El trece prin mai multe etape, iar fiecare notă are rolul ei. Notele de vârf dau prima impresie, cele de mijloc conturează personalitatea, iar baza rămâne cel mai mult pe piele. În practică, asta înseamnă că parfumurile bărbătești bune trebuie să aibă echilibru, claritate și o prezență care nu obosește.</p>
<p>Pentru un bărbat activ, contează și concentrația. Apa de toaletă este, de obicei, mai aerisită și potrivită pentru folosire zilnică, în timp ce apa de parfum oferă persistență mai mare și o amprentă mai serioasă. În noul sezon, aromele lemnoase, citrice și aromatice rămân printre cele mai apreciate, mai ales când vorbim despre un stil curat, modern și ușor de purtat la birou sau la întâlniri.</p>
<p>Cei care vor să exploreze rapid opțiuni variate pot începe de la <a href="https://www.emag.ro/parfumuri-seturi-cadou/filter/pentru-f8069,barbati-v-4458875/c">parfumuri bărbătești, online</a>, unde apar frecvent acorduri de bergamotă, piper, ambră, vetiver sau note marine. Acest tip de profil olfactiv este apreciat tocmai pentru că rămâne clar, dar nu agresiv. Pentru bărbații care preferă discreția elegantă, un parfum bine construit poate deveni semnătura lor zilnică.</p>
<h2><strong>De ce seturile cadou au câștigat teren în preferințele cumpărătorilor</strong></h2>
<p>Un cadou reușit are, de multe ori, și o latură practică. Aici intră seturi cadou pentru bărbați, care combină parfumul cu produse complementare, precum gel de duș, aftershave sau miniaturi utile în călătorii. Avantajul real nu ține doar de aspect, ci și de coerență: aromele sunt gândite să se potrivească, iar experiența de folosire devine mai completă.</p>
<p>Pentru cine cumpără pentru el, un astfel de set transmite că a existat un minim efort de documentare. Nu este un obiect ales la întâmplare, ci unul care se așază firesc în rutina unui bărbat modern. În plus, ambalajul contează mai mult decât pare. O cutie bună, finisaje curate și o prezentare atentă pot ridica foarte mult percepția asupra darului, fără să fie nevoie de gesturi ostentative.</p>
<p>Un alt motiv pentru care <a href="https://www.emag.ro/parfumuri-seturi-cadou/filter/set-f8067,da-v27029/pentru-f8069,barbati-v-4458875/c">seturile cadou pentru bărbați sunt atât de populare</a> este versatilitatea. Pot merge bine la aniversări, sărbători, întâlniri de familie sau ocazii profesionale. În mediul urban, ele sunt preferate tocmai fiindcă reduc riscul unei alegeri nepotrivite și oferă mai mult decât un singur produs. Pentru bărbați care apreciază lucrurile ordonate, acest tip de pachet este ușor de integrat și de folosit imediat:</p>
<p>&#8211; parfumurile cu note proaspete sunt potrivite pentru zi</p>
<p>&#8211; aromele lemnoase funcționează bine seara</p>
<p>&#8211; seturile cu produse complementare adaugă utilitate</p>
<p>&#8211; ambalajul bine realizat crește impactul la deschidere</p>
<p>În același timp, merită urmărite și colecțiile care pun accent pe identitate olfactivă. Un miros bine ales nu trebuie să țipe, ci să rămână memorabil. Exact de aceea, parfumuri bărbătești cu construcție curată și persistente moderate sunt tot mai căutate de cei care preferă eleganța discretă, nu efectele spectaculoase de moment.</p>
<h2><strong>Cum se simt aceste produse în viața de zi cu zi</strong></h2>
<p>Atunci când vorbim despre utilitate reală, contează cum se comportă produsul după ce ajunge pe piele sau pe raftul din baie. Un parfum bun trebuie să evolueze frumos pe parcursul zilei, fără să-și piardă personalitatea după primele ore. Totodată, seturile cadou pentru bărbați au avantajul că oferă continuitate: aceeași direcție olfactivă este susținută de produse care întăresc impresia inițială.</p>
<p>În cazul bărbaților care lucrează mult, călătoresc sau au un program aglomerat, aceste formate sunt ușor de folosit și de transportat. Unele seturi includ flacoane mai mici, ideale pentru geantă sau bagaj de cabină, iar aceasta este o soluție practică pentru rutina unui bărbat care vrea ordine și eficiență. Pe piață apar tot mai des și formule care pun accent pe prospețime de lungă durată, ceea ce contează enorm în viața de zi cu zi.</p>
<p>&#8211; aromele fresh sunt mai ușor de purtat la birou</p>
<p>&#8211; notele orientale sunt potrivite pentru seară</p>
<p>&#8211; variantele cu gel de duș oferă coerență</p>
<p>&#8211; pachetele compacte sunt utile în deplasări</p>
<p>Pentru cei care cumpără pentru un tată, un frate, un coleg sau un partener, contează și mesajul subtil. Un dar din această zonă nu este doar elegant, ci și atent la detaliu. Iar când produsul este gândit pentru bărbați, cu accente moderne și finisaje curate, efectul este mult mai convingător decât în cazul unui obiect generic.</p>
<h2><strong>O formulă sigură pentru un cadou care rămâne în memorie</strong></h2>
<p>În zona cadourilor pentru el, rafinamentul nu vine din complicații, ci din coerență. Când parfumul, prezentarea și utilitatea se întâlnesc, rezultatul devine memorabil. De aceea, parfumuri bărbătești și seturi cadou pentru bărbați rămân opțiuni foarte solide pentru cei care vor să ofere ceva cu personalitate, dar fără artificii inutile.</p>
<p>Dacă urmărești un dar care să fie folosit, simțit și apreciat, mergi pe formule clare, mirosuri curate și ambalaje care inspiră încredere. Pentru bărbați, mai ales în sezonul actual, astfel de produse sunt exact genul de gest care vorbește simplu, dar convingător.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-alegi-daruri-rafinate-care-lasa-o-impresie-memorabila/">Cum alegi daruri rafinate care lasă o impresie memorabilă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-alegi-daruri-rafinate-care-lasa-o-impresie-memorabila/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Autoexcluderea la cazinoul online: ce funcționează cu adevărat și ce nu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/autoexcluderea-la-cazinoul-online-ce-functioneaza-cu-adevarat-si-ce-nu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/autoexcluderea-la-cazinoul-online-ce-functioneaza-cu-adevarat-si-ce-nu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 10 Aug 2026 05:18:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[autoexcludere]]></category>
		<category><![CDATA[cazinoul online]]></category>
		<category><![CDATA[cazinoul virtual]]></category>
		<category><![CDATA[jocul responsabil]]></category>
		<category><![CDATA[set de decizii active]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=410134</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ai auzit de autoexcludere. Poate ai și căutat cum funcționează. Poate ai completat deja un formular undeva și te-ai întrebat, câteva zile mai târziu, dacă a intrat în vigoare sau nu. Asta e problema reală cu jocul responsabil la cazinoul virtual: există instrumente, există proceduri, există pagini de FAQ, dar distanța dintre teorie și ce [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/autoexcluderea-la-cazinoul-online-ce-functioneaza-cu-adevarat-si-ce-nu/">Autoexcluderea la cazinoul online: ce funcționează cu adevărat și ce nu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Ai auzit de autoexcludere. Poate ai și căutat cum funcționează. Poate ai completat deja un formular undeva și te-ai întrebat, câteva zile mai târziu, dacă a intrat în vigoare sau nu. Asta e problema reală cu jocul responsabil la cazinoul virtual: există instrumente, există proceduri, există pagini de FAQ, dar distanța dintre teorie și ce se întâmplă în practică e mai mare decât lasă să se înțeleagă orice ghid oficial.</em></p>
<p>Articolele despre responsabilitate la cazino online acoperă de obicei aceleași lucruri: „setează-ți limite&#8221;, „joacă cu cap&#8221;, „contactează un specialist&#8221;. Ce lipsește aproape peste tot e o privire onestă asupra mecanismelor concrete, a limitelor lor reale și a pașilor pe care îi poți face chiar acum, fără să aștepți ca sistemul să funcționeze perfect.</p>
<p>Asta găsești mai jos.</p>
<h2><strong>Ce înseamnă jocul responsabil dincolo de sloganuri</strong></h2>
<p>Jocul responsabil nu e o stare de spirit. E un set de decizii active, luate înainte să simți că ai nevoie de ele. Diferența contează, pentru că în momentul în care simți că lucrurile scapă de sub control, capacitatea de a lua decizii raționale e deja afectată.</p>
<p>Instrumentele concrete disponibile pe platformele licențiate în România includ:</p>
<p>&#8211; Limite de depunere (zilnice, săptămânale, lunare);</p>
<p>&#8211; Limite de pierdere;</p>
<p>&#8211; Limite de sesiune (timp maxim de joc);</p>
<p>&#8211; Pauze de joc (de la câteva ore la câteva zile);</p>
<p>&#8211; Autoexcludere (de la 6 luni la permanent).</p>
<p>Reducerea unei limite intră în vigoare imediat. Creșterea ei, în schimb, are o perioadă de așteptare de minimum 48 de ore, tocmai pentru a preveni deciziile impulsive. Asta e o regulă impusă de ONJN tuturor operatorilor licențiați și e unul dintre puținele mecanisme care chiar funcționează ca protecție reală.</p>
<p>De exemplu: dacă îți setezi o limită de depunere de 200 RON pe săptămână și vrei să o crești la 500 RON, nu poți face asta instant. Ai 48 de ore să te răzgândești. Dacă vrei să o reduci la 100 RON, modificarea e activă imediat.</p>
<p>Problema e că mulți jucători nu știu că aceste instrumente există sau nu le activează niciodată, pentru că nu par urgente atunci când totul pare sub control.</p>
<h2><strong>Cum funcționează autoexcluderea la cazinoul virtual și unde se blochează</strong></h2>
<p>Autoexcluderea e cel mai puternic instrument disponibil. Și cel mai neînțeles.</p>
<p>Există două tipuri distincte:</p>
<ol>
<li>Autoexcluderea la operator se face direct din contul tău de joc, din secțiunea „Joc responsabil&#8221; sau „Cont&#8221;. Blochează accesul la acel cazino specific. Dacă ești înregistrat pe 5 platforme, trebuie să o faci pe fiecare în parte. Prin urmare, <a href="https://cazino.ro/top-cazinouri-online-romania">vezi aici top cazinouri online</a>cu ajutorul Cazino.ro, pentru a avea certitudinea că te bazezi pe un partener care îți asigură condiții de joc sigure, care favorizează controlul.</li>
</ol>
<ol start="2">
<li>Autoexcluderea prin ONJN se face pe platforma autoexcludere.ro și, teoretic, te exclude de la toți operatorii licențiați din România, atât online cât și fizic, inclusiv case de pariuri și loto.</li>
</ol>
<p>Teoretic. Practic, sistemul a funcționat cu întârzieri semnificative din cauza lipsei unei baze de date centralizate în timp real. ONJN a recunoscut public că procesarea cererilor era manuală, ceea ce ducea la ferestre de timp în care o persoană autoexclusă putea în continuare să joace. Conform datelor publice ale ONJN, peste 14.000 de români au depus cereri de autoexcludere, iar instituția a anunțat în 2025 un plan de digitalizare care include un registru unic și un portal online cu identificare electronică.</p>
<p>Experiența din comunitate confirmă că decalajul dintre cerere și aplicare efectivă a fost o problemă reală. Un utilizator de pe r/Romania descria situația astfel: a depus cererea, a primit confirmare, dar a putut în continuare să acceseze platforme online timp de câteva zile. (u/autoexcludere_ro, r/Romania, 2025)</p>
<p>Același lucru îl semnala și @mariustunseanu2977 în comentariile unui reportaj Recorder despre dependența de jocuri de noroc: „Autoexcluderea e vrăjeala, nu merge, trebuie luat exemplu de la Germania.&#8221; El descria sistemul german, unde aparatele fizice au pauze obligatorii și limite de viteză de introducere a banilor, ca singurul mecanism care l-a ajutat efectiv să oprească jocul. (@mariustunseanu2977, YouTube, „REPORTAJ. Romania Grand Casino. Lungul drum al jucătorului spre autoexcludere&#8221;, Recorder, 2025)</p>
<p>Asta nu înseamnă că autoexcluderea e inutilă. Înseamnă că nu e suficientă singură și că trebuie combinată cu alte măsuri.</p>
<h2><strong>Pași concreți pe care îi poți face acum</strong></h2>
<p>Dacă vrei să-ți gestionezi activ comportamentul de joc, ordinea contează. Nu începe cu autoexcluderea dacă nu ești sigur că asta vrei, pentru că e greu de anulat și implică o perioadă minimă de 6 luni.</p>
<p>Începe cu instrumentele reversibile:</p>
<p>&#8211; Setează limite de depunere din contul tău, chiar dacă nu simți că ai o problemă. E mai ușor să le ajustezi decât să le activezi în criză.</p>
<p>&#8211; Activează o limită de sesiune care să îți amintească cât timp ai petrecut pe platformă.</p>
<p>&#8211; Folosește pauza de joc dacă simți că ai nevoie de o pauză de câteva zile fără să vrei să închizi contul definitiv.</p>
<p>Dacă simți că aceste instrumente nu sunt suficiente:</p>
<ol>
<li>Accesează autoexcludere.ro și completează formularul pentru excludere prin ONJN</li>
<li>Fă autoexcluderea și direct pe fiecare platformă unde ai cont activ</li>
<li>Contactează Asociația Joc Responsabil sau linia de suport pentru dependență de jocuri de noroc</li>
</ol>
<p>Un detaliu pe care puțini îl știu: autoexcluderea prin ONJN acoperă și cazinourile fizice, nu doar cele online. Dacă ai obiceiul de a juca și în locații fizice, o cerere depusă la ONJN ar trebui să blocheze accesul și acolo, nu doar pe platformele virtuale.</p>
<h2><strong>Semnale de avertizare pe care le ignori de obicei</strong></h2>
<p>Dependența de jocuri de noroc nu arată ca în filme. Nu e vorba de cineva care pierde totul într-o noapte. De cele mai multe ori, e un proces lent, cu escaladări mici, fiecare dintre ele justificată în momentul respectiv.</p>
<p>Iată ce semnale merită luate în serios:</p>
<p>&#8211; Joci pentru a recupera bani pierduți anterior;</p>
<p>&#8211; Crești sumele jucate când pierzi, nu când câștigi;</p>
<p>&#8211; Gândești la joc în momente în care nu joci;</p>
<p>&#8211; Ai ascuns față de cineva cât ai jucat sau cât ai pierdut;</p>
<p>&#8211; Ai folosit bani destinați altui scop pentru a juca.</p>
<p>Atenție! Nu toate aceste semnale înseamnă dependență. Dar oricare dintre ele e un motiv să faci o pauză și să evaluezi onest situația. Instrumentele de autoevaluare există pe platformele licențiate și pe jocresponsabil.ro, și nu necesită să vorbești cu nimeni dacă nu vrei.</p>
<p>Un lucru pe care îl menționează rar ghidurile oficiale: jocul responsabil nu e același lucru pentru toată lumea. Cineva care joacă 50 RON pe lună fără să se gândească la asta între sesiuni e într-o situație complet diferită față de cineva care joacă aceeași sumă dar verifică soldul contului de 10 ori pe zi. Suma nu e singurul indicator.</p>
<p>În consecință, sistemul de protecție a jucătorilor din România e în construcție. Asta e realitatea. Instrumentele există, dar nu toate funcționează la capacitate maximă, iar responsabilitatea de a le folosi rămâne, deocamdată, în mare parte la jucător.</p>
<p>Surse și experiențe din comunitate:</p>
<p>&#8211; YouTube &#8211; @mariustunseanu2977 &#8211; „REPORTAJ. Romania Grand Casino. Lungul drum al jucătorului spre autoexcludere&#8221; (Recorder) &#8211; https://www.youtube.com/watch?v=mbGoyo-YXpU &#8211; 2025;</p>
<p>&#8211; Reddit &#8211; u/autoexcludere_ro &#8211; r/Romania &#8211; https://www.reddit.com/r/Romania/comments/1igmzs4/peste_14000_de_rom%C3%A2ni_au_f%C4%83cut_cereri_de/ &#8211; 2025.</p>
<p><em>Sursa foto: Jonathan Borba pe Pexels.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/autoexcluderea-la-cazinoul-online-ce-functioneaza-cu-adevarat-si-ce-nu/">Autoexcluderea la cazinoul online: ce funcționează cu adevărat și ce nu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/autoexcluderea-la-cazinoul-online-ce-functioneaza-cu-adevarat-si-ce-nu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Oslo, Bergen sau fiordurile? Trei Norvegii într-o singură călătorie</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/oslo-bergen-sau-fiordurile-trei-norvegii-intr-o-singura-calatorie/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/oslo-bergen-sau-fiordurile-trei-norvegii-intr-o-singura-calatorie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 10 Aug 2026 05:07:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Bergen]]></category>
		<category><![CDATA[calatorie]]></category>
		<category><![CDATA[clădiri moderne]]></category>
		<category><![CDATA[norvegia]]></category>
		<category><![CDATA[Oslo]]></category>
		<category><![CDATA[portul colorat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=410130</guid>

					<description><![CDATA[<p>În Norvegia, aceeași zi poate începe printre clădiri moderne, continua pe un vapor care înaintează printre versanți abrupți și se încheia într-un sat unde liniștea pare parte din peisaj. Țara nu se lasă descoperită dintr-o singură perspectivă, iar alegerea dintre Oslo, Bergen și fiorduri spune multe despre felul în care îți place să călătorești. Capitala [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/oslo-bergen-sau-fiordurile-trei-norvegii-intr-o-singura-calatorie/">Oslo, Bergen sau fiordurile? Trei Norvegii într-o singură călătorie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>În Norvegia, aceeași zi poate începe printre clădiri moderne, continua pe un vapor care înaintează printre versanți abrupți și se încheia într-un sat unde liniștea pare parte din peisaj. Țara nu se lasă descoperită dintr-o singură perspectivă, iar alegerea dintre Oslo, Bergen și fiorduri spune multe despre felul în care îți place să călătorești.</em></p>
<p>Capitala oferă muzee, arhitectură, gastronomie și ritm urban. Bergen aduce atmosfera porturilor nordice, casele de lemn și accesul către coasta de vest. Fiordurile schimbă complet scara călătoriei: aici, drumul, apa și relieful devin experiența principală.</p>
<p>Un traseu echilibrat le poate include pe toate. Pentru o vacanță concentrată pe peisaje, însă, merită să lași orașele în plan secund și să rezervi mai mult timp pentru Flåm, Sognefjord sau Geirangerfjord.</p>
<h2><strong>Oslo, orașul care te ajută să înțelegi Norvegia contemporană</strong></h2>
<p>Oslo merită descoperit atunci când nu îl tratezi ca pe o simplă escală între aeroport și fiorduri. Capitala are un ritm calm, spații publice aerisite și o relație surprinzător de apropiată cu apa. Centrul poate fi parcurs la pas, iar malul fiordului oferă o succesiune de promenade, clădiri culturale și zone unde localnicii se opresc pur și simplu să privească lumina.</p>
<p>Opera din Oslo este un reper evident, însă merită observată și dintr-un unghi mai puțin grăbit. Acoperișul înclinat poate fi urcat, iar de sus se deschide o perspectivă asupra portului și asupra cartierelor moderne din jur. Muzeul Fram, dedicat explorărilor polare, spune o poveste diferită despre țară: una construită pe navigație, risc și răbdare. Muzeul Munch adaugă o notă mai intensă, aproape neliniștită, într-un oraș asociat adesea cu discreția.</p>
<p>Pentru prima zi, un program realist ar putea arăta astfel:</p>
<p>&#8211; plimbare pe malul fiordului și oprire la Operă;</p>
<p>&#8211; vizită la Muzeul Fram sau la Muzeul Munch;</p>
<p>&#8211; cafea într-o zonă rezidențială din Grünerløkka;</p>
<p>&#8211; seară într-un restaurant cu preparate locale și influențe internaționale.</p>
<p>Un detaliu util ține de distanțe. Oslo este compact în zona centrală, însă muzeele de pe peninsula Bygdøy cer timp pentru transport. Înghesuirea lor într-un program de câteva ore poate transforma o zi plăcută într-o cursă între obiective. Mai bine alegi unul sau două muzee și păstrezi loc pentru pauze.</p>
<p>Un creator de conținut român descrie într-un videoclip dedicat capitalei și primele sale impresii despre oraș, menționând inclusiv provocările legate de cazare, prețuri și mâncare. Observația este valoroasă tocmai fiindcă Oslo nu încearcă să impresioneze prin aglomerație. Își arată treptat caracterul, prin detalii de arhitectură și prin felul în care natura rămâne vizibilă chiar din zonele centrale. (HaiHui în doi, creator de conținut, Probleme în Oslo! Primele impresii despre Norvegia, 2023)</p>
<p>Oslo este alegerea potrivită pentru tine dacă îți plac orașele în care poți alterna cultura cu plimbările în aer liber. Pentru iubitorii de peisaje dramatice, două nopți sunt de regulă suficiente pentru o primă întâlnire. Pentru cei interesați de design, istorie și gastronomie, capitala poate susține fără probleme un sejur mai lung.</p>
<h2><strong>Bergen, portul colorat de la marginea fiordurilor</strong></h2>
<p>Bergen are o personalitate mai imediată decât Oslo. Casele din lemn de la Bryggen, acoperișurile neregulate, străduțele în pantă și apropierea permanentă a muntelui creează senzația unui oraș care a crescut direct din port. Aici, marea nu este decor. A modelat comerțul, arhitectura și felul în care orașul se raportează la lumea din jur.</p>
<p>Bryggen merită vizitat dimineața, înainte ca străzile să devină aglomerate. Fațadele colorate sunt imaginea cunoscută, dar curțile din spatele lor oferă o perspectivă mai interesantă asupra vechiului cartier comercial. Sunt pasaje înguste, scări din lemn și clădiri care par să fi fost ajustate de-a lungul generațiilor, nu proiectate într-un singur moment.</p>
<p>Pentru o privire asupra orașului, urcarea pe Fløyen este una dintre cele mai accesibile experiențe. Poți folosi funicularul sau poți alege traseul pietonal, dacă vremea și condiția fizică permit. Muntele Ulriken oferă un peisaj mai amplu, dar necesită un plan separat și mai mult timp.</p>
<p>Bergen poate fi descoperit în jurul unor opriri simple:</p>
<ol>
<li>Bryggen și muzeele din zona portului;</li>
<li>piața de pește, pentru atmosferă și produse locale;</li>
<li>urcarea pe Fløyen;</li>
<li>o croazieră scurtă către Mostraumen;</li>
<li>o plimbare de seară prin cartierele de pe versanți.</li>
</ol>
<p>Ploaia face parte din experiența Bergenului, nu doar din prognoză. O jachetă impermeabilă și încălțămintea cu talpă bună sunt mai importante decât o valiză plină cu haine elegante. Vremea se poate schimba rapid, iar lumina difuză pune uneori în valoare mai bine casele de lemn decât o zi perfect senină.</p>
<p>O experiență publicată într-un videoclip despre traseul dintre Oslo și Bergen subliniază cât de ușor poate fi parcursă combinația dintre tren, vapor și autobuz. Un comentariu cu multe reacții recomandă însă să nu tratezi Flåm doar ca pe o oprire între două mijloace de transport. Autorul spune că două nopți acolo i-au permis să descopere satul, fiordul, traseele cu bicicleta și punctele de belvedere. (dcairol, YouTube, Călătoresc de la Oslo la Bergen cu trenuri, croazieră pe fiord și autobuz, 2023)</p>
<p>Bergen este alegerea firească dacă vrei un oraș cu atmosferă maritimă și acces rapid la excursii pe apă. Nu are amploarea culturală a capitalei, însă compensează prin caracter. Uneori, o plimbare fără obiectiv precis printr-un port vechi rămâne mai memorabilă decât o listă întreagă de atracții.</p>
<h2><strong>Fiordurile, partea de Norvegia care implică mai multă planificare</strong></h2>
<p>Fiordurile schimbă complet ritmul călătoriei. Aici, distanța nu se măsoară doar în kilometri, iar un traseu care pare scurt pe hartă poate include feriboturi, drumuri înguste, tuneluri și opriri spontane. Peisajul nu se consumă repede. Se desfășoară în straturi.</p>
<p>Sognefjord este o alegere bună pentru un prim circuit, datorită rețelei de transport și a satelor aflate de-a lungul apei. Nærøyfjord impresionează prin versanții abrupți și lățimea redusă a brațului de apă. Geirangerfjord oferă acele imagini spectaculoase cu cascade și drumuri montane, însă popularitatea lui poate însemna mai multă aglomerație în sezon.</p>
<p>Flåm este unul dintre locurile unde merită să încetinești. Linia feroviară către Myrdal este cunoscută pentru traseul său montan, dar satul oferă și alte activități. Poți face o croazieră pe fiord, poți închiria o bicicletă sau poți urca spre puncte de belvedere. Nu toate trebuie bifate.</p>
<p>De exemplu: într-un program de șapte zile, ai putea aloca două nopți în Oslo, două în Bergen și două în zona Flåm, păstrând ultima noapte pentru întoarcere sau pentru o oprire intermediară. Dacă alegi o variantă axată aproape exclusiv pe peisaje, poți reduce Oslo la o noapte și folosi timpul câștigat pentru Sognefjord sau pentru un traseu montan.</p>
<p>Iată ce alegeri fac diferența în vacanța ta nordică:</p>
<p>&#8211; o noapte în plus într-un sat de fiord poate fi mai valoroasă decât trei opriri scurte;</p>
<p>&#8211; o croazieră dimineața oferă adesea lumină mai blândă și mai puțină aglomerație;</p>
<p>&#8211; transportul public permite priveliști fără grija condusului;</p>
<p>&#8211; mașina oferă libertate, dar cere atenție la feriboturi și la condițiile meteo;</p>
<p>&#8211; un traseu panoramic nu trebuie încărcat cu opriri la fiecare kilometru.</p>
<p>Un alt comentariu legat de traseul Oslo-Bergen descrie experiența unei familii care a petrecut o noapte în Flåm și a considerat că voiajul a fost spectaculos pe tot parcursul. Astfel, un călător cu experiență recomandă cel puțin două nopți, pentru a include o plimbare cu bicicleta, o promenadă pe fiord și punctul de belvedere Stegastein. (jaceksz9952, YouTube, Călătoresc de la Oslo la Bergen cu trenuri, croazieră pe fiord și autobuz, 2023)</p>
<p>Într-un circuit bine legat, logistica nu trebuie să ocupe centrul atenției. De aceea, pentru cei care vor să combine orașele cu peisajele fără să gestioneze fiecare transfer, <a href="https://www.karpaten.ro/oferte-circuite/norvegia/">un circuit în Norvegia prin Karpaten</a> poate fi o opțiune practică. Itinerariul organizat lasă mai mult spațiu pentru experiența propriu-zisă: o croazieră, un drum de munte, o cină într-un sat de coastă sau câteva minute de liniște pe malul apei.</p>
<h2><strong>Cum alegi traseul potrivit în Norvegia pentru stilul tău de călătorit</strong></h2>
<p>Norvegia răsplătește traseele echilibrate, însă nu obligă pe nimeni să le urmeze. Diferența importantă ține de ceea ce vrei să simți la finalul călătoriei. Dacă îți plac muzeele, cafenelele, arhitectura și serile urbane, Oslo trebuie să primească mai mult timp. Dacă te atrag porturile istorice, gastronomia marină și excursiile cu vaporul, Bergen poate deveni baza principală.</p>
<p>Pentru peisaje, regula simplă este să reduci mutările. Fiecare schimbare de cazare consumă ore, chiar și atunci când distanța pare mică. Fiordurile se văd mai bine dintr-un loc în care ai timp să aștepți lumina potrivită, să urmărești vremea sau să faci o plimbare fără program.</p>
<p>Poți privi opțiunile astfel:</p>
<p>&#8211; traseu echilibrat: Oslo, Flåm și Bergen, potrivit pentru o primă călătorie;</p>
<p>&#8211; traseu urban și cultural: mai multe nopți în Oslo, cu Bergen ca extensie;</p>
<p>&#8211; traseu maritim: Bergen, Mostraumen, Sognefjord și sate de coastă;</p>
<p>&#8211; traseu natural: Flåm, Geirangerfjord, drumuri panoramice și opriri montane.</p>
<p>Sezonul influențează puternic experiența. Vara aduce zile lungi și acces bun către drumurile montane, dar și mai mulți turiști. Toamna schimbă paleta de culori și poate oferi o atmosferă mai calmă. Iarna transformă orașele și peisajele, însă unele drumuri sau obiective au program limitat. Îmbrăcămintea în straturi rămâne utilă indiferent de lună.</p>
<p>Alege și după felul în care suporți ritmul. Un program cu tren, vapor, autobuz și mai multe schimbări poate fi spectaculos, dar obositor. Un circuit organizat reduce deciziile de moment. O călătorie individuală oferă mai multă libertate, însă cere rezervări atente și flexibilitate.</p>
<p>Norvegia nu se potrivește unui singur tip de turist. Unii își vor aminti liniștea de pe puntea vaporului. Alții vor păstra în minte o sală de muzeu din Oslo sau o stradă udă din Bergen. Tocmai această diferență face posibilă o călătorie personală, chiar și pe un traseu cunoscut.</p>
<p>Prin urmare, Norvegia îți arată trei chipuri în aceeași vacanță, iar ordinea în care le descoperi poate schimba întreaga impresie. Oslo oferă context, Bergen aduce povestea mării, iar fiordurile lasă imaginile să vorbească fără prea multe explicații.</p>
<p>Pentru o primă vizită, combinația dintre cele trei este greu de depășit. Dacă timpul este limitat, păstrează orașele compacte și investește nopțile câștigate în natură. Fiordurile nu cer grabă. Cer ferestre deschise, haine potrivite și disponibilitatea de a rămâne câteva minute în plus într-un loc care nu apare neapărat în program.</p>
<p>Surse și experiențe din comunitate:</p>
<p>&#8211; YouTube &#8211; HaiHui în doi &#8211; „Probleme în Oslo! Primele impresii despre Norvegia” &#8211; https://www.youtube.com/watch?v=y4LtyD_cnKI, 2023;</p>
<p>&#8211; YouTube &#8211; Norway with Pål &#8211; „Călătoresc de la Oslo la Bergen cu trenuri, croazieră pe fiord și autobuz” &#8211; https://www.youtube.com/watch?v=Lxua1U1Ke84, 2023.</p>
<p><em>Sursa foto: Pexels.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/oslo-bergen-sau-fiordurile-trei-norvegii-intr-o-singura-calatorie/">Oslo, Bergen sau fiordurile? Trei Norvegii într-o singură călătorie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/oslo-bergen-sau-fiordurile-trei-norvegii-intr-o-singura-calatorie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Se întorc în sălile de examen! Peste 700 de candidați din Gorj dau din nou Bac-ul</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-intorc-in-salile-de-examen-peste-700-de-candidati-din-gorj-dau-din-nou-bac-ul/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-intorc-in-salile-de-examen-peste-700-de-candidati-din-gorj-dau-din-nou-bac-ul/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 09 Aug 2026 21:13:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Bacalaureat]]></category>
		<category><![CDATA[candidati inscrisi]]></category>
		<category><![CDATA[examen]]></category>
		<category><![CDATA[judetul gorj]]></category>
		<category><![CDATA[probele scrise]]></category>
		<category><![CDATA[sesiune de toamna]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=410090</guid>

					<description><![CDATA[<p>Sesiunea „de toamnă” a examenului național de Bacalaureat 2026 începe luni, 10 august, cu proba scrisă la Limba și literatura română. În județul Gorj, 717 candidați s-au înscris pentru această sesiune și sunt așteptați să susțină examenul. Probele scrise se vor desfășura în perioada 10-13 august. Marți, 11 august, este programată proba obligatorie a profilului, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-intorc-in-salile-de-examen-peste-700-de-candidati-din-gorj-dau-din-nou-bac-ul/">Se întorc în sălile de examen! Peste 700 de candidați din Gorj dau din nou Bac-ul</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sesiunea „de toamnă” a examenului național de Bacalaureat 2026 începe luni, 10 august, cu proba scrisă la Limba și literatura română. În județul Gorj, 717 candidați s-au înscris pentru această sesiune și sunt așteptați să susțină examenul.<br />
Probele scrise se vor desfășura în perioada 10-13 august. Marți, 11 august, este programată proba obligatorie a profilului, iar miercuri, 12 august, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării. Ultima probă scrisă, cea la Limba și literatura maternă, va avea loc joi, 13 august, pentru candidații cărora li se aplică.<br />
La nivel național, peste 33.000 de candidați s-au înscris la cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului din acest an. Primele rezultate vor fi afișate marți, 18 august, până la ora 12:00. În aceeași zi, între orele 14:00 și 18:00, candidații vor putea solicita vizualizarea lucrărilor și vor putea depune contestații.<br />
Acestea vor putea fi depuse și în zilele de 19 și 20 august.<br />
Rezultatele finale ale sesiunii de toamnă vor fi publicate pe 24 august.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-intorc-in-salile-de-examen-peste-700-de-candidati-din-gorj-dau-din-nou-bac-ul/">Se întorc în sălile de examen! Peste 700 de candidați din Gorj dau din nou Bac-ul</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-intorc-in-salile-de-examen-peste-700-de-candidati-din-gorj-dau-din-nou-bac-ul/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cod Galben &#8211; Risc de viituri rapide și inundații locale în 26 de județe. Gorjul, vizat și astăzi</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cod-galben-risc-de-viituri-rapide-si-inundatii-locale-in-26-de-judete-gorjul-vizat-si-astazi/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cod-galben-risc-de-viituri-rapide-si-inundatii-locale-in-26-de-judete-gorjul-vizat-si-astazi/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 06 Aug 2026 21:12:42 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[creșteri de debite]]></category>
		<category><![CDATA[inundații locale]]></category>
		<category><![CDATA[precipitații prognozate]]></category>
		<category><![CDATA[risc]]></category>
		<category><![CDATA[traversarea cursurilor de apă]]></category>
		<category><![CDATA[viituri rapide]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=409896</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundații locale, precum și creșteri de debite și niveluri, cu posibile depășiri ale Cotelor de Atenție, atenționează Apele Române Jiu. Atenționarea vizează sectoare de râuri din bazinele hidrografice: [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cod-galben-risc-de-viituri-rapide-si-inundatii-locale-in-26-de-judete-gorjul-vizat-si-astazi/">Cod Galben &#8211; Risc de viituri rapide și inundații locale în 26 de județe. Gorjul, vizat și astăzi</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundații locale, precum și creșteri de debite și niveluri, cu posibile depășiri ale Cotelor de Atenție, atenționează Apele Române Jiu. Atenționarea vizează sectoare de râuri din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Someș, Mureș, Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret și Jijia, de pe raza județelor: Maramureș, Bistrița-Năsăud, Bihor, Cluj, Harghita, Mureș, Alba, Brașov, Sibiu, Hunedoara, Gorj, Mehedinți, Covasna, Vâlcea, Argeș, Olt, Dolj, Dâmbovița, Prahova, Ialomița, Bacău, Neamț, Vrancea, Suceava, Botoșani și Iași.<br />
,,Fenomenele hidrologice potențial periculoase se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele cursuri de apă din județele: Dâmbovița, Prahova, Suceava și Neamț. Recomandăm populației să evite traversarea cursurilor de apă și deplasarea în apropierea malurilor, torenților sau a zonelor inundate, să își protejeze bunurile și să urmărească permanent comunicările oficiale. În cazul apariției unor situații de urgență, este esențială respectarea indicațiilor autorităților locale. Specialiștii INHGA monitorizează permanent evoluția situației hidrometeorologice și vor actualiza prognoza hidrologică în funcție de evoluția fenomenelor”, au transmis hidrologii.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cod-galben-risc-de-viituri-rapide-si-inundatii-locale-in-26-de-judete-gorjul-vizat-si-astazi/">Cod Galben &#8211; Risc de viituri rapide și inundații locale în 26 de județe. Gorjul, vizat și astăzi</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cod-galben-risc-de-viituri-rapide-si-inundatii-locale-in-26-de-judete-gorjul-vizat-si-astazi/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dyson Airwrap: de ce buclele cad după 20 de minute și cum oprești asta</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dyson-airwrap-de-ce-buclele-cad-dupa-20-de-minute-si-cum-opresti-asta/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dyson-airwrap-de-ce-buclele-cad-dupa-20-de-minute-si-cum-opresti-asta/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 06 Aug 2026 05:52:10 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Dyson Airwrap]]></category>
		<category><![CDATA[par scurt]]></category>
		<category><![CDATA[stilizarea reală]]></category>
		<category><![CDATA[structura firului de păr]]></category>
		<category><![CDATA[tipuri de păr]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=409825</guid>

					<description><![CDATA[<p>Primele săptămâni cu Airwrap-ul arată cam la fel pentru toată lumea: bucle frumoase în oglindă, desfăcute complet până ajungi la mașină. Aparatul e în mână, instrucțiunile au fost citite, tutorialele vizionate. Și totuși, buclele nu rezistă. Nu e o problemă de produs, ci de câteva detalii tehnice pe care niciun ghid oficial nu le explică [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dyson-airwrap-de-ce-buclele-cad-dupa-20-de-minute-si-cum-opresti-asta/">Dyson Airwrap: de ce buclele cad după 20 de minute și cum oprești asta</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Primele săptămâni cu Airwrap-ul arată cam la fel pentru toată lumea: bucle frumoase în oglindă, desfăcute complet până ajungi la mașină.</em></p>
<p>Aparatul e în mână, instrucțiunile au fost citite, tutorialele vizionate. Și totuși, buclele nu rezistă. Nu e o problemă de produs, ci de câteva detalii tehnice pe care niciun ghid oficial nu le explică suficient de clar. Sfaturile standard, de tipul „folosește pe păr umed&#8221; și „aplică protector termic&#8221;, sunt corecte, dar incomplete. Lipsesc tocmai pașii care fac diferența dintre o coafură care ține trei ore și una care ține trei zile.</p>
<h2><strong>Greșeala cu cool shot-ul pe care o face aproape toată lumea</strong></h2>
<p>Butonul de aer rece este, probabil, cel mai subutilizat element al aparatului. Mulți utilizatori îl apasă o secundă, două, și trec mai departe. Rezultatul: bucla nu s-a „setat&#8221; termic și se destramă în câteva minute după ce e eliberată de pe butoiaș.</p>
<p>Mecanismul e simplu: căldura deschide structura firului de păr și îl modelează, dar aerul rece este cel care „închide&#8221; și fixează forma. Fără răcire completă, bucla rămâne moale și cedează rapid la umiditate sau la atingere. Timpul corect pentru cool shot este de minimum 15 secunde per șuviță, iar pentru părul fin sau vopsit, chiar 25-30 de secunde.</p>
<p>„Eram convinsă că l-am luat stricat, că nu stă oprit butonul până sus. Abia după ce am văzut că apăsând în sus vine aerul rece am înțeles cum funcționează de fapt.&#8221;</p>
<p>@soryd5144, YouTube, Cum se foloseste de fapt DYSON AIRWRAP, 2022</p>
<p>Tehnica corectă: ții butoiașul cu șuvița înfășurată, apeși butonul de aer rece și numeri până la 20. Abia după ce simți că șuvița s-a răcit complet la atingere, o eliberezi. Dacă o eliberezi caldă, forma se pierde în câteva minute. Depinde mult și de grosimea șuviței, dar regula de bază rămâne: mai mult timp de răcire înseamnă bucle mai durabile.</p>
<h3>Cum recunoști că ai ținut suficient</h3>
<ul>
<li>șuvița e rece la atingere, nu doar „mai puțin caldă&#8221;;</li>
<li>bucla rămâne rigidă câteva secunde după ce o eliberezi;</li>
<li>nu simți nicio căldură reziduală la rădăcina șuviței.</li>
</ul>
<h2><strong>Cât timp durează stilizarea reală, pe lungimi diferite de păr</strong></h2>
<p>Una dintre cele mai frecvente frustrări ale începătorilor vine din așteptări nerealiste legate de timp. Tutorialele de pe rețelele sociale arată rezultate în 10 minute, dar omit că părul a fost deja parțial uscat, că secțiunile sunt mici și că persoana din clip folosește aparatul de luni de zile.</p>
<p>Realitatea e mai nuanțată. Și nu funcționează la fel pentru toată lumea.</p>
<p>Estimări reale de timp pentru începători</p>
<p>Păr scurt (până la umăr): 15-25 de minute pentru o coafură completă cu butoiașe sau perie rotundă. Păr mediu (până la mijlocul spatelui): 30-45 de minute în primele luni, scăzând la 20-25 după ce tehnica devine familiară. Păr lung (sub mijlocul spatelui): 45-60 de minute, uneori mai mult dacă densitatea e mare.</p>
<p>Aceste intervale presupun că părul e uscat în proporție de 70-80% înainte de stilizare. Dacă pornești de la păr prea umed, aparatul petrece mai mult timp uscând și mai puțin timp modelând, iar rezultatul e mai puțin definit. Dacă pornești de la păr complet uscat, efectul Coanda (care atrage șuvița în jurul butoiașului) funcționează mai slab.</p>
<p>„Am păr mediu, ondulat, și îmi ia cam 10-15 minute să obțin un rezultat decent. Înainte nu reușeam să fac nimic cu părul meu, arăta mereu dezordonat. Acum arată îngrijit fără efort mare.&#8221;</p>
<p>@jojolizkolonyac9480, YouTube, Tutorial Dyson Airwrap &#8211; nu faceți aceste greșeli!, 2023</p>
<h2><strong>Tehnica pe tipuri de păr: ce schimbi în funcție de lungime și textură</strong></h2>
<p>Airwrap-ul nu are o singură tehnică corectă. Ceea ce funcționează pentru părul lung și drept poate fi complet ineficient pentru părul scurt și ondulat. Câteva ajustări simple fac diferența.</p>
<p>Pentru părul scurt, până la umăr, peria rotundă este adesea mai eficientă decât butoiașele. Creează volum la rădăcină și o formă naturală fără să necesite înfășurarea manuală a șuviței. Butoiașul de 20 mm poate fi folosit pentru bucle mai definite la capete, dar necesită răbdare în primele sesiuni.</p>
<p>Părul mediu, între umăr și mijlocul spatelui, e cel mai versatil. Butoiașul de 30 mm dă bucle naturale, largi, care arată stilizat fără să pară forțat. Secțiunile ideale au 2-3 cm lățime. Mai late, și bucla nu se formează complet; mai înguste, și rezultatul arată prea rigid.</p>
<p>Părul lung ridică o problemă de timp și de răbdare. Secțiunile mici sunt obligatorii, altfel butoiașul nu reușește să usuce și să modeleze uniform. O greșeală frecventă: pornitul de la secțiunile de sus. Rezultatul e că cele de jos rămân mai puțin definite și se desfac primele. Tehnica corectă e să începi de la secțiunile inferioare și să urci treptat.</p>
<ol>
<li>Împarte părul în două straturi orizontale, fixând stratul superior cu o agrafă;</li>
<li>Lucrează secțiunile inferioare mai întâi, de la ceafă spre tâmple;</li>
<li>Eliberează stratul superior și repetă procesul;</li>
<li>Aplică cool shot 20-25 de secunde per șuviță, indiferent de lungime;</li>
<li>Lasă buclele să se răcească complet înainte de a le atinge sau de a aplica orice produs.</li>
</ol>
<h2><strong>Primele trei săptămâni: cât durează până stăpânești aparatul</strong></h2>
<p>Există o perioadă de acomodare cu Airwrap-ul pe care puțini o menționează explicit. Nu e un aparat pe care îl iei din cutie și îl folosești perfect din prima zi. Tehnica se construiește în timp, iar primele rezultate dezamăgitoare nu înseamnă că aparatul nu funcționează.</p>
<p>Comunitatea de utilizatori e destul de sinceră pe tema asta. Mulți ajung să se întrebe dacă merită să îl păstreze după primele utilizări, mai ales când buclele nu rezistă sau când părul pare mai uscat decât înainte. Aproape invariabil, problema e de tehnică, nu de aparat.</p>
<p>„Mi-am dat un termen de o lună să învăț să îl folosesc, altfel îl vindeam. Până la urmă, după vreo două-trei săptămâni, am prins tehnica și acum nu mai concep să mă coafez altfel.&#8221;</p>
<p>r/Dysonairwrap, octombrie 2023</p>
<p>Primele sesiuni sunt mai lente și mai frustrante tocmai pentru că mâna nu e obișnuită cu unghiul de ținere al aparatului și cu viteza de înfășurare a șuviței. Aparatul <a href="https://altex.ro/ondulatoare-par/cpl/filtru/brand-3334/dyson/">Dyson Airwrap</a> funcționează cel mai bine când e ținut vertical, cu butoiașul paralel cu șuvița, nu perpendicular pe ea. Unghiul greșit e una dintre cele mai frecvente cauze pentru care efectul Coanda nu acționează corect.</p>
<p>Câteva repere practice pentru primele săptămâni după ce ți-ai luat Airwrap-ul de la Altex.ro:</p>
<ul>
<li>prima săptămână: exersează cu o singură secțiune de păr, nu cu tot capul;</li>
<li>a doua săptămână: adaugă cool shot-ul corect și observă diferența de durată;</li>
<li>a treia săptămână: ajustează cantitatea de produs și dimensiunea secțiunilor;</li>
<li>după o lună: tehnica devine intuitivă, iar timpul de stilizare scade vizibil.</li>
</ul>
<p>Ceea ce face Airwrap-ul dificil la început nu e complexitatea lui, ci faptul că inversează logica obișnuită a stilizării: mai puțin produs, mai mult timp de răcire, secțiuni mai mici decât crezi că e necesar. Odată ce înțelegi că aparatul lucrează cu aer, nu cu căldură extremă, toată tehnica devine mai clară. Și, apropo, peria rotundă pe care mulți o ignoră complet în favoarea butoiașelor e adesea cea mai bună alegere pentru un blowout natural, mai ales pe părul scurt sau mediu. Merită testată înainte de a trage concluzii despre ce poate sau nu poate aparatul.</p>
<p>Surse și experiențe din comunitate</p>
<ul>
<li>YouTube &#8211; @soryd5144 &#8211; Cum se foloseste de fapt DYSON AIRWRAP &#8211; 2022 https://www.youtube.com/watch?v=ptHdedCgPwY</li>
<li>YouTube &#8211; @jojolizkolonyac9480 &#8211; Tutorial Dyson Airwrap &#8211; nu faceți aceste greșeli! &#8211; 2023 https://www.youtube.com/shorts/4YeTamh8pMk</li>
<li>Reddit &#8211; r/Dysonairwrap &#8211; How long did it take you to learn how to use Dyson airwrap? &#8211; octombrie 2023 https://www.reddit.com/r/Dysonairwrap/comments/17mfbp3/how_long_did_it_take_you_to_learn_how_to_use/</li>
<li>Dyson.com &#8211; How to use your Airwrap Styler &#8211; date recenzii 2024 https://www.dyson.com/myairwrapvideo</li>
</ul>
<p><em>Sursa foto: Pexels.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dyson-airwrap-de-ce-buclele-cad-dupa-20-de-minute-si-cum-opresti-asta/">Dyson Airwrap: de ce buclele cad după 20 de minute și cum oprești asta</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dyson-airwrap-de-ce-buclele-cad-dupa-20-de-minute-si-cum-opresti-asta/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere spirituale &#8211; De Gustar un Ave la Tismana Gorjului</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-spirituale-de-gustar-un-ave-la-tismana-gorjului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-spirituale-de-gustar-un-ave-la-tismana-gorjului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 05 Aug 2026 21:15:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[manastirea tismana]]></category>
		<category><![CDATA[munţii Vîrceorovei]]></category>
		<category><![CDATA[muzeul tezaurului]]></category>
		<category><![CDATA[nicolae iorga]]></category>
		<category><![CDATA[tara romaneasca]]></category>
		<category><![CDATA[Vladislav Vodă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=409742</guid>

					<description><![CDATA[<p>Am profitat de o fereastră în luna lui Gustar pentru o incursiune la Mănăstirea Tismana, la Muzeul Tezaurului din apropiere mai precis la intrarea Peşterii cu Apă dar şi pentru ritualul cunoscut de toată creştinătatea. A aprinde o lumânare şi a aduce o rugă Domnului în cel mai vechi lăcaş de cult din ţară mi-a [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-spirituale-de-gustar-un-ave-la-tismana-gorjului/">Repere spirituale &#8211; De Gustar un Ave la Tismana Gorjului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Am profitat de o fereastră în luna lui Gustar pentru o incursiune la Mănăstirea Tismana, la Muzeul Tezaurului din apropiere mai precis la intrarea Peşterii cu Apă dar şi pentru ritualul cunoscut de toată creştinătatea.</strong></p>
<p>A aprinde o lumânare şi a aduce o rugă Domnului în cel mai vechi lăcaş de cult din ţară mi-a renăscut în ochii minţii sacrificiul celor de odinioară ce nu au pregetat să plece şi să lupte în cruciade pentru a elibera Pământul Sfânt. Aşadar fără prea multă vorbărie m-am repezit până la Tismana pentru binecunoscutul ritual creştinesc.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-409745" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-4.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-4-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-4-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-4-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-4-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Spre final am observat un bătrânel ce-şi făcea de lucru prin curtea mănăstirii şi care surprinzător m-a întrebat dacă ştiu cu adevărat istoria sfântului lăcaş. Dând impresia că nu prea l-am ispitit în a-mi istorisi ce până la urmă s-a dovedit o veritabilă „saga” despre istoria celui mai cunoscut lăcaş de cult din ţară. Pe care iată v-o istorisesc şi dumneavoastră în cele ce urmează.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-409747" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-3.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-3-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-3-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-3-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-3-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-3-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-3-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-3-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-3-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Aşezată „pe o poliţă prinsă în coasta muntelui „după cum o descria încă din anul 1657 călătorul Paul din Alep şi „mai înecată în pădure decât orice altă mănăstire din ţară” după descrierea lui Nicolae Iorga Mănăstirea Tismana îşi dezvăluie „bătrânele-i turnuri pierdute între munţi” într-un cadru natural de o impresionantă frumuseţe. Mănăstirea după istorisirea interlocutorului meu îşi trage numele ca şi râul şi satul (astăzi oraş) de la lemnul de tisă asemănător (spun specialiştii) fildeşului ce creştea din abundenţă în zonă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-409748" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-1.jpg" alt="" width="1200" height="878" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-1-320x234.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-1-1024x749.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-1-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-1-768x562.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-1-574x420.jpg 574w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-1-696x509.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-1-1068x781.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />„Mănăstirea Tismana are la origine o biserică din lemn de tisă construită între anii 1364-1373 prin strădania călugărului Nicodim în timpul domniei lui Vladislav Vodă. Despre locul ales pentru înălţare legenda spune că Nicodim se trăgea dintr-un neam boieresc ce venise din munţii Vîrceorovei de atunci. Într-o zi de sărbătoare călugărul a adormit cu cartea de rugăciuni în mână şi a visat că Sfântul Antonie i-a spus să treacă în Ţara Românească şi să zidească între munţi o mănăstire fără pereche de mare şi frumoasă. Pornind la drum după 40 de zile a ridicat Mănăstirea Vodiţa dar părâindu-se că nu se află pe locul ce-l căuta după alte 40 de zile de drum a înălţat mănăstirea Topolniţa . Cum nici de astă dată locul nu i s-a părut cei indicat a pornit din nou la drum până a ajuns în satul Tismana unde a înoptat. În sfârşit a găsit ce căuta şi mulţumit s-a aşezat în peştera din apropiere de unde a zămislit mănăstirea”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-409750" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-5.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-5-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-5-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-5-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-5-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-5-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-5-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-5-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-5-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Adevărul istoric confirmă că Tismana este cea de-a treia mănăstire pe care Nicodim a întemeiat-o în Ţara Românească fiind cel mai vechi locaş monahal din ţară. Ridicată în perioada 1377-1378 pe vremea lui Nicolae Radu 1 pe care Nicodim l-a cunoscut decînd era Ban al Severinului sfântul locaş are cam aceiaşi vechime cu primele state feudale româneşti.<br />
Până în vremea lui Radu 1 nu existau mănăstiri ci numai ici acolo câteva schituri. Vechimea Mănăstirii Tismana mai reiese dintr-un document din anul 1590 în care se relatează „este sfânta Mănăstire Tismana cea mai bătrână din toate mănăstirile din ţara Domniei Mele” &#8211; Radu 1.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-409751" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-6.jpg" alt="" width="1200" height="953" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-6-302x240.jpg 302w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-6-1007x800.jpg 1007w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-6-768x610.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-6-529x420.jpg 529w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-6-696x553.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-6-1068x848.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Zidită în piatră şi cărămidă şi purtând amprenta stilului bizantin edificiul se impune prin construcţia sa elegantă şi impunătoare. Clădirile din jurul bisericii concepute de arhitectul Schlatter şi parţial distruse de incendiul din 1861. Numeroase obiecte de cult de valoare (o brederiţă) şi mai multe fragmente de picturi murale precum şi uşi din vechea construcţie sunt expuse în muzeul mănăstirii.<br />
La gloria trecutului Mănăstirii Tismana se adaugă şi rolul avut în timpul mişcării revoluţionare conduse de Tudor Vladimirescu. În ziua de 23 ian 1821 Tudor a ocupat lăcaşul de cult lăsând chiar o garnizoană de panduri. Acesta plănuia ca în caz de nereuşită a revoluţiei să continue lupta în mănăstirile fortificate ale Olteniei.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-409753" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-7.jpg" alt="" width="1200" height="861" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-7-320x230.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-7-1024x735.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-7-768x551.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-7-585x420.jpg 585w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-7-696x499.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/tismana-7-1068x766.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În secolul XVIII Mănăstirea Tismana era una dintre cele mai bogate din ţară şi un rol cultural însemnat de-a lungul vremii. A funcţionat şi ca şcoală de cărturari şi caligrafi păstrând peste timp o veritabilă arhivă de documente ce continuă şi în ziua de azi să stea la baza istoriografiei române cu vaste informaţii despre formarea poporului român precum şi despre succesiunea domnitorilor de-a lungul vremii.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-spirituale-de-gustar-un-ave-la-tismana-gorjului/">Repere spirituale &#8211; De Gustar un Ave la Tismana Gorjului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-spirituale-de-gustar-un-ave-la-tismana-gorjului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Școala pentru Democrație – D.E.G.I.C.</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/scoala-pentru-democratie-d-e-g-i-c/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/scoala-pentru-democratie-d-e-g-i-c/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 03 Aug 2026 21:11:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[educatie civica]]></category>
		<category><![CDATA[filosofie educațională]]></category>
		<category><![CDATA[Georgiana IONITA]]></category>
		<category><![CDATA[instituțiile statului]]></category>
		<category><![CDATA[Școala pentru Democrație]]></category>
		<category><![CDATA[societate liberă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=409487</guid>

					<description><![CDATA[<p>„Școala pentru Democrație” este un concept și un program educațional creat pentru a-i învăța pe oameni (în special pe elevi/tineri și profesori) cum funcționează o societate liberă și cum pot deveni cetățeni activi. Expresia are două înțelesuri principale: unul general (ca filosofie educațională) și unul concret (ca proiect specific în România). De ce are democrația [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/scoala-pentru-democratie-d-e-g-i-c/">Școala pentru Democrație – D.E.G.I.C.</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>„Școala pentru Democrație” este un concept și un program educațional creat pentru a-i învăța pe oameni (în special pe elevi/tineri și profesori) cum funcționează o societate liberă și cum pot deveni cetățeni activi. Expresia are două înțelesuri principale: unul general (ca filosofie educațională) și unul concret (ca proiect specific în România). De ce are democrația nevoie de o „școală”?. Democrația nu este un afect cu care ne naștem, ci ceva ce se învață pe tot parcursul vieții. O „școală pentru democrație” nu predă doar teorie politică, ci formează deprinderi practice precum: Educație civică aplicată și cum funcționează instituțiile (Primăria, Parlamentul, Instanțele), ce drepturi și îndatoriri ai ca cetățean; Gândire critică și cum să deosebești o știre falsă (fake news) de o informație reală și cum să analizezi și să evaluezi promisiunile politicienilor; Implicare în comunitate și cum poți schimba ceva în școala unde predai sau orașul tău (de exemplu: să scrii o petiție, să participi la o dezbatere publică sau să faci voluntariat); Cultura dialogului și cum să argumentezi respectuos și să accepți păreri diferite fără violență sau ură. În România, „Școala pentru Democrație” este denumirea unui proiect concret de educație civică inițiat de asociația Expert Forum (E.F.O.R.) în parteneriat cu diverse asociații și instituții educaționale. Inițiativa acestui proiect despre democrație este din 2011.<br />
Școala pentru Democrație s-a născut în anul 20215 pentru elevi/tineri și profesori. Pentru cadrele didactice din mediul preuniversitar – îi ajută să predea mai atractiv educația socială/civică prin jocuri de rol, dezbateri și studii de caz. Pentru elevi/tineri – elevii din gimnaziu și liceu sunt încurajați să identifice o problemă reală din comunitatea lor (ex: lipsa pistelor de biciclete, curățenia în școală, statul de drept, cum se construiește o comunitate activă democratică pe tot parcursul vieții, cum vom critica guvernanții care abuzează de poziția lor) și să învețe pașii legali prin care pot cere autorităților rezolvarea ei.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-409494" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2.jpg" alt="" width="883" height="542" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2.jpg 883w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-320x196.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-768x471.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-684x420.jpg 684w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-696x427.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/08/2-356x220.jpg 356w" sizes="auto, (max-width: 883px) 100vw, 883px" />În perioada 20-23 iulie 2026 s-a organizat Școala de Vară pentru profesorii de educație socială în București. Agenda activităților au fost împărțite pe ateliere și facilitate de Maria CEZAR (Maria lucrează în cadrul Expert Forum de la începutul anului 2019 în proiecte axate pe educație non formală, implicare civică și cetățenie activă. Ea are experiență în domeniul ONG fiind coordonator național timp de doi ani în Parlamentul European al Tinerilor România (EYP). Ea a absolvit programul Aspire Academy în 2017).<br />
Cezara GRAMA (Cezara a absolvit Facultatea de Drept în 2013 și a urmat cursurile masterului de Drept Public Internațional. Are experiență de voluntariat în O.N.G-uri și este absolventă a programului Lideri pentru Justiție coordonat de Fundația Konrad Adenauer). https://scoalapentrudemocratie.ro/echipa-noastra/.<br />
Temele au fost: Cum construim o comunitate?, Statul de drept, Ce se poate întâmpla în online? Cum recunoaștem și prevenim fraudele digitale – atelier susținut de I.N.G Bank – București. Biblioteca vie – despre exemple practice ,,campionii unor asociații și O.N.G.” – Federația Fundațiilor Comunitare România – Sonia CONSTANTIN, Agenția Împreună – Georgiana IONITA, Mioritics – Mihai DRAGOMIR, TechSoup România – Evelina SELEA. Iar ultimele ateliere au avut ca abordare – Clasa ca spațiu democratic și comunități regionale. La Școala de Vară – Școala pentru Democrație, au participat cadre didactice care au parcurs și au finalizat cursul/programul de formare „Predarea cetățeniei democratice la clasa a VII-a”. Școala de Vară – Școala pentru Democrație s-a finalizat cu o festivitate finală și reflecție pentru toți participanții. În cadrul atelierelor de lucru, s-a primit „sprijinul logistic” din partea domnului Ștefan POPA (Ștefan lucrează în cadrul Expert Forum din 2021 în proiecte axate pe educație nonformală, implicare civică și cetățenie activă. El consideră că asociațiile de tineret l-au făcut cine este astăzi și crede în puterea acordării unei șanse tuturor tinerilor. Acesta coordonează și facilitează cursuri nonformale pentru tineri pe diverse teme din 2019, având primul contact cu lumea voluntariatului în 2014). La această Școala de Vară – Școala pentru Democrație, au participat două cadre didactice din județul Gorj (Laurențiu Daniel POPOVICI de la Școala Gimnazială „Gheorghe Tătărescu” Târgu Jiu/Casa Corpului Didactic Gorj – și Cristina Ioana COTORCEA de la Liceul Tehnologic Baia de Fier).<br />
<em><strong>Prof. Laurențiu Daniel POPOVICI</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/scoala-pentru-democratie-d-e-g-i-c/">Școala pentru Democrație – D.E.G.I.C.</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/scoala-pentru-democratie-d-e-g-i-c/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Restricțiile de trafic pe Valea Oltului, încă o lună</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/restrictiile-de-trafic-pe-valea-oltului-inca-o-luna/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/restrictiile-de-trafic-pe-valea-oltului-inca-o-luna/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 30 Jul 2026 21:12:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Căderi de pietre]]></category>
		<category><![CDATA[dn 7]]></category>
		<category><![CDATA[DRDP Craiova]]></category>
		<category><![CDATA[eliminarea riscului]]></category>
		<category><![CDATA[investiţii]]></category>
		<category><![CDATA[restricțiile de circulație]]></category>
		<category><![CDATA[Valea Oltului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=409162</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pe DN 7, în zona Defileului Oltului, restricțiile de circulație vor fi menținute și pe parcursul lunii august, în contextul continuării lucrărilor de protecție a versanților. Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova anunță că intervențiile sunt necesare pentru eliminarea riscului de căderi de pietre și pentru creșterea siguranței participanților la trafic. Lucrările continuă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/restrictiile-de-trafic-pe-valea-oltului-inca-o-luna/">Restricțiile de trafic pe Valea Oltului, încă o lună</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pe DN 7, în zona Defileului Oltului, restricțiile de circulație vor fi menținute și pe parcursul lunii august, în contextul continuării lucrărilor de protecție a versanților.<br />
Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova anunță că intervențiile sunt necesare pentru eliminarea riscului de căderi de pietre și pentru creșterea siguranței participanților la trafic.</p>
<p><strong>Lucrările continuă pe mai multe sectoare ale DN 7</strong><br />
Potrivit DRDP Craiova, echipele de intervenție montează plase de siguranță și bariere de retenție pe versanții aflați de-a lungul DN 7, între Călimănești și Câinenii Mari, într-o zonă caracterizată de formațiuni stâncoase friabile și instabile. Lucrările nu pot fi suspendate înainte de finalizarea operațiunilor de punere în siguranță a versanților, deoarece există riscul desprinderii unor blocuri de piatră care ar putea provoca accidente grave. În baza avizului emis de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția Rutieră, restricțiile de circulație vor fi aplicate în perioada 1 – 31 august 2026. Măsurile vizează următoarele sectoare ale DN 7: km 198+200 – 207+000, km 216+000 – 219+000 și km 224+000 – 227+300. În schimb, sectorul cuprins între km 228+000 și km 233+200 a fost exceptat de la restricții, după finalizarea lucrărilor de rănguire și protecție a versanților. Restricțiile vor fi în vigoare de luni până sâmbătă, între orele 08:00 și 17:30, în timp ce duminica și în zilele de sărbătoare legală circulația se va desfășura fără aceste limitări. Pe durata intervențiilor, autovehiculele cu masa totală maximă autorizată de peste 7,5 tone nu vor putea circula pe sectoarele afectate. Pentru vehiculele cu masa de până la 7,5 tone, circulația va putea fi restricționată sau chiar oprită temporar, în funcție de etapa lucrărilor și de condițiile din teren.</p>
<p><strong>Opriri temporare</strong><br />
În zonele unde se lucrează, circulația se desfășoară alternativ, pe un singur sens, fiind dirijată de piloți de trafic.<br />
În anumite etape ale intervențiilor, autoritățile avertizează că pot fi instituite opriri temporare ale circulației pentru desfășurarea lucrărilor în condiții de siguranță.<br />
DRDP Craiova le recomandă șoferilor să respecte semnalizarea rutieră temporară și indicațiile personalului aflat pe teren, subliniind că măsurile au ca obiectiv prevenirea căderilor de pietre și protejarea participanților la trafic pe unul dintre cele mai dificile sectoare montane ale rețelei naționale de drumuri.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/restrictiile-de-trafic-pe-valea-oltului-inca-o-luna/">Restricțiile de trafic pe Valea Oltului, încă o lună</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/restrictiile-de-trafic-pe-valea-oltului-inca-o-luna/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>17 tineri au trecut de preselecția Festivalului „Nicolae Mischie”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/17-tineri-au-trecut-de-preselectia-festivalului-nicolae-mischie/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/17-tineri-au-trecut-de-preselectia-festivalului-nicolae-mischie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Izabella Molnar]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 28 Jul 2026 21:13:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Alma Karina Popescu]]></category>
		<category><![CDATA[Andreea Dănău]]></category>
		<category><![CDATA[Andreea Malacu]]></category>
		<category><![CDATA[Bianca-Daniela Birău (caval)]]></category>
		<category><![CDATA[Festivalul Folcloric de Tineret Nicolae Mischie]]></category>
		<category><![CDATA[Festivalul Nicolae Mischie]]></category>
		<category><![CDATA[Izabela Racoceanu]]></category>
		<category><![CDATA[Larisa Sarcină]]></category>
		<category><![CDATA[Louis Gabriel Preda]]></category>
		<category><![CDATA[Nicolae Trăileanu]]></category>
		<category><![CDATA[Oana Teodora Răducu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=408934</guid>

					<description><![CDATA[<p>Festivalul Folcloric de Tineret „Nicolae Mischie” și-a desemnat concurenții care vor urca pe scenă la cea de-a XXVI-a ediție a evenimentului, programată pentru 1 august 2026, la Godinești. Luni, 27 iulie, a avut loc preselecția participanților, juriul având misiunea de a alege cei mai talentați tineri interpreți care vor intra în competiția dedicată promovării folclorului [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/17-tineri-au-trecut-de-preselectia-festivalului-nicolae-mischie/">17 tineri au trecut de preselecția Festivalului „Nicolae Mischie”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Festivalul Folcloric de Tineret „Nicolae Mischie” și-a desemnat concurenții care vor urca pe scenă la cea de-a XXVI-a ediție a evenimentului, programată pentru 1 august 2026, la Godinești. Luni, 27 iulie, a avut loc preselecția participanților, juriul având misiunea de a alege cei mai talentați tineri interpreți care vor intra în competiția dedicată promovării folclorului autentic românesc.</strong></p>
<p>În urma evaluării, au fost selectați 17 concurenți care vor participa la festival. Aceștia sunt: Andreea Malacu, Alma Karina Popescu, Larisa Sarcină, Bianca-Daniela Birău (caval), Andreea Dănău, Louis Gabriel Preda, Izabela Racoceanu, Oana Teodora Răducu, Nicolae Trăileanu, Darius Ștefan Buțu (saxofon), Beatrice Maria Ungureanu, Darius Predescu Ciurea, Andreea Murgui, Victor Cidoiu (vioară), Alessia Al-Ioani, Daiana Muscurici și Alin-Dumitru Pogonici (vioară). Concurenții sunt așteptați sâmbătă, 1 august, începând cu ora 14:00, pentru repetițiile alături de orchestră, urmând ca de la ora 16:30 să înceapă spectacolul concurs și evoluțiile în fața juriului și a publicului.<br />
Ajuns la cea de-a XXVI-a ediție, Festivalul Folcloric pentru Tineret „Nicolae Mischie” a devenit unul dintre cele mai importante evenimente dedicate descoperirii și promovării tinerelor talente din județul Gorj. Organizat de Consiliul Județean Gorj, Primăria și Consiliul Local Godinești, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, festivalul aduce în prim-plan tradițiile autentice și oferă noilor generații de artiști oportunitatea de a-și demonstra talentul.<br />
Competiția este destinată tinerilor interpreți amatori din județ și cuprinde cinci secțiuni: soliști vocali, soliști instrumentiști, dansuri populare, tarafuri tradiționale și concursul de costume populare. Participanții sunt evaluați atât pentru calitățile artistice și autenticitatea repertoriului, cât și pentru respectarea valorilor și specificului folclorului românesc.<br />
De peste un sfert de secol, Festivalul „Nicolae Mischie” transformă comuna Godinești într-un punct de întâlnire al iubitorilor de tradiții populare, contribuind la păstrarea și promovarea patrimoniului cultural al Gorjului. Ediția din acest an promite un nou spectacol al cântecului, jocului și portului popular, reunind pe aceeași scenă tineri artiști care duc mai departe moștenirea folclorică a zonei.<br />
Publicul este așteptat pe 1 august, la Godinești, pentru o nouă ediție a festivalului, care se anunță o veritabilă sărbătoare a folclorului autentic românesc și a identității culturale gorjene.<br />
<em><strong>Izabella Molnar</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/17-tineri-au-trecut-de-preselectia-festivalului-nicolae-mischie/">17 tineri au trecut de preselecția Festivalului „Nicolae Mischie”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/17-tineri-au-trecut-de-preselectia-festivalului-nicolae-mischie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>De ce se oprește mașina de spălat vase și cum o repari rapid</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/de-ce-se-opreste-masina-de-spalat-vase-si-cum-o-repari-rapid/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/de-ce-se-opreste-masina-de-spalat-vase-si-cum-o-repari-rapid/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 28 Jul 2026 16:18:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[coduri de eroare]]></category>
		<category><![CDATA[filtrul de scurgere]]></category>
		<category><![CDATA[masina de spalat]]></category>
		<category><![CDATA[pompa de evacuare]]></category>
		<category><![CDATA[resturile solide]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=408895</guid>

					<description><![CDATA[<p>Mașina de spălat vase blocată îți dă peste cap toată ziua. Filtrele înfundate opresc scurgerea apei în nouă din zece cazuri. Resturile de mâncare adunate pe fundul cuvei blochează pompa de evacuare. De aceea apa rămâne pe fundul aparatului la finalul programului. Așadar poți rezolva rapid această problemă fără ajutorul unui tehnician. Procesul de curățare [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/de-ce-se-opreste-masina-de-spalat-vase-si-cum-o-repari-rapid/">De ce se oprește mașina de spălat vase și cum o repari rapid</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Mașina de spălat vase blocată îți dă peste cap toată ziua. Filtrele înfundate opresc scurgerea apei în nouă din zece cazuri. Resturile de mâncare adunate pe fundul cuvei blochează pompa de evacuare. De aceea apa rămâne pe fundul aparatului la finalul programului.</p>
<p>Așadar poți rezolva rapid această problemă fără ajutorul unui tehnician. Procesul de curățare durează doar zece minute.</p>
<h4><strong>Cum curăți filtrul de scurgere în cinci pași simpli</strong></h4>
<p>În plus resturile solide pot bloca complet elicele rotative. Deschide ușa aparatului și scoate afară coșul inferior. Vei găsi ansamblul de filtrare în partea de jos a cuvei. Răsucește cilindrul din plastic spre stânga pentru deblocare. Spală plasa metalică sub jet puternic de apă caldă. Folosește o perie moale pentru depunerile tari de calcar.</p>
<p>Totuși apa acumulată poate indica o pompă blocată de obiecte mici. Verifică spațiul de sub filtru cu o lanternă. <a href="https://exploremag.ro/curiozitati-despre-pepene/">Sâmburii de fructe</a> sau cioburile mici blochează frecvent paletele pompei. Îndepărtează orice obiect străin cu grijă. Pune la loc componentele curate și fixează-le ferm.</p>
<h4><strong>De ce rămâne apă murdară pe fundul cuvei</strong></h4>
<p>De <a href="https://exploremag.ro/">exemplu</a> racordul la sifonul chiuvetei se poate înfunda ușor. Grăsimea întărită reduce diametrul furtunului de evacuare. Furtunul îndoit împiedică de asemenea trecerea normală a apei. Verifică spatele aparatului și îndreaptă tubul de plastic flexibil.</p>
<p>Așadar curățarea periodică previne apariția Mirosurilor neplăcute. O mașină de spălat vase necesită igienizare o dată pe lună. Calcarul depus pe componente reduce eficiența spălării cu jumătate. Detergentul lichid lasă mai puține reziduuri în timp. De aceea este mai bun decât tabletele clasice la programe scurte.</p>
<h4><strong>Ce faci dacă aparatul afișează coduri de eroare</strong></h4>
<p>În schimb, senzori defecți pot transmite date greșite către placa electronică. Eroarea E24 sau E15 indică o problemă de evacuare sau o scurgere interioară. Oprește alimentarea cu energie electrică pentru două minute. Această acțiune resetează memoria temporară a plăcii de bază.</p>
<p>Ulterior pornește un program scurt de clătire fără vase în interior. Ascultă sunetul scurgerii de apă pentru confirmarea reparației. Pompa trebuie să lucreze continuu fără zgomote ciudate de frecare. Repetă spălarea cu soluție de oțet și bicarbonat de sodiu. Acidul acetic dizolvă rapid depunerile vechi de grăsime din tubulatură.</p>
<h4><strong>Cum protejezi pompa de evacuare pe termen lung</strong></h4>
<p>Totuși prevenția rămâne cea mai bună metodă de întreținere. Curăță bine farfuriile înainte să le pui la spălat. Folosește mereu sare specială pentru dedurizarea apei din rețea. Apa dură distruge garniturile din cauciuc și blochează supapele interne.</p>
<p>De aceea verifică lunar starea furtunului de alimentare cu apă. O mașină de spălat vase funcționează optim doar cu întreținere constantă. Verifică acum nivelul de sare și curăță filtrul aparatului tău pentru a preveni orice defecțiune majoră.</p>
<p><a href="https://haisavezi.ro/de-ce-se-blocheaza-masina-de-spalat-vase-si-cum-o-repari-rapid/">Haisăvezi</a> cum verifici nivelul de sare și curăță filtrul pentru a preveni orice defecțiune majoră.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/de-ce-se-opreste-masina-de-spalat-vase-si-cum-o-repari-rapid/">De ce se oprește mașina de spălat vase și cum o repari rapid</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/de-ce-se-opreste-masina-de-spalat-vase-si-cum-o-repari-rapid/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum să explici jocurile de cazino online unei persoane care nu le-a încercat niciodată</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-explici-jocurile-de-cazino-online-unei-persoane-care-nu-le-a-incercat-niciodata/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-explici-jocurile-de-cazino-online-unei-persoane-care-nu-le-a-incercat-niciodata/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 28 Jul 2026 07:11:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[bonusuri]]></category>
		<category><![CDATA[cazinouri]]></category>
		<category><![CDATA[gamă largă de jocuri]]></category>
		<category><![CDATA[Jocurile de noroc]]></category>
		<category><![CDATA[portal specializat]]></category>
		<category><![CDATA[ruleta]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=408795</guid>

					<description><![CDATA[<p>Majoritatea oamenilor au auzit despre cazinouri din filme, reclame sau poveștile cunoscuților, însă nu toți înțeleg cum funcționează jocurile de noroc pe internet. Atunci când încerci să-i explici unei persoane care nu a testat niciodată nici sloturile, nici ruleta despre ce este vorba, riști să o copleșești cu termeni „tehnici” și să creezi mai multă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-explici-jocurile-de-cazino-online-unei-persoane-care-nu-le-a-incercat-niciodata/">Cum să explici jocurile de cazino online unei persoane care nu le-a încercat niciodată</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Majoritatea oamenilor au auzit despre cazinouri din filme, reclame sau poveștile cunoscuților, însă nu toți înțeleg cum funcționează jocurile de noroc pe internet. Atunci când încerci să-i explici unei persoane care nu a testat niciodată nici sloturile, nici ruleta despre ce este vorba, riști să o copleșești cu termeni „tehnici” și să creezi mai multă confuzie decât claritate.</p>
<p>Mai întâi, trebuie separate două noțiuni care sunt confundate frecvent. Un cazino online nu este același lucru cu pariurile sportive, chiar dacă ambele servicii sunt adesea disponibile pe platforma aceluiași operator. La pariuri, jucătorul anticipează rezultatul unui eveniment și poate considera că informațiile sale sportive îl ajută să ia o decizie.</p>
<p><a href="https://legalbet.ro/cazinouri/">Vezi pagina</a> Legalbet, un portal specializat în recenzii și clasamente ale operatorilor de jocuri de noroc online: acolo vei vedea că în prezent în România activează peste 70 de cazinouri online licențiate. Aceste platforme oferă o gamă largă de jocuri de noroc pentru toate gusturile, bonusuri de bun venit și promoții regulate, precum și diverse metode de alimentare a contului și retragere a fondurilor. Una dintre cele mai frecvente întrebări ale celor care nu au jucat niciodată la un cazino online privește retragerea banilor. Într-un cazino fizic, procesul este ușor de urmărit: jucătorul schimbă bani în jetoane, iar la final, dacă a câștigat, le preschimbă din nou în numerar. Pe o platformă online, utilizatorii vor să știe cât de repede și în ce condiții de siguranță își pot retrage fondurile. La cazinourile online din România, unele metode de plată pot permite procesarea rapidă a retragerilor. Totuși, durata depinde de regulile operatorului, de verificarea contului și de metoda aleasă, iar siguranța este legată în primul rând de legalitatea și reputația platformei.</p>
<p>În continuare, vom trece în revistă noțiunile esențiale care îl pot ajuta pe orice începător să înțeleagă ce este și cum funcționează un cazino online.</p>
<h2><strong>Legalitatea</strong></h2>
<p>Acesta este cel mai important aspect atât pentru începători, cât și pentru cei care cunosc deja câte ceva despre jocurile online. Persoana căreia îi explici trebuie să înțeleagă că merită luate în calcul numai cazinourile care funcționează legal, deoarece licențierea are consecințe practice directe. În România, un operator care oferă jocuri de noroc online trebuie să dețină licență clasa I și autorizație de exploatare emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (<a href="https://onjn.gov.ro/">ONJN</a>). Astfel, activitatea platformei este supravegheată de autoritatea competentă, iar utilizatorul are o instituție căreia i se poate adresa dacă apare o problemă.</p>
<p>Site-urile fără licență pot părea atractive datorită unor bonusuri aparent foarte generoase, însă implică riscuri considerabile. Problemele pot varia de la refuzul plății câștigurilor și blocarea nejustificată a contului, până la aplicarea unei amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei, (potrivit art. 22 alin. (6) din OUG nr. 77/2009).</p>
<p>Există și portaluri independente specializate, care evaluează cazinourile online după criterii relevante pentru siguranța și confortul utilizatorilor, centralizează opinii ale jucătorilor și publică analize profesioniste pentru fiecare platformă. De exemplu, experții Legalbet, site-ul menționat mai sus, recomandă alegerea unui cazino după criteriile prezentate în tabelul de mai jos.</p>
<p><strong style="color: #111111; font-family: Roboto, sans-serif; font-size: 27px;"><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/Tabel-3.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-408798" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/Tabel-3.jpg" alt="" width="828" height="678" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/Tabel-3.jpg 828w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/Tabel-3-293x240.jpg 293w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/Tabel-3-768x629.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/Tabel-3-513x420.jpg 513w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/Tabel-3-696x570.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 828px) 100vw, 828px" /></a>Noțiuni de bază</strong></p>
<p>Nu începe prin a enumera jocurile și bonusurile, chiar dacă acestea par cele mai atrăgătoare subiecte. Este mai util să explici mai întâi cum câștigă cazinoul bani, adică ce înseamnă „avantajul casei”. Acesta există atât în mediul online, cât și în cazinourile fizice.</p>
<p>Fiecare joc de cazino are încorporat un avantaj al casei. Cu alte cuvinte, probabilitățile și plățile sunt stabilite astfel încât, pe termen lung, statistica să favorizeze operatorul. Este probabil cea mai importantă informație pe care trebuie să o audă un începător și este mai corect să o afle de la început decât să o descopere singur după ce începe să joace.</p>
<p>De avantajul casei este legat și RTP-ul (Return to Player), adică procentul teoretic returnat jucătorului. Dacă un slot are un RTP de 96%, înseamnă că jocul este conceput să returneze, în medie, aproximativ 96 de bani pentru fiecare leu pariat, calculul fiind făcut pe un număr foarte mare de rotiri; diferența reprezintă avantajul cazinoului. Unui începător trebuie să-i explici două lucruri: RTP-ul este o medie statistică stabilită pe milioane de runde și nu arată ce se va întâmpla într-o singură sesiune; în plus, un RTP mai mare nu garantează câștiguri, ci indică doar un avantaj mediu mai mic al casei.</p>
<h2><strong>Tipuri de jocuri</strong></h2>
<p>Nu este recomandat să prezinți dintr-odată întregul „catalog” de jocuri. Începe cu opțiunile care nu necesită cunoștințe anterioare, apoi treci la cele care presupun reguli mai complexe și decizii din partea jucătorului.</p>
<ul>
<li>Sunt cel mai ușor de înțeles. Jucătorul alege miza, apasă butonul de rotire, iar simbolurile se opresc pe role. Dacă formează o combinație prevăzută în tabelul de plăți, jocul acordă un câștig.</li>
<li><strong>Ruletă.</strong> Este următorul exemplu logic. Masa de joc, numerele și culorile sunt ușor de explicat, la fel ca pariurile pe roșu sau negru ori pe un anumit număr.</li>
<li>Aici interlocutorul tău descoperă un joc în care deciziile luate în timpul rundei pot influența rezultatul, chiar dacă norocul rămâne un factor esențial.</li>
<li><strong>Cazino live.</strong> Este formatul în care un dealer real împarte cărțile sau învârte ruleta, iar partida este transmisă în direct. Merită prezentat ca opțiune, dar nu neapărat ca primă experiență, deoarece masa are propriul ritm, iar un începător poate avea mai puțin timp pentru a analiza fiecare decizie.</li>
</ul>
<h2><strong>Banii</strong></h2>
<p>După prezentarea jocurilor, urmează subiectul care îl interesează cel mai mult pe începător: banii. Explică-i aspectele practice. Pentru a juca pe bani reali, trebuie să-și creeze un cont și să efectueze o depunere. Fiecare platformă stabilește o sumă minimă de depunere și poate oferi bonusuri, ale căror condiții pot fi analizate inclusiv pe site-uri specializate.</p>
<p>Există și o sumă minimă de retragere, precum și un interval în care banii ajung în contul jucătorului. Procesarea poate dura de la câteva minute la câteva zile, în funcție de operator, de stadiul verificării contului și de metoda de plată aleasă. Unele cazinouri online licențiate în România oferă retrageri rapide prin anumite metode (cel mai des &#8211; prin retrageri la agențiile fizice sau prin portofelele electronice Skrill și Neteller), însă acest lucru nu înseamnă că fiecare solicitare este instantanee. Pentru un începător, diferența este importantă: o așteptare neexplicată poate reduce încrederea în platformă, în timp ce termenele clare și respectate îi oferă mai mult control asupra banilor săi.</p>
<p>Trebuie menționat și faptul că identitatea titularului contului este verificată conform procedurilor operatorului și cerințelor legale. Prin urmare, un cont deschis pe o platformă de jocuri de noroc nu este anonim, iar retragerea poate fi amânată până la finalizarea verificărilor necesare.</p>
<p>Un lucru trebuie spus fără echivoc: jocurile de cazino sunt jocuri de noroc. Primul depozit ar trebui privit ca o cheltuială pentru divertisment, niciodată ca o investiție sau ca o metodă de a obține venituri. Dacă jocul nu mai este distractiv ori devine greu de controlat,  utilizatorul poate seta limite, poate folosi instrumentele de autoexcludere oferite de operator sau poate folosi resursele programului <a href="https://jocresponsabil.ro/">Joc Responsabil</a> (proiect de prevenire și asistare a dependenței de jocuri de noroc din România).</p>
<p>Plus la asta, ONJN mai oferă jucătorilor posibilitatea de a urma procedura de autoexcludere (procedură specială, prin care jucătorul cere să-i fie blocat accesul la toate jocurile de noroc licenţiate din România) .</p>
<h2><strong>Bonusurile</strong></h2>
<p>Operatorii oferă frecvent promoții, însă fiecare bonus vine cu reguli pe care un începător le poate interpreta greșit. Detaliile apar în termenii și condițiile ofertei, dar nu sunt întotdeauna ușor de înțeles fără explicații. Elementul principal este <em>cerința de rulaj</em>: fondurile din bonus și, după caz, câștigurile asociate nu pot fi retrase înainte ca suma impusă să fie pariată de numărul de ori prevăzut în regulament. Trebuie verificate și jocurile eligibile, contribuția fiecărui joc, miza maximă, termenul de valabilitate și eventualele limite aplicate câștigurilor.</p>
<h2><strong>Ce trebuie să reții</strong></h2>
<p>Jocurile de noroc online pot fi o formă de divertisment doar atunci când sunt înțelese corect și abordate responsabil. Înainte ca o persoană să încerce un cazino online, este util să cunoască regulile de bază, avantajul casei, condițiile bonusurilor, procedura de verificare și termenele de plată. După ce stăpânești aceste noțiuni, îi poți explica mai ușor și mai onest cum funcționează acest domeniu unei persoane aflate la prima experiență.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-explici-jocurile-de-cazino-online-unei-persoane-care-nu-le-a-incercat-niciodata/">Cum să explici jocurile de cazino online unei persoane care nu le-a încercat niciodată</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/cum-sa-explici-jocurile-de-cazino-online-unei-persoane-care-nu-le-a-incercat-niciodata/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>În atenția șoferilor: Încep restricțiile de circulație pe DN 7CC</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-atentia-soferilor-incep-restrictiile-de-circulatie-pe-dn-7cc/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-atentia-soferilor-incep-restrictiile-de-circulatie-pe-dn-7cc/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 27 Jul 2026 21:14:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[DC 7CC]]></category>
		<category><![CDATA[Direcția Regională a drumurilor naționale]]></category>
		<category><![CDATA[lucrările de protecție]]></category>
		<category><![CDATA[restrictii de circulatie]]></category>
		<category><![CDATA[semnalizarea rutieră temporară]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=408729</guid>

					<description><![CDATA[<p>Direcția Regională a drumurilor naționale Craiova i-a anunțat pe cei care tranzitează șoseaua de centură Călimănești că vor întâmpina restricții de circulație pentru ca lucrările de protecție a versanților să poată fi făcute. ,,Pentru derularea în condiții de siguranță a lucrărilor de protecție a versanților pe DN 7CC, începând cu 3 august 2026 vor debuta [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-atentia-soferilor-incep-restrictiile-de-circulatie-pe-dn-7cc/">În atenția șoferilor: Încep restricțiile de circulație pe DN 7CC</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Direcția Regională a drumurilor naționale Craiova i-a anunțat pe cei care tranzitează șoseaua de centură Călimănești că vor întâmpina restricții de circulație pentru ca lucrările de protecție a versanților să poată fi făcute.<br />
,,Pentru derularea în condiții de siguranță a lucrărilor de protecție a versanților pe DN 7CC, începând cu 3 august 2026 vor debuta lucrările de relocare a rețelei electrice și a stâlpilor de energie electrică amplasați în zona drumului, etapă necesară înaintea executării lucrărilor propriu-zise de protecție a versanților. În perioada 3 – 31 august 2026, de luni până vineri, în intervalul orar 08:00 – 16:00, vor fi instituite restricții de circulație. Pe durata lucrărilor: circulația se va desfășura alternativ, pe un singur sens, dirijată cu piloți de trafic; atunci când lucrările impun și există risc ca pietre sau blocuri de stâncă să ajungă pe partea carosabilă, circulația va fi închisă temporar, în reprize de maximum 20 de minute, pentru protejarea participanților la trafic și a personalului care lucrează în șantier. Lucrările se vor desfășura numai în condiții meteorologice favorabile. Le recomandăm conducătorilor auto să respecte semnalizarea rutieră temporară, indicațiile piloților de trafic și să manifeste prudență în zona lucrărilor”, transmite DRDP Craiova.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-atentia-soferilor-incep-restrictiile-de-circulatie-pe-dn-7cc/">În atenția șoferilor: Încep restricțiile de circulație pe DN 7CC</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-atentia-soferilor-incep-restrictiile-de-circulatie-pe-dn-7cc/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>De ce sala te face mai rigid dacă ignori mobilitatea</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/de-ce-sala-te-face-mai-rigid-daca-ignori-mobilitatea/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/de-ce-sala-te-face-mai-rigid-daca-ignori-mobilitatea/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 27 Jul 2026 05:56:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[antrenamente de forță]]></category>
		<category><![CDATA[flexibilitate]]></category>
		<category><![CDATA[mobilitatea]]></category>
		<category><![CDATA[ntrenamentul de sală]]></category>
		<category><![CDATA[program structurat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=408641</guid>

					<description><![CDATA[<p>Mergi la sală de luni sau ani. Ridici greutăți, faci cardio, poate chiar urmezi un program structurat. Și totuși, la un moment dat, observi că nu mai poți face o genuflexiune adâncă fără să te dezechilibrezi, că umerii trag ciudat la împins, că spatele se blochează după o sesiune mai grea. Nu e o accidentare. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/de-ce-sala-te-face-mai-rigid-daca-ignori-mobilitatea/">De ce sala te face mai rigid dacă ignori mobilitatea</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Mergi la sală de luni sau ani. Ridici greutăți, faci cardio, poate chiar urmezi un program structurat. Și totuși, la un moment dat, observi că nu mai poți face o genuflexiune adâncă fără să te dezechilibrezi, că umerii trag ciudat la împins, că spatele se blochează după o sesiune mai grea. Nu e o accidentare. E ceva mai subtil și mai greu de identificat.</em></p>
<p>Problema nu e că te antrenezi prea mult. E că antrenamentele de forță, fără un contrapunct de mobilitate, construiesc mușchi scurtați, articulații cu amplitudine redusă și un corp care devine progresiv mai puțin capabil să se miște liber. Ghidurile standard de sală nu menționează asta. Programele pentru începători sar direct la exerciții compuse. Mobilitatea apare, dacă apare, ca o notă de subsol.</p>
<p>Articolul acesta explică de ce mobilitatea și flexibilitatea nu sunt același lucru, cum le integrezi în antrenamentul de sală fără să adaugi o zi separată și ce se întâmplă concret dacă le ignori în continuare.</p>
<h2><strong>Flexibilitate vs. mobilitate: nu sunt același lucru</strong></h2>
<p>Mulți folosesc termenii interschimbabil. Nu sunt același lucru, și diferența contează practic.</p>
<p>Flexibilitatea se referă la capacitatea unui mușchi de a se alungi pasiv. Poți fi flexibil dacă cineva îți împinge piciorul în sus, dar asta nu înseamnă că poți controla acea amplitudine de mișcare pe cont propriu. Mobilitatea, în schimb, este amplitudinea de mișcare activă a unei articulații, adică ce poți face tu, cu forța ta, fără ajutor extern.</p>
<p>Un exemplu concret: o persoană cu flexibilitate bună la ischiogambieri poate atinge podeaua cu palmele dacă se apleacă lent. Aceeași persoană poate fi incapabilă să execute un deadlift corect, pentru că nu are mobilitate suficientă la șold ca să controleze mișcarea sub sarcină. Flexibilitatea fără mobilitate este ca o mașină cu motor mare și direcție blocată.</p>
<p>La sală, ce contează cu adevărat este mobilitatea. Exercițiile compuse, genuflexiunile, împinsul, ramatul, toate cer articulații care să funcționeze în amplitudine completă. Când mobilitatea lipsește, corpul compensează: genunchii se duc înăuntru la squat, umerii se rotunjesc la bench press, spatele se arcuiește la deadlift. Compensările astea nu sunt greșeli de tehnică izolate. Sunt semnale că articulațiile nu pot face ce le ceri.</p>
<p>Diferența practică:</p>
<p>&#8211; Stretching static (flexibilitate): menții o poziție 30-60 de secunde, mușchiul se alungește pasiv</p>
<p>&#8211; Exerciții de mobilitate: mișcări active, controlate, care antrenează articulația în amplitudine completă</p>
<p>&#8211; Warm-up dinamic: pregătește articulațiile pentru efort, nu înlocuiește mobilitatea</p>
<h2><strong>Ce se întâmplă când faci sală fără mobilitate</strong></h2>
<p>Anii de antrenamente de forță în care mobilitatea este neglijată pot produce efecte care se acumulează lent. Schimbările nu apar după câteva ședințe, ci devin vizibile treptat, pe măsură ce corpul repetă aceleași tipare de mișcare.</p>
<p>Mușchii solicitați constant în amplitudini limitate pot deveni mai rigizi și pot tolera mai greu pozițiile de întindere. Flexorii șoldului sunt afectați de statul prelungit pe scaun, mai ales când genuflexiunile sunt executate fără amplitudine completă. Pectoralii pot favoriza proiectarea umerilor înainte dacă exercițiile de împins nu sunt echilibrate prin mișcări de tragere și mobilitate toracică, iar ischiogambierii își pot pierde treptat flexibilitatea când lipsesc exercițiile care presupun alungire controlată.</p>
<p>În timp, corpul ajunge să se miște într-un interval tot mai restrâns, iar gesturile devin mai rigide și mai puțin naturale. Disconfortul poate apărea fără o accidentare evidentă, pe fondul solicitării repetate a articulațiilor în amplitudini reduse. De aceea, atunci când îți organizezi antrenamentele în diferite<a href="https://esx.ro/alege-oras.html"> săli partenere ESX</a>, rezervă câteva minute pentru mobilitate și alege exerciții care îți permit să lucrezi controlat pe întreaga amplitudine disponibilă.</p>
<p>Asta e exact ce descrie @diagonals792 pe YouTube, după ani de powerlifting: „Ani și ani de nimic altceva decât powerlifting m-au lăsat accidentat și rigid. Aveam nevoie disperată de asta.&#8221; (@diagonals792, YouTube, Singura rutină de MOBILITATE de care ai nevoie pentru flexibilitate, 2024)</p>
<p>Nu e un caz izolat. Mulți ajung să descopere că mobilitatea lipsea complet din programul lor abia după ce corpul începe să semnalizeze. @luannproctor672 rezumă bine situația: „Abia acum am înțeles diferența dintre exercițiile de mobilitate și stretching. Mergeam la sală de ani de zile, ridicam greutăți și făceam ciclism, și acum văd că ce îmi lipsea cu adevărat era mobilitatea.&#8221; (@luannproctor672, YouTube, Singura rutină de MOBILITATE de care ai nevoie pentru flexibilitate, 2024)</p>
<h2><strong>Cum integrezi mobilitatea în antrenamentul de sală</strong></h2>
<p>Cea mai frecventă obiecție e că nu ai timp pentru o sesiune separată de mobilitate. Nu ai nevoie de una.</p>
<p>Mobilitatea se integrează în trei momente ale antrenamentului existent:</p>
<p>Înainte de antrenament (10-15 minute): exerciții de mobilitate dinamică pentru articulațiile pe care le vei folosi. Nu stretching static, care reduce forța musculară pe termen scurt dacă e făcut înainte de efort. Mobilitate activă: rotații de șold, mobilizare toracică, activare fesieri.</p>
<p>În cadrul antrenamentului: folosești amplitudinea completă la fiecare exercițiu. Genuflexiunea până jos, nu până la 90 de grade. Ramatul cu retracție completă a omoplatului. Împinsul cu coborâre completă. Amplitudinea completă nu e un bonus, e condiția de bază pentru ca exercițiul să funcționeze.</p>
<p>După antrenament (10-15 minute): stretching static și exerciții de mobilitate mai intense, când mușchii sunt calzi. Acesta e momentul în care poți lucra efectiv la amplitudine.</p>
<p>O structură testată și documentată este rutina împărțită în Mobility A și Mobility B, alternată de 2-4 ori pe săptămână. Mobility A lucrează în principal lanțul posterior și mobilitatea șoldului: atârnat la bară (30-60 secunde), genuflexiune adâncă, couch stretch pentru flexorii șoldului, Jefferson curl pentru coloană. Mobility B completează cu mobilitate de șold și toracică: straight leg hip hinge, wall butterfly pentru piept și umeri, 90/90 pentru rotație internă de șold. Progresia e simplă: adaugi 5-10 secunde pe săptămână sau treci la o variație mai dificilă când forma e stabilă. (Sursa: Singura rutină de MOBILITATE de care ai nevoie pentru flexibilitate)</p>
<p>De exemplu: dacă faci antrenament de forță luni, miercuri și vineri, poți face Mobility A marți și Mobility B joi, câte 20 de minute. Sau poți adăuga 10 minute de mobilitate la finalul fiecărei sesiuni de sală, alternând A și B. Ambele variante funcționează, cu condiția să fie constante.</p>
<h2><strong>Exercițiile de mobilitate care contează cel mai mult la sal</strong>ă</h2>
<p>Nu toate exercițiile de mobilitate sunt la fel de relevante pentru cineva care face antrenament de forță. Câteva zone sunt prioritare, pentru că limitările acolo afectează direct performanța la exercițiile compuse.</p>
<p>Mobilitatea șoldului este probabil cea mai neglijată. Genuflexiunea adâncă, deadlift-ul și orice exercițiu pentru picioare cer șolduri care să se miște liber în toate planurile. Couch stretch-ul (genunchiul sprijinit de perete sau canapea, corpul în poziție de fandare) lucrează direct flexorii șoldului scurtați de stat pe scaun și de antrenament repetat.</p>
<p>Mobilitatea toracică afectează umerii, gâtul și spatele. Un torace rigid forțează umerii să compenseze la orice mișcare de împins sau tras. Rotațiile toracice și wall butterfly (șezând cu spatele la perete, tălpile apropiate, folosești greutăți mici pentru a împinge genunchii în jos) sunt exerciții simple cu impact direct.</p>
<p>Mobilitatea gleznei e ignorată aproape complet, deși limitează direct adâncimea genuflexiunii. Dacă călcâiele se ridică la squat, problema e adesea la gleznă, nu la șold sau la spate.</p>
<p>Atârnatul la bară merită menționat separat. Simplu, accesibil în orice sală, lucrează umerii, coloana și lațișimii simultan. 30-60 de secunde de atârnat pasiv, cu umerii relaxați și corpul lăsat în jos, decomprimă coloana și îmbunătățește mobilitatea umărului mai eficient decât multe exerciții dedicate.</p>
<p>Câteva repere practice:</p>
<p>&#8211; Couch stretch: 2-3 seturi x 30-60 secunde per parte, genunchiul cât mai aproape de perete</p>
<p>&#8211; Jefferson curl: cu o greutate mică (5-10 kg), rulezi coloana vertebră cu vertebră de sus în jos, tălpile pe o treaptă sau o placă</p>
<p>&#8211; 90/90 pentru șold: 5-10 contracții izometrice per parte, împingi piciorul din spate în podea și încerci să ridici laba piciorului</p>
<p>&#8211; Atârnat la bară: 2-3 seturi x 30-60 secunde, umerii relaxați complet</p>
<h2><strong>Cât durează până vezi rezultate</strong></h2>
<p>Mobilitatea se câștigă lent. Mai lent decât forța, mai lent decât rezistența cardiovasculară. Asta e una dintre frustrările frecvente ale celor care încep și renunță după câteva săptămâni.</p>
<p>Primele schimbări perceptibile apar după 4-6 săptămâni de lucru constant, de 2-4 ori pe săptămână. Nu vei face sfoara după o lună. Vei observa că genuflexiunea e mai adâncă, că umerii nu mai trag la împins, că spatele nu se mai blochează după deadlift. Schimbări funcționale, nu spectaculoase.</p>
<p>Progresul în mobilitate se măsoară altfel decât în forță. Nu adaugi kilograme pe bară. Adaugi secunde la o poziție, treci la o variație mai dificilă, observi că o mișcare care era incomodă devine neutră. Asta e progresia.</p>
<p>Un aspect pe care îl menționează și @Jessthedietitian după câteva luni de lucru constant: „Performanța la exercițiile de forță s-a îmbunătățit datorită amplitudinii mai mari de mișcare, iar recuperarea s-a accelerat semnificativ. Fac mobilitate și stretching 6 ori pe săptămână, câte 30 de minute după antrenament, și mă simt mai bine ca niciodată.&#8221; (@Jessthedietitian, YouTube, Singura rutină de MOBILITATE de care ai nevoie pentru flexibilitate, 2024)</p>
<p>Recuperarea mai rapidă e un beneficiu pe care puțini îl anticipează. Mușchii care lucrează în amplitudine completă acumulează mai puțină tensiune reziduală. Febra musculară e mai scurtă. Articulațiile se refac mai repede între sesiuni.</p>
<p>Mobilitatea nu e un supliment la antrenamentul de sală. E o componentă care lipsea din el de la început, și ale cărei efecte se văd cel mai bine când nu mai lipsește.</p>
<p>Surse și experiențe din comunitate:</p>
<p>&#8211; YouTube — @diagonals792 — Singura rutină de MOBILITATE de care ai nevoie pentru flexibilitate — https://www.youtube.com/watch?v=bg5ltVL3fok — 2024</p>
<p>&#8211; YouTube — @luannproctor672 — Singura rutină de MOBILITATE de care ai nevoie pentru flexibilitate — https://www.youtube.com/watch?v=bg5ltVL3fok — 2024</p>
<p>&#8211; YouTube — @Jessthedietitian — Singura rutină de MOBILITATE de care ai nevoie pentru flexibilitate — https://www.youtube.com/watch?v=bg5ltVL3fok — 2024</p>
<p><em>Sursa foto: Vitaly Gariev pe Unsplash.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/de-ce-sala-te-face-mai-rigid-daca-ignori-mobilitatea/">De ce sala te face mai rigid dacă ignori mobilitatea</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/de-ce-sala-te-face-mai-rigid-daca-ignori-mobilitatea/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Evoluția sunetului în sloturi online: De la „păcănit” la melodii complexe</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/evolutia-sunetului-in-sloturi-online-de-la-pacanit-la-melodii-complexe/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/evolutia-sunetului-in-sloturi-online-de-la-pacanit-la-melodii-complexe/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 24 Jul 2026 14:14:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[jocurile de casino]]></category>
		<category><![CDATA[păcănele]]></category>
		<category><![CDATA[sloturi]]></category>
		<category><![CDATA[sunetele]]></category>
		<category><![CDATA[teme]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=408493</guid>

					<description><![CDATA[<p>Privind cronologia de la finalul secolului al XIX-lea până în prezent, putem vedea că nu doar jocurile de casino au evoluat, ci și sunetele care le însoțesc. De fapt, în prezent, sunetele reprezintă o parte integrantă a jocurilor de casino și pot contribui la succesul lor, mai ales când e vorba despre sloturi cu anumite [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/evolutia-sunetului-in-sloturi-online-de-la-pacanit-la-melodii-complexe/">Evoluția sunetului în sloturi online: De la „păcănit” la melodii complexe</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Privind cronologia de la finalul secolului al XIX-lea până în prezent, putem vedea că nu doar jocurile de casino au evoluat, ci și sunetele care le însoțesc. De fapt, în prezent, sunetele reprezintă o parte integrantă a jocurilor de casino și pot contribui la succesul lor, mai ales când e vorba despre sloturi cu anumite teme.</p>
<p>Istoria sunetelor jocurilor de casino este chiar interesantă. În limbajul jucătorilor, sloturile mai sunt cunoscute și sub numele de păcănele. Termenul are legătură chiar cu sunetele pe care ele le scoteau jocurile în vremurile de început, pornind de la „a păcăni”. Acele sunete repetitive erau mecanice și nu aveau mare lucru în comun cu cele scoase de jocurile din zilele moderne.</p>
<p>În vremurile de început, sunetele aveau un rol simplu: confirmau acțiunea jucătorului și rezultatul acesteia. Nu existau efecte muzicale. Totuși, chiar și aceste zgomote mecanice au contribuit la identitatea jocurilor de casino, devenind asociate cu ideea de câștig și emoție. Mai târziu, când au fost create sloturile care ofereau direct plăți în monede, lucrurile s-au schimbat.</p>
<p>Sunetul scos de monedele care cădeau era ceva cu adevărat special. Iar acesta a fost păstrat și în zilele noastre la unele sloturi online, în special cele de la EGT Digital, disponibile cu mize reale și demo pe <a href="https://www.jokercasino.ro/">jokercasino platforma cazino online</a> licențiată ONJN, cu peste 3.200 de titluri în colecție.</p>
<h2><strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/foto-interior-gorjeanul.ro_.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-408495" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/foto-interior-gorjeanul.ro_.jpg" alt="" width="800" height="537" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/foto-interior-gorjeanul.ro_.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/foto-interior-gorjeanul.ro_-320x215.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/foto-interior-gorjeanul.ro_-768x516.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/foto-interior-gorjeanul.ro_-626x420.jpg 626w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/foto-interior-gorjeanul.ro_-696x467.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Primele efecte sonore din sloturi</strong></h2>
<p>Odată cu apariția sloturilor electronice, prin anii &#8217;70, sunetul a început să fie generat artificial. Primele sisteme audio erau simple, bazate pe beep-uri, tonuri scurte și melodii repetitive.</p>
<p>O schimbare demnă de amintit a apărut odată cu sloturile video. Din momentul în care ecranele au înlocuit rolele mecanice, inclusiv coloana sonoră a devenit ceva mai complexă. Astfel, jocurile au început să conțină:</p>
<ul>
<li>muzică de fundal adaptată temei slotului</li>
<li>efecte sonore pentru fiecare simbol</li>
<li>sunete speciale pentru funcții bonus</li>
<li>tranziții audio între fazele jocului</li>
</ul>
<h2><strong>Trecerea la mediul online a schimbat tot</strong></h2>
<p>Poate cea mai mare revoluție în privința sunetelor la sloturi online a fost dată de trecerea la mediul digital. Pe măsură ce cazinourile online s-au dezvoltat, automat au crescut și numărul jocurilor din ofertă, dar și a temelor abordate. Au fost integrate noi tehnologii, inclusiv sunete 3D ori stereo, care au ca scop o experiență de top.</p>
<p>Mai mult, sunetul se adaptează în funcție de acțiunile jucătorului. De exemplu, în timpul unei serii de câștiguri consecutive, muzica se poate intensifica treptat, creând un efect de tensiune și progres. În plus, furnizorii de top colaborează cu compozitori și designeri audio profesioniști pentru a crea experiențe complete.</p>
<p>În ultimul deceniu, a apărut și un trend nou în universul sloturilor online. Este vorba despre jocurile cu tematică muzicală. Unii furnizori au licențiat drepturile de imagine ale unor formații de top, în general hard rock, și au creat sloturi speciale. Printre trupele pe care le putem da exemplu se află <a href="https://adevarul.ro/showbiz/muzica/guns-nroses-la-bucuresti-tinerete-fara-batranete-2284458.html">Guns &#8216;N Roses</a>, Testament, Kiss, Lordi, iar lista poate continua. Inclusiv unul dintre cei mai mari chitariști din istorie, Jimmi Hendrix, are un slot online ce îi este dedicat. Pe multe dintre aceste sloturi pot fi auzite melodii celebre. Acest lucru arată cât de mult a evoluat coloana sonoră a sloturilor online.</p>
<h2><strong>Concluzie</strong></h2>
<p>Evoluția sunetului la sloturi online pur și simplu ne arată cât de mult s-a transformat această industrie în ultimele decenii. S-a trecut de la mecanic la digital și de la ceva foarte simplist la ceva complex. Dacă la început sunetul era doar un efect secundar al mecanismelor fizice, astăzi poate avea un rol la fel de mare precum grafica în sine.</p>
<p>Prin muzică, efecte și design audio atent construit, jocurile de top reușesc să creeze atmosferă, tensiune și emoție, transformând fiecare rotire într-o experiență completă.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/evolutia-sunetului-in-sloturi-online-de-la-pacanit-la-melodii-complexe/">Evoluția sunetului în sloturi online: De la „păcănit” la melodii complexe</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/evolutia-sunetului-in-sloturi-online-de-la-pacanit-la-melodii-complexe/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Şi în aceste zile, prea multe accidente montane cauzate de necunoaştere ori ignoranță &#8211; Învățați să vă feriți de capcanele muntelui</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/si-in-aceste-zile-prea-multe-accidente-montane-cauzate-de-necunoastere-ori-ignoranta-invatati-sa-va-feriti-de-capcanele-muntelui/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/si-in-aceste-zile-prea-multe-accidente-montane-cauzate-de-necunoastere-ori-ignoranta-invatati-sa-va-feriti-de-capcanele-muntelui/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 23 Jul 2026 21:17:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[apcanele muntelui]]></category>
		<category><![CDATA[Baia de fier]]></category>
		<category><![CDATA[cerna sat]]></category>
		<category><![CDATA[cheile sohodolului]]></category>
		<category><![CDATA[lainici]]></category>
		<category><![CDATA[Rânca]]></category>
		<category><![CDATA[sporturi montane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=408375</guid>

					<description><![CDATA[<p>Doritorii de sporturi montane ori simple drumetii în perimetrul turistic gorjean au la dispozitie o multitudine de oferte sau oportunități de petrecere chiar a câtorva ore ori a unui sejur în peisajul montan de exceptie al Gorjului. Astfel iubitorii turismului si nu numai pot alege dintre cele peste 35 trasee montane principale ori secundare, 4 [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/si-in-aceste-zile-prea-multe-accidente-montane-cauzate-de-necunoastere-ori-ignoranta-invatati-sa-va-feriti-de-capcanele-muntelui/">Şi în aceste zile, prea multe accidente montane cauzate de necunoaştere ori ignoranță &#8211; Învățați să vă feriți de capcanele muntelui</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Doritorii de sporturi montane ori simple drumetii în perimetrul turistic gorjean au la dispozitie o multitudine de oferte sau oportunități de petrecere chiar a câtorva ore ori a unui sejur în peisajul montan de exceptie al Gorjului.</strong></p>
<p>Astfel iubitorii turismului si nu numai pot alege dintre cele peste 35 trasee montane principale ori secundare, 4 zone speologice unde pot vizita si de ce nu explora pesteri si avene ori parcurge canioane, 3 perimetre de alpinism si escaladă cu trasee omologate , zone amenajate pentru activități de zbor cu parapanta ori deltaplanul, trasee de mountain bike sau 4&#215;4 si nu în ultimul rând trasee de coborâre pe ape repezi.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-408377" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-1.jpg" alt="" width="1200" height="766" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-1-320x204.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-1-1024x654.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-1-768x490.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-1-658x420.jpg 658w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-1-696x444.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-1-1068x682.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Zona muntilor Vilcan cuprinde 10 trasee turistice montane si unul de creastă , două zone de interes agroturistic si etnofolcloric precum si o zonă de alpinism si escaladă omologată (Cheile Sohodolului) unde cu câțiva ani in urmă s-a disputat chiar o etapă din Campionatul National de Escaladă si Alpinism .<br />
Perimetrul Cerna-Mehedinti –Godeanu este compus din 8 trasee montane pedestre, 3 trasee de creastă si două zone de interes ecoturistic ( Pades-Valea Mare si Cerna Sat- Izvoarele Cernei.<br />
Masivul Parâng are în compunere 10 trasee montane pedestre si 1 de creastă , 4 zone de interes agro si ecoturistic (Lainici, Rânca, Baia de Fier şi Polovragi), 2 zone de alpinism cu trasee omologate si una de schi (Rânca).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-408378" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-3.jpg" alt="" width="1200" height="751" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-3-320x200.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-3-1024x641.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-3-768x481.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-3-671x420.jpg 671w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-3-696x436.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-3-1068x668.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Pentru cei interesați Gorjul dispune de un număr impresionant de pesteri si avene ce sunt grupate în mai multe perimetre speologice (Polovragi, Baia de Fier, Lainici, Sohodol, Șușița Verde și Șușița Seacă, Pocruia, Cloșani si Motru Sec). O parte din cele peste 2000 cavități conțin forme și fenomene carstice deosebite ce impresionează ochiul.<br />
Gorjul deține la acest capitol chiar două superlative naționale (cel mai adânc put subteran si cea mai mare stalagmită la două cavități localizate în masivul Plesa Sohodolului) precum si fenomene foarte rare chiar la nivel european (câmpurile de lapiezuri dintre Susita Seaca si Sohodol, depozitele de terra-rossa si de ce nu Inelul de Piatră de pe Cheile Sohodolului pe unde se presupune că a fost vechiul curs al râului Sohodol de acum câteva milioane de ani când apa nu începuse eroziunea calcarelor a ceea ce astăzi numim Cheile Sohodolului)<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-408379" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-4.jpg" alt="" width="814" height="542" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-4.jpg 814w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-4-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-4-768x511.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-4-631x420.jpg 631w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-4-696x463.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 814px) 100vw, 814px" />Iata asadar o bogata oferta pentru cei îndrăgostiți de munte, alpinism, escaladă speologie si de ce nu canyoning, rafting si fotografie montană ori speologică.<br />
Totuși, înainte de a se avânta în practicarea sporturilor montane fie ca montaniard sau speolog cu experiență fie ca învățăcel trebuie să cunoaștem câteva lucruri despre riscurile ce pot apare la tot pasul ignorarea acestora nefiind nicidecum o solutie de luat in seamă .<br />
Câteva păreri sau haideți să le zicem învățăminte decantate din experiența ghizilor montani ori de speologie profesionisti, montaniarzi cu mare experienta în sporturile montane de vară si iarnă ori schiori experimentați ar putea fi luate in seamă cu precizarea ca aplicarea corectă a acestora în teren ar putea salva o viată sau mai multe.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-408380" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-5.jpg" alt="" width="1200" height="836" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-5-320x223.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-5-1024x713.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-5-768x535.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-5-603x420.jpg 603w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-5-696x485.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-5-1068x744.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-5-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Majoritatea sporturilor montane sunt considerate activități extreme. In cursul practicării acestora doza de pericol poate fi mai mare sau mai mică în funcție de activitatea desfășurată. Prin cunostiinte si pregătire participantii caută să reducă această doză la un nivel cât mai mic.<br />
In functie de provenienta lor se pot defini două categorii de pericole: subiective si obiective amândouă aproape la fel de importante.<br />
Totuși, la ora actuală se consideră că pericolele subiective fac cele mai multe victime în munți. Acest fel de pericole au geneza însuși în subiect în cazul nostru practicantul unui sport montan si depind în cea mai mare măsură de intelectul său. Un loc important îl ocupă ignoranta însoțită de neglijentă si delăsare .<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-408381" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-6.jpg" alt="" width="1200" height="853" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-6-320x227.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-6-1024x728.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-6-768x546.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-6-591x420.jpg 591w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-6-696x495.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-6-1068x759.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-6-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Înainte de a face primul pas în practicarea sporturilor montane este neapărat nevoie să cunoastem bine terenul de joc, muntele în cazul nostru sub toate aspectele sale, să ținem cont de regulile “jocului” si să învățăm din experiența altora.<br />
Experiența se câștigă parcurgând la început trasee ușoare necesare formării deprinderilor de a învinge greutățile, la început mai mici iar cu timpul mai mari si mai complexe. Nu trebuie să ne hazardăm de la început pe trasee lungi , dificile si pe vreme nefavorabilă.<br />
Toate sporturile legate de munte necesită o bună conditie fizică iar aceasta se obtine prin antrenament pe “terenul de joc” adică muntele în cazul nostru.<br />
O sursa importantă de pericole o constituie oboseala ce conduce la slăbirea rezistentei fizice si atentiei cu neglijarea regulilor muntelui. În acest sens se poate aminti alimentatia corespunzatoare pe munte si trebuie acceptată ideea că nu trebuie să se ajungă până la epuizarea totală a resurselor fizice .<br />
Pericolele obiective își au natura în ”obiect” deci în natura înconjurătoare. O mare atenție trebuie acordata banalului mers mai ales pe portiuni de iarbă ce alternează cu trepte stâncoase verticale<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-408382" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-7.jpg" alt="" width="1200" height="677" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-7-320x181.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-7-1024x578.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-7-768x433.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-7-744x420.jpg 744w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-7-696x393.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pericole-munte-7-1068x603.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Nu mai puțin periculoasă este stânca friabilă ,degradată de acțiunea agenților externi. Vizibil sau mai puțin vizibil orice stâncă suferă de pe urma factorilor externi si acest lucru trebuie verificat de fiecare dată când avem de-a face cu porțiuni de stânca friabila.<br />
De asemenea trebuie evitată dislocarea de pietre care pot constitui adevărate proiectile pentru cei aflați mai jos. Porțiunile de stâncă friabilă se pot recunoaște ușor după conurile de grohotiș aflate la baza lor.<br />
Pentru parcurgerea unui traseu de escalada un bun indiciu îl poate constitui stratificarea stâncii care poate fi inclinată în jos ca tiglele de pe casă sau în sus ca o adevărată scară naturală.<br />
Stânca udă si în special cea acoperită de mâzgă este cu mult mai alunecoasă decât cea uscată astfel că anumite pasaje care pe vreme bună se trec ușor în stare udă devin de netrecut<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/si-in-aceste-zile-prea-multe-accidente-montane-cauzate-de-necunoastere-ori-ignoranta-invatati-sa-va-feriti-de-capcanele-muntelui/">Şi în aceste zile, prea multe accidente montane cauzate de necunoaştere ori ignoranță &#8211; Învățați să vă feriți de capcanele muntelui</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/si-in-aceste-zile-prea-multe-accidente-montane-cauzate-de-necunoastere-ori-ignoranta-invatati-sa-va-feriti-de-capcanele-muntelui/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Salvamont: Urmează cea mai dificilă perioadă. Sute de accidente, anul trecut</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-urmeaza-cea-mai-dificila-perioada-sute-de-accidente-anul-trecut/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-urmeaza-cea-mai-dificila-perioada-sute-de-accidente-anul-trecut/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 23 Jul 2026 21:12:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[accidente]]></category>
		<category><![CDATA[intervenţii]]></category>
		<category><![CDATA[perioada dificila]]></category>
		<category><![CDATA[Salvamont România]]></category>
		<category><![CDATA[salvatorii montani]]></category>
		<category><![CDATA[umărul turiștilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=408408</guid>

					<description><![CDATA[<p>Salvamont România atrage atenția că urmează cea mai dificilă perioadă din an. Anul trecut, numărul turiștilor a fost destul de mare și la fel au fost și accidentele. Din acest motiv, Salvamont ține să atenționeze turiștii care vor ajunge la munte în această vară: ,,Dragi prieteni ai muntelui și ai SALVAMONT ROMÂNIA, Ne apropiem de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-urmeaza-cea-mai-dificila-perioada-sute-de-accidente-anul-trecut/">Salvamont: Urmează cea mai dificilă perioadă. Sute de accidente, anul trecut</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Salvamont România atrage atenția că urmează cea mai dificilă perioadă din an. Anul trecut, numărul turiștilor a fost destul de mare și la fel au fost și accidentele. Din acest motiv, Salvamont ține să atenționeze turiștii care vor ajunge la munte în această vară:<br />
,,Dragi prieteni ai muntelui și ai SALVAMONT ROMÂNIA,<br />
Ne apropiem de 1 August – Ziua Națională Salvamont România, moment care marchează începutul celei mai dificile luni din an pentru salvatorii montani.<br />
Luna August aduce cel mai mare aflux de turiști în zona montană, dar și cele mai multe accidente, cele mai complexe intervenții și, din păcate, cele mai numeroase cazuri grave și pierderi de vieți omenești. Pentru salvamontiști, este perioada în care fiecare zi înseamnă disponibilitate permanentă, efort susținut, intervenții în condiții dificile și responsabilitatea de a salva vieți.<br />
Prevenirea accidentelor montane trebuie să devină un obiectiv comun. Siguranța pe munte este responsabilitatea fiecăruia dintre noi.<br />
Salvatorii montani se pregătesc continuu pentru a răspunde celor mai dificile misiuni. Investim permanent în pregătirea profesională, în echipamente moderne de salvare și prim ajutor, refacem și întreținem trasee și marcaje turistice, construim și modernizăm refugii, baze și posturi Salvamont, desfășurăm acțiuni de educație preventivă, patrulări și activități de informare pentru turiști. Toate aceste eforturi au un singur scop: mai puține accidente și mai multe vieți salvate.<br />
În fiecare intervenție lucrăm împreună cu partenerii noștri din sistemul național de urgență – dispecerii SNAU 112 din cadrul STS, dispeceratele integrate ISU–SAJ, dispeceratele județene și Dispeceratul Național Salvamont, echipajele SAJ, SMURD și echipajele aeromedicale SMURD–IGAv. Împreună formăm un mecanism complex, care funcționează permanent pentru ca fiecare persoană aflată în pericol pe munte să beneficieze de cel mai rapid și profesionist răspuns posibil.<br />
Ca în fiecare an, SALVAMONT ROMÂNIA continuă Campania „-1”, un proiect cu un obiectiv simplu, dar profund: sa reducem măcar cu 1 , numărul de persoane accidentate, de intervenții, de victime transportate la spital și de decese pe munte.<br />
Ne propunem ca, în luna august, să reducem cu cel puțin un caz numărul accidentelor montane grave, al persoanelor care ajung la spital transportate cu ambulanțele SAJ, SMURD, Salvamont sau cu elicopterele SMURD–IGAv, precum și numărul victimelor care își pierd viața pe munte.<br />
Poate părea un obiectiv modest. În realitate, acel „-1” înseamnă un om care se întoarce acasă, o familie care nu primește o veste tragică, un copil care își îmbrățișează părinții și prietenii care își regăsesc camaradul în siguranță.<br />
Din păcate, de peste 25 de ani, numărul accidentelor montane crește constant. Această tendință trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru noi toți și să ne determine să acordăm o atenție mult mai mare pregătirii fiecărei ieșiri pe munte și respectării regulilor de siguranță.<br />
August 2025 – în cifre<br />
• 701 persoane accidentate salvate de echipele Salvamont;<br />
• 585 intervenții desfășurate de cele 39 de structuri Salvamont din România;<br />
•308 persoane transportate la spital cu ambulanțele SAJ, SMURD, Salvamont sau cu elicopterele SMURD–IGAv;<br />
•13 persoane decedate pe munte, recuperate și predate instituțiilor abilitate.<br />
Aceste cifre nu sunt simple statistici. În spatele fiecărui număr se află oameni, familii, emoții, ore de luptă contra timpului și mii de ore de muncă ale salvatorilor montani.<br />
Vă invităm să fiți alături de SALVAMONTROMÂNIA în Campania „-1”.<br />
Prin responsabilitate, informare și respect față de munte, fiecare dintre noi poate contribui la reducerea numărului de accidente. Împreună putem transforma acel „-1” într-o viață salvată și într-un motiv de bucurie pentru o familie întreagă.<br />
<strong>SALVAMONT România</strong> – salvatorii în roșu, culoarea celor care salvează vieți. Întotdeauna alături de dumneavoastră, pe cărările munților”, au transmis salavtorii montani.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-urmeaza-cea-mai-dificila-perioada-sute-de-accidente-anul-trecut/">Salvamont: Urmează cea mai dificilă perioadă. Sute de accidente, anul trecut</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-urmeaza-cea-mai-dificila-perioada-sute-de-accidente-anul-trecut/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Bicicleta pentru copii cântărește prea mult și asta e problema pe care o ignori</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/bicicleta-pentru-copii-cantareste-prea-mult-si-asta-e-problema-pe-care-o-ignori/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/bicicleta-pentru-copii-cantareste-prea-mult-si-asta-e-problema-pe-care-o-ignori/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 23 Jul 2026 05:33:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[bicicletă de calitate]]></category>
		<category><![CDATA[Bicicleta pentru copii]]></category>
		<category><![CDATA[dimensiunea roților]]></category>
		<category><![CDATA[prețul]]></category>
		<category><![CDATA[tipul de frână]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=408314</guid>

					<description><![CDATA[<p>Când cauți o bicicletă pentru copilul tău, primul lucru pe care îl verifici e probabil dimensiunea roților. Poate te uiți și la culoare. Greutatea bicicletei este adesea trecută cu vederea. Și tocmai asta e greșeala pe care o fac aproape toți părinții, inclusiv cei care se documentează serios înainte de cumpărare. Ghidurile existente îți spun [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/bicicleta-pentru-copii-cantareste-prea-mult-si-asta-e-problema-pe-care-o-ignori/">Bicicleta pentru copii cântărește prea mult și asta e problema pe care o ignori</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Când cauți o bicicletă pentru copilul tău, primul lucru pe care îl verifici e probabil dimensiunea roților. Poate te uiți și la culoare. Greutatea bicicletei este adesea trecută cu vederea. Și tocmai asta e greșeala pe care o fac aproape toți părinții, inclusiv cei care se documentează serios înainte de cumpărare.</em></p>
<p>Ghidurile existente îți spun că o bicicletă de 16 inch e pentru copii de 4-5 ani, că una de 20 inch e pentru 6-8 ani și că trebuie să poată pune picioarele pe sol. Corect, dar incomplet. Ce nu apare în niciun tabel de mărimi e că o bicicletă prea grea, chiar dacă are dimensiunea „corectă&#8221;, poate face diferența dintre un copil care învață să pedaleze în câteva zile și unul care renunță după o săptămână.</p>
<p>Acest articol se ocupă de ambele lucruri: cum alegi dimensiunea care chiar se potrivește și de ce greutatea bicicletei contează mai mult decât crezi.</p>
<h2><strong>De ce dimensiunea roților nu e singurul număr care contează</strong></h2>
<p>Bicicletele pentru copii sunt clasificate după diametrul roților, exprimat în inch: 12, 14, 16, 20, 24. Tabelele de vârstă și înălțime sunt un punct de plecare, nu o soluție completă.</p>
<p>Iată ce spun cifrele orientative:</p>
<ul>
<li>12 inch: copii de 2-3 ani, înălțime 85-100 cm</li>
<li>14 inch: copii de 3-4 ani, înălțime 95-110 cm</li>
<li>16 inch: copii de 4-5 ani, înălțime 105-120 cm</li>
<li>20 inch: copii de 6-8 ani, înălțime 115-135 cm</li>
<li>24 inch: copii de 9-11 ani, înălțime 125-145 cm</li>
</ul>
<p>Problema e că două biciclete cu roți de 16 inch pot avea înălțimi minime ale șeii complet diferite. Una poate fi potrivită pentru un copil cu lungimea piciorului de 40 cm, alta necesită minimum 47 cm. Dacă nu verifici înălțimea minimă a șeii față de lungimea piciorului copilului, poți cumpăra bicicleta „corectă&#8221; ca dimensiune de roată și totuși să nu se potrivească.</p>
<p>Cum măsori corect: copilul stă drept, cu spatele lipit de perete, desculț sau în șosete. Așază o carte între picioarele copilului, cu cotorul orientat în sus, și ridic-o ușor până când simulează poziția șeii. Măsoară apoi distanța de la podea până la marginea superioară a cărții. Aceasta reprezintă lungimea interioară a piciorului (inseam).</p>
<p>La alegerea bicicletei, înălțimea minimă a șeii trebuie să fie egală cu această măsurătoare sau cu cel mult 2-3 cm mai mare, dacă micuțul știe deja să pedaleze și are experiență pe bicicletă. Pentru un începător, șaua este de preferat să poată fi reglată suficient de jos încât copilul să atingă solul cu toată talpa atunci când stă așezat, ceea ce îi oferă mai multă stabilitate și încredere la învățare.</p>
<p>Un detaliu pe care îl ignoră aproape toată lumea: nu cumpăra bicicleta „cu loc de creștere&#8221;. O bicicletă cu șaua setată prea sus îl face pe copil să nu poată atinge solul, ceea ce îi afectează echilibrul și îi crește anxietatea față de mers. Rezistă tentației de a lua o mărime mai mare ca să dureze mai mult.</p>
<h2><strong>Greutatea bicicletei: numărul pe care nu îl găsești în descriere</strong></h2>
<p>Bicicletele ieftine din magazine mari cântăresc, în medie, între 9 și 14 kg. O bicicletă de calitate medie spre bună pentru copii are între 5 și 8 kg. Diferența pare mică pe hârtie. Pe teren, e uriașă.</p>
<p>O regulă practică folosită de mulți producători și specialiști în biciclete pentru copii este ca bicicleta să nu depășească aproximativ 30-40% din greutatea copilului. Un copil de 20 kg ar trebui să aibă o bicicletă de maximum 8 kg. Mulți părinți cumpără biciclete de 11-12 kg pentru copii de 18-20 kg, fără să realizeze că asta înseamnă că bicicleta reprezintă peste jumătate din greutatea copilului.</p>
<p>Ce se întâmplă concret:</p>
<ul>
<li>Copilul nu poate ridica bicicleta dacă cade.</li>
<li>Virarea devine dificilă, mai ales la viteză mică.</li>
<li>Frânarea necesită mai multă forță, ceea ce poate duce la frânare bruscă sau la evitarea frânării.</li>
<li>Oboseala apare mai repede și diminuează complet bucuria plimbării.</li>
</ul>
<p>Greutatea vine în principal din materialul cadrului. Cadrele din oțel sunt mai grele, dar mai rezistente la impact. Cadrele din aluminiu sunt, în general, semnificativ mai ușoare decât cele din oțel, fără a compromite rezistența necesară utilizării normale de către copii. Cadrele din carbon există, dar la prețuri care nu se justifică pentru o bicicletă pe care copilul o va depăși în 2-3 ani.</p>
<p>De exemplu: o bicicletă de 20 inch cu cadru din aluminiu costă, în general, între 300 și 600 EUR. Una cu cadru din oțel din aceeași categorie de roți poate costa 150-250 EUR, dar va cântări cu 3-4 kg mai mult. Dacă micuțul are 6-7 ani și pedalează deja cu încredere, diferența de greutate se va simți imediat în modul în care controlează bicicleta.</p>
<h2><strong>Cum alegi dimensiunea corectă fără să te bazezi doar pe vârstă</strong></h2>
<p>Vârsta e cel mai slab indicator pentru dimensiunea bicicletei. Doi copii de 6 ani pot diferi cu 15 cm în înălțime și cu 5-6 cm în lungimea piciorului. Tabelele de vârstă sunt utile doar ca primă filtrare.</p>
<p>Procesul corect are trei pași:</p>
<ol>
<li>Măsoară lungimea piciorului (inseam), nu înălțimea totală. Înălțimea e relevantă, dar lungimea piciorului determină dacă copilul poate atinge solul confortabil.</li>
<li>Verifică înălțimea minimă a șeii pentru fiecare bicicletă care te interesează, nu doar dimensiunea roților. Această informație apare în specificațiile tehnice ale producătorului. Dacă nu apare, e un semn că producătorul nu e serios în privința potrivirii.</li>
<li>Testează în magazin, dacă e posibil. Copilul trebuie să poată pune cel puțin vârfurile picioarelor pe sol când e pe șa, sau toată talpa dacă e începător.</li>
</ol>
<p>Pe r/MTB, majoritatea răspunsurilor la întrebarea „14” sau 16” pentru un copil de 3 ani?” au recomandat bicicleta de 14 inch. Părinții și riderii au argumentat că o bicicletă mai mică este mai ușor de controlat, mai ușoară și oferă mai multă încredere la învățare, în timp ce o bicicletă prea mare poate îngreuna manevrarea și poate reduce plăcerea de a pedala. Chiar dacă unii au sugerat varianta de 16 inch pentru a fi „mai de viitor”, consensul a fost că la această vârstă este mai importantă potrivirea corectă decât posibilitatea de a folosi bicicleta mai mulți ani. (utilizatori MTB, „14” or 16” for a 3yo”, 2024)</p>
<p>Un alt aspect pe care ghidurile standard nu îl menționează: tipul de frână contează pentru copii mici. Frânele cu disc oferă performanțe mai constante în condiții de umezeală și noroi, însă pentru majoritatea copiilor frânele V-brake bine reglate sunt mai mult decât suficiente. Frâna de picior este intuitivă pentru copiii mici, însă oferă mai puțin control decât utilizarea separată a frânei față și spate.</p>
<h2><strong>Ce înseamnă „ușoară&#8221; în practică și cum o găsești</strong></h2>
<p>Nu există o definiție universală pentru „bicicletă ușoară pentru copii&#8221;, dar există câteva repere clare:</p>
<ul>
<li>Sub 6 kg: biciclete premium, de obicei cu cadru din aluminiu de calitate superioară sau materiale compozite.</li>
<li>6-8 kg: gama medie, cadru din aluminiu, raport bun calitate-greutate.</li>
<li>8-10 kg: acceptabil pentru copii mai mari (9-12 ani), mai greu de manevrat pentru cei mici.</li>
<li>Peste 10 kg: evită pentru copii sub 8 ani.</li>
</ul>
<p>Cum verifici greutatea înainte de cumpărare: caută specificațiile tehnice pe site-ul producătorului. Magazinele specializate știu cât de important e acest detaliu și îl pun în prim-plan. La Trisport, de exemplu, categoria de <a href="https://www.trisport.ro/biciclete-copii/">biciclete de copii</a> este construită exact în jurul acestei idei: modele unde greutatea și manevrabilitatea sunt prioritare.</p>
<p>Un exemplu concret din gama lor este seria Kross Liftie. Varianta de 16 inch cântărește doar 5,8 kg, încadrându-se în categoria premium de sub 6 kg, perfectă pentru copiii mici. Pentru copiii mai mari, Kross Liftie de 20 inch ajunge la doar 7,2 kg (echipată cu 7 viteze Shimano), ceea ce o plasează excelent sub pragul critic de 8 kg pentru această vârstă.</p>
<p>Pe r/cycling, utilizatorii care au comparat diferite biciclete pentru copii au ajuns la o concluzie similară: modelele ușoare, proiectate special pentru nevoile copiilor, sunt mai ușor de manevrat, inspiră mai multă încredere și contribuie la dezvoltarea mai rapidă a abilităților de pedalat. Mulți părinți au observat că cei mici sunt mai dornici să folosească bicicleta atunci când aceasta are o greutate redusă și componente adaptate vârstei lor, comparativ cu modelele mai grele. (utilizatori r/cycling, „What are the best lightweight kids bike brands?”, 2022)</p>
<p>Câteva lucruri pe care le poți verifica rapid în magazin sau online:</p>
<ul>
<li>Greutatea totală (în kg, nu „ușoară&#8221; ca descriere de marketing)</li>
<li>Materialul cadrului (aluminiu vs. oțel)</li>
<li>Înălțimea minimă și maximă a șeii</li>
<li>Tipul de frână și dacă levierele pot fi reglate pentru mâini mici</li>
<li>Dacă ghidonul e ajustabil ca înălțime</li>
</ul>
<p>Roțile ajutătoare merită o mențiune separată: sunt utile în primele zile, dar mulți specialiști în ciclism pentru copii recomandă bicicletele fără pedale (balance bikes) ca alternativă mai eficientă pentru copiii sub 4 ani. Mulți copii care au folosit o bicicletă fără pedale fac tranziția către pedalat semnificativ mai rapid decât cei care învață direct pe biciclete cu roți ajutătoare.</p>
<h2><strong>Greșelile frecvente pe care le fac părinții la cumpărare</strong></h2>
<p>Cea mai comună: cumpărarea unei biciclete „cu loc de creștere&#8221;. Logica e înțeleasă, dar rezultatul e un copil care pedalează pe o bicicletă prea mare, cu șaua setată prea sus, fără control real. O bicicletă care se potrivește acum și va fi depășită în 18 luni e mai bună decât una care „va fi bună peste doi ani&#8221;.</p>
<p>A doua greșeală frecventă: alegerea după preț în jos fără să verifici greutatea. O bicicletă de 100-150 EUR pentru un copil de 5 ani va cântări, aproape sigur, peste 10 kg. Asta nu înseamnă că trebuie să cheltuiești 500 EUR, dar există o zonă de mijloc între 200 și 350 EUR unde găsești biciclete cu cadru din aluminiu, greutate rezonabilă și componente care funcționează.</p>
<p>A treia: ignorarea reglajelor după cumpărare. O bicicletă bine aleasă dar prost reglată e la fel de incomodă ca una greșit aleasă. Înălțimea șeii, poziția ghidonului și tensiunea frânelor se reglează și trebuie verificate periodic, mai ales dacă copilul crește rapid.</p>
<p>Există și o greșeală mai puțin evidentă: cumpărarea online fără posibilitatea de testare. Dacă nu poți testa bicicleta înainte de cumpărare, asigură-te că magazinul are politică de retur sau schimb. Dimensiunile din specificații sunt orientative, iar diferențele dintre producători pot fi surprinzătoare.</p>
<p>Greutatea și dimensiunea sunt legate mai strâns decât par la prima vedere. O bicicletă ușoară, bine dimensionată, nu e un lux, e condiția de bază pentru ca un copil să vrea să pedaleze din proprie inițiativă. Diferența dintre un copil care trebuie convins să iasă cu bicicleta și unul care cere singur să meargă e, de multe ori, câteva kilograme și câțiva centimetri de șa.</p>
<p>Surse și experiențe din comunitate:</p>
<p>&#8211; Reddit  &#8211; utilizatori r/cycling   &#8211; What are the best lightweight kids bike brands? &#8211; https://www.reddit.com/r/cycling/comments/t09sxb/what_are_the_best_lightweight_kids_bike_brands/) &#8211; 2022</p>
<p>&#8211; Reddit  &#8211; utilizatori  r/MTB  &#8211; 14” or 16” for a 3yo &#8211; https://www.reddit.com/r/MTB/comments/1iapj7w/14_or_16_for_a_3yo/  &#8211; 2024</p>
<p><em>Sursa foto: Pexels.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/bicicleta-pentru-copii-cantareste-prea-mult-si-asta-e-problema-pe-care-o-ignori/">Bicicleta pentru copii cântărește prea mult și asta e problema pe care o ignori</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/bicicleta-pentru-copii-cantareste-prea-mult-si-asta-e-problema-pe-care-o-ignori/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cea mai grea boală: lipsa de caracter</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/editorial/cea-mai-grea-boala-lipsa-de-caracter/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/editorial/cea-mai-grea-boala-lipsa-de-caracter/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dragos Ionica]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 21 Jul 2026 21:19:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Editorial]]></category>
		<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Dan Tesloianu]]></category>
		<category><![CDATA[Eduard Belu]]></category>
		<category><![CDATA[parchetul general]]></category>
		<category><![CDATA[persoane decedate]]></category>
		<category><![CDATA[Spitalul Sfântul Spiridon]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=408094</guid>

					<description><![CDATA[<p>Există momente în care o știre nu provoacă doar revoltă. Provoacă o întrebare dureroasă: unde se termină profesia și unde începe conștiința? Parchetul General i-a trimis în judecată pe medicii cardiologi Dan Tesloianu, fost șef al Secției de Cardiologie Intervențională de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, și Eduard Belu, medic la Spitalul Militar din [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/editorial/cea-mai-grea-boala-lipsa-de-caracter/">Cea mai grea boală: lipsa de caracter</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Există momente în care o știre nu provoacă doar revoltă. Provoacă o întrebare dureroasă: unde se termină profesia și unde începe conștiința?</strong></p>
<p>Parchetul General i-a trimis în judecată pe medicii cardiologi Dan Tesloianu, fost șef al Secției de Cardiologie Intervențională de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, și Eduard Belu, medic la Spitalul Militar din Brașov. Procurorii îi acuză că, în perioada 2018-2022, au introdus în circuitul medical stimulatoare și defibrilatoare cardiace extrase de la persoane decedate sau cu proveniență necunoscută, dispozitive despre care susțin că au fost reutilizate cu încălcarea legislației. În cazul lui Dan Tesloianu sunt reținute 185 de acte materiale de abuz în serviciu și o acuzație de luare de mită, iar în cazul lui Eduard Belu, 24 de acte materiale de abuz în serviciu. Cei doi beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar instanța va decide asupra vinovăției lor.<br />
Dincolo de verdictul care va fi pronunțat de judecători, cazul ridică o întrebare care privește întreaga societate: cum este posibil ca oameni cu o pregătire profesională excepțională să ajungă în centrul unor asemenea acuzații?<br />
Ani întregi de facultate, rezidențiat și specializări nu sunt suficiente dacă lipsesc reperele morale. Medicina nu înseamnă doar cunoștințe și tehnică. Înseamnă, înainte de toate, respect pentru viață și încrederea pacientului.<br />
România investește enorm în formarea profesioniștilor. Îi învățăm să obțină note mari, diplome și titluri academice. Mai puțin îi învățăm că onoarea nu poate fi înlocuită de niciun succes profesional. O diplomă dovedește competența. Caracterul se vede în deciziile luate atunci când nimeni nu privește.<br />
Din păcate, acesta nu este singurul caz în care persoane aflate în vârful profesiei ajung să fie acuzate de fapte incompatibile cu statutul lor. Corupția, abuzul și lipsa de empatie nu aleg profesii. Ele apar acolo unde valorile sunt înlocuite de interesul personal.<br />
În același timp, ar fi profund nedrept ca această anchetă să umbrească munca miilor de medici români care își exercită profesia cu devotament și care salvează vieți zi de zi. Tocmai ei sunt cei mai afectați atunci când încrederea oamenilor în sistemul medical este zdruncinată.<br />
Reforma de care România are nevoie începe dincolo de legi și regulamente. Ea începe în familie, în școală și în fiecare instituție care formează viitorii profesioniști. Competența fără caracter devine un risc pentru întreaga societate. O națiune nu este definită doar de oamenii pe care îi educă, ci și de valorile pe care reușește să le păstreze vii.<br />
<em><strong>Dragoș Ionică</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/editorial/cea-mai-grea-boala-lipsa-de-caracter/">Cea mai grea boală: lipsa de caracter</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/editorial/cea-mai-grea-boala-lipsa-de-caracter/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un colier, trei ținute. IATĂ cum recunoști o bijuterie din argint cu adevărat versatilă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-colier-trei-tinute-iata-cum-recunosti-o-bijuterie-din-argint-cu-adevarat-versatila/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-colier-trei-tinute-iata-cum-recunosti-o-bijuterie-din-argint-cu-adevarat-versatila/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 21 Jul 2026 06:15:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[bijuterie din argint]]></category>
		<category><![CDATA[colier]]></category>
		<category><![CDATA[lanț scurt]]></category>
		<category><![CDATA[moda lui 2026]]></category>
		<category><![CDATA[tinute]]></category>
		<category><![CDATA[tricourile cu guler]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=408053</guid>

					<description><![CDATA[<p>Unele coliere au acel „ceva” care te face să le alegi fără să stai pe gânduri. Le pui și, dintr-odată, ținuta pare mai pusă la punct, mai luminoasă, mai „tu”. Nu țipă după atenție, dar nici nu trec neobservate. În 2026, bijuteriile ies mai mult în față: argintul cu forme interesante, colierele tip collar, pietrele [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-colier-trei-tinute-iata-cum-recunosti-o-bijuterie-din-argint-cu-adevarat-versatila/">Un colier, trei ținute. IATĂ cum recunoști o bijuterie din argint cu adevărat versatilă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Unele coliere au acel „ceva” care te face să le alegi fără să stai pe gânduri. Le pui și, dintr-odată, ținuta pare mai pusă la punct, mai luminoasă, mai „tu”. Nu țipă după atenție, dar nici nu trec neobservate. În 2026, bijuteriile ies mai mult în față: argintul cu forme interesante, colierele tip collar, pietrele colorate sau layeringul relaxat sunt peste tot.</em></p>
<p>Dar adevărata valoare a unui colier nu se vede doar în trenduri. Se vede dimineața, când ești pe fugă și ai nevoie de ceva care să lege rapid ținuta. Se vede la birou, când vrei un plus de stil fără efort. Și se vede seara, când aceeași piesă merge perfect și cu o rochie mai specială.</p>
<p>Hai să afli cum îți dai seama dacă un colier chiar merită locul lui în garderobă.</p>
<h2><strong>Cum arată colierul care se ține de treabă</strong></h2>
<p>Un colier versatil nu are nevoie de artificii. Lucrează cu linia gâtului, cu textura hainelor și cu proporția ținutei. Are prezență, dar nu fură scena de la chip, de la decolteu sau de la restul accesoriilor.</p>
<h3><strong>Are greutate vizuală medie</strong></h3>
<p>Piesele foarte fine pot dispărea peste tricotaje, sacouri sau cămăși cu guler puternic. Piesele foarte masive cer o ținută gândită special pentru ele. Între cele două extreme stă colierul cu greutate vizuală medie: destul de prezent pentru un tricou alb, suficient de temperat pentru birou.</p>
<p>Caută detalii care țin bine ritmul:</p>
<ul>
<li>lanț cu zale clare, dar nu voluminoase;</li>
<li>pandantiv mic sau mediu, cu formă curată;</li>
<li>finisaj lucios, satinat sau ușor texturat;</li>
<li>lungime care cade în zona claviculei sau puțin mai jos.</li>
</ul>
<h3><strong>Stă bine și pe piele, și peste material</strong></h3>
<p>Un colier perfect trebuie să treacă testul pielii goale vara și al gulerului iarna. Dacă arată frumos doar cu un singur tip de decolteu, va rămâne mai mult în casetă decât la purtare.</p>
<p>Funcționează bine când poate fi purtat:</p>
<ul>
<li>pe piele, cu rochii satinate sau topuri cu bretele;</li>
<li>peste un tricou simplu, fără să pară rătăcit;</li>
<li>la baza gâtului, cu o cămașă ușor descheiată;</li>
<li>peste un pulover fin, mai ales dacă are zale vizibile.</li>
</ul>
<h3><strong>Lungimea face mare parte din magie</strong></h3>
<p>Layeringul arată relaxat doar când lanțurile au aer între ele. Un colier scurt, unul la baza claviculei și unul mai lung pot construi o linie frumoasă, dar piesa principală trebuie să aibă spațiu de respirație.</p>
<p>Pe Reddit, într-o discuție despre cum se construiește o colecție de bijuterii, utilizatoarea b_xf spunea că pentru coliere purtate în straturi ajută „două coliere de lungimi diferite”. E un sfat simplu, dar foarte util: lungimile prea apropiate se încurcă vizual și, uneori, chiar la propriu.</p>
<h2><strong>Un colier, trei ținute, trei stări diferite</strong></h2>
<p>Adevărata probă începe când același colier trece prin trei situații. Mai precis, trebuie să se integreze în combinații reale, purtabile, cu haine care apar frecvent în garderobă.</p>
<h3><strong>Cu tricou alb, jeans și blazer clasic</strong></h3>
<p>Aici se vede imediat dacă bijuteria are farmec. Un colier cu lanț din argint, cu pandantiv mic sau cu zale ușor sculpturale, poate scoate ținuta din zona de uniformă casual.</p>
<p>Tricoul alb îi dă fundal curat, jeansul îl relaxează, iar blazerul aduce structura. Dacă bijuteria pare firească în acest trio, are deja un punct câștigat.</p>
<p>Un mic truc de stil: la tricourile cu guler rotund, colierul arată mai bine când cade cu un deget sub linia gulerului. La tricourile în V, pandantivul poate urma forma decolteului, fără să coboare prea mult.</p>
<h3><strong>Cu o cămașă albă și pantaloni de costum</strong></h3>
<p>Cămașa albă cere bijuterii cu personalitate stăpânită. Un colier tip collar, un lanț paperclip sau un pandantiv geometric poate transforma o ținută de birou într-una mai rafinată, fără să pară pregătită pentru cocktail la ora zece dimineața.</p>
<p>În zona pieselor ușor de integrat, <a href="https://www.bb-shop.ro/c/bijuterii/material-argint/">bijuteriile din argint</a> de pe bb-shop.ro pot intra firesc în garderoba de zi, mai ales când ținuta are deja linii curate, croieli simple și culori neutre.</p>
<p>Pentru birou, regula de bun-simț rămâne legată de zgomot, volum și context:</p>
<ul>
<li>evită colierele care lovesc nasturii la fiecare mișcare;</li>
<li>lasă pandantivele foarte lungi pentru ținute fără ecuson, badge sau eșarfă;</li>
<li>păstrează cerceii mai simpli când lanțul are zale mari;</li>
<li>folosește argintiul lângă alb, gri, bleumarin, denim închis sau negru.</li>
</ul>
<h3><strong>Cu rochie satinată sau top cu umeri goi</strong></h3>
<p>Seara, colierul trebuie să prindă lumină, nu să concureze cu materialul. Satinul, catifeaua fină, taftaua moale sau un top cu decolteu curat pun bijuteria în prim-plan.</p>
<p>În 2026, colierele tip collar apar des în stylinguri cu decolteuri deschise, tocmai pentru că desenează o linie clară la baza gâtului. Un colier scurt, cu formă rotunjită sau cu luciu rece, poate arăta impecabil lângă o rochie neagră simplă, un slip dress champagne sau un top alb fără mâneci.</p>
<p>Dacă rochia are deja paiete, broderii sau aplicații, colierul trebuie să respire. Pe de altă parte, dacă rochia e simplă, piesa poate avea mai multă structură.</p>
<h2><strong>Ce spune moda lui 2026 despre colierul din argint cu viață lungă</strong></h2>
<p>Trendurile bune nu trebuie copiate la virgulă. Pot oferi indicii despre forme, proporții și combinații care se simt proaspete acum, fără să expire după un sezon.</p>
<h3><strong>Argintul sculptural revine în lumină</strong></h3>
<p>Argintul are un moment foarte bun în 2026, mai ales în forme rotunjite, fluide, aproape arhitecturale. Arată bine cu piese albe, croieli minimaliste, denim închis și sacouri cu umeri relaxați.</p>
<p>Pentru un colier versatil, argintul devine interesant când are volum controlat: o za mai lată, un pandantiv bombat, o linie curbată, un detaliu lucios. Prea plat poate părea banal, prea masiv poate obosi ținuta.</p>
<h3><strong>Mărgelele au ieșit din vacanță</strong></h3>
<p>Colierele cu mărgele colorate au revenit în styling-urile de vară, dar varianta 2026 nu mai stă doar lângă coșuri de rafie și rochii de plajă. Apar peste cămăși crisp, topuri simple, rochii vaporoase și chiar pulovere subțiri.</p>
<p>Cheia stă în dozaj. Un șir colorat merge excelent când restul ținutei păstrează tonuri calme: alb, crem, maro, bleumarin, denim, verde pal.</p>
<h3><strong>Layeringul are nevoie de ordine, chiar când pare spontan</strong></h3>
<p>Colierele din argint purtate în straturi arată bine când fiecare piesă are rolul ei. Un lanț scurt luminează gâtul, pandantivul adaugă punct de interes, iar lanțul mai lung alungește vizual ținuta.</p>
<p>O combinație reușită poate porni de aici:</p>
<ul>
<li>un choker fin sau un collar subțire;</li>
<li>un colier la claviculă, cu pandantiv mic;</li>
<li>un lanț mai lung, simplu, purtat peste top sau cămașă.</li>
</ul>
<p>Pe r/jewelry, utilizatoarea Dry-Cod-6859 spunea că toate bijuteriile ei sunt piese de zi cu zi, iar pentru cină sau o ieșire adaugă pur și simplu mai multe. Exact aici stă farmecul unei colecții bine gândite: aceeași bază, alt volum.</p>
<h2><strong>Micul test înainte să ajungă în caseta de bijuterii</strong></h2>
<p>Un colier care promite versatilitate merită probat fără grabă. Nu cu zece ținute, ci cu trei combinații-cheie care spun destul.</p>
<h3><strong>Testul decolteurilor</strong></h3>
<p>Pune colierul lângă trei linii diferite: tricou rotund, cămașă descheiată, rochie sau top în V. Dacă nu se pierde, nu taie ciudat gâtul și nu cere ajustări constante, are șanse bune să devină piesă de bază.</p>
<h3><strong>Testul texturilor</strong></h3>
<p>Un colier poate arăta superb pe piele și șters peste tricotaj. Poate străluci pe satin și părea prea rigid lângă in. Materialul hainelor schimbă mult felul în care se citește bijuteria.</p>
<p>Merită verificat lângă:</p>
<ul>
<li>bumbac alb;</li>
<li>denim;</li>
<li>satin;</li>
<li>tricot fin;</li>
<li>sacou din stofă subțire.</li>
</ul>
<h3><strong>Testul firescului</strong></h3>
<p>Cea mai bună bijuterie pentru garderoba reală nu trebuie să creeze stres. Pe Reddit, utilizatoarea torchbiscuit rezuma foarte bine atitudinea: „pun dimineața ce am chef să port și bijuteria merge cu mine peste zi”. Când un colier poate face asta fără să pară prea mult, prea puțin sau prea pretențios, și-a câștigat locul.</p>
<p>În cele din urmă, un colier din argint versatil nu așteaptă invitații speciale. Își găsește locul lângă tricoul de luni, cămașa de miercuri și rochia de sâmbătă, schimbându-și atitudinea după haine, nu identitatea.</p>
<p>Când lungimea e bună, metalul flatează pielea, forma are personalitate, iar piesa se lasă purtată în mai multe registre, garderoba capătă un mic aliat. Iar uneori, fix acel colier pe care îl prinzi dimineața fără prea multă analiză ajunge să fie detaliul care face ținuta să pară gândită, chiar și când ziua a început pe fugă.</p>
<p>Referințe:</p>
<ul>
<li>Galton, E. (2021). Basics Fashion Design 10: Jewellery Design: From Fashion to Fine Jewellery. Regatul Unit: Bloomsbury Publishing.</li>
<li>Evans, J. (2013). Silver &amp; Costume Jewelry Making : A Complete &amp; Step by Step Guide: (Special 2 In 1 Exclusive Edition). Statele Unite ale Americii: Speedy Publishing LLC.</li>
</ul>
<p>Experiențele utilizatorilor:</p>
<ul>
<li>Thread Reddit r/femalefashionadvice, utilizatoarea b_xf, despre colecții de bijuterii, piese de bază și coliere de lungimi diferite pentru layering &#8211; https://www.reddit.com/r/femalefashionadvice/comments/186py5i/jewelry_how_do_you_build_a_collection_how_do_you/;</li>
<li>Thread Reddit r/jewelry, utilizatoarea Dry-Cod-6859, despre bijuterii purtate zilnic și stacking mai bogat pentru ieșiri &#8211; https://www.reddit.com/r/jewelry/comments/1ien2dh/jewelry_you_wear_every_day_vs_special_occasion/;</li>
<li>Thread Reddit r/jewelry, utilizatoarea torchbiscuit, despre purtarea bijuteriilor fără overthinking &#8211; https://www.reddit.com/r/jewelry/comments/1lzewcd/how_do_you_balance_wearing_nice_jewelry_without/.</li>
</ul>
<p><em>Sursa foto: Pexels.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-colier-trei-tinute-iata-cum-recunosti-o-bijuterie-din-argint-cu-adevarat-versatila/">Un colier, trei ținute. IATĂ cum recunoști o bijuterie din argint cu adevărat versatilă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-colier-trei-tinute-iata-cum-recunosti-o-bijuterie-din-argint-cu-adevarat-versatila/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere ale lumii subterane &#8211; Prin fascinantele tenebre ale Lumii lui Hades</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ale-lumii-subterane-prin-fascinantele-tenebre-ale-lumii-lui-hades/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ale-lumii-subterane-prin-fascinantele-tenebre-ale-lumii-lui-hades/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 20 Jul 2026 21:20:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[lumea lui Hades]]></category>
		<category><![CDATA[muzeu natural]]></category>
		<category><![CDATA[peşteri verticale]]></category>
		<category><![CDATA[viaţa subterană]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=408006</guid>

					<description><![CDATA[<p>Peşterile un cuvânt care evocă intunericul, un cuvânt care evocă o întreagă lume, o lume controversată ce acopera o gamă largă de sentimente de la teama la admiraţie. Oamenii de cele mai multe ori trec cu frică prin dreptul gurii întunecate si friguroase a unei peşteri, cu spaimă pe lângă deschiderea ce se cască monstruoasă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ale-lumii-subterane-prin-fascinantele-tenebre-ale-lumii-lui-hades/">Repere ale lumii subterane &#8211; Prin fascinantele tenebre ale Lumii lui Hades</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Peşterile un cuvânt care evocă intunericul, un cuvânt care evocă o întreagă lume, o lume controversată ce acopera o gamă largă de sentimente de la teama la admiraţie.</strong></p>
<p>Oamenii de cele mai multe ori trec cu frică prin dreptul gurii întunecate si friguroase a unei peşteri, cu spaimă pe lângă deschiderea ce se cască monstruoasă spre cer a peşterilor verticale denumite avene. Pentru ei lumea peşterilor este necunoscută, motiv de superstiţie şi fabulaţie<br />
Pentru cel ce a avut posibilitatea de a face o vizită intr-o peşteră comercială, ea este un muzeu natural pe care îl vizitezi în concediu. Dar spre deosebire de castele şi muzee, peştera rămâne o mică aventură, căci dincolo de lumea de frumuseţi stranii, de bogăţii însolite fără aderentă în cotidian din ea parcă răzbate un suflu de sălbăticie, ea transmite mesajul tainic al unor vremi trecute şi al unor titanice forţe telurice pe care îl percepe chiar şi vizitatorul ocazional.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-408008" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-2.jpg" alt="" width="1259" height="817" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-2.jpg 1259w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-2-320x208.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-2-1024x665.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-2-768x498.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-2-647x420.jpg 647w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-2-696x452.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-2-1068x693.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1259px) 100vw, 1259px" />În sfărşit pentru speolog peştera este obiectul pasiunii sale, misterul pe care el este chemat să-l deslege.<br />
În oricare din aceste ipostaze peşterile constituie o lume aparte ce nu poate fi ignorată, o lume a misterelor pentru a cărei destrămare au trudit mulţi, au fost înfruntate pericole, s-au dat lupte, s-au investit forţe materiale şi umane mergând pănă la sacrificii de vieţi.<br />
Peştera este un univers de tenebre: o lume aspră, neprimitoare, monotonă dar şi frumoasă cu frumuseţi gingaşe sau peisaje cutremurătoare: bulevarde subterane şi ţevi prin care de-abea te strecori târâşi, râuri a caror apă se pierde tăcută în beznă, lacuri cu apă neagră nemişcată, puţuri infricoşătoare fără tavan şi fără podea, minerale rare, animale ciudate adaptate la viaţa subterană un imens gol umplut cu tot ce poate oferii natura şi mai ales omul în bine şi în rău.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-408009" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-3.jpg" alt="" width="1611" height="1186" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-3.jpg 1611w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-3-320x236.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-3-1024x754.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-3-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-3-768x565.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-3-1536x1131.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-3-571x420.jpg 571w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-3-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-3-696x512.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-3-1068x786.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1611px) 100vw, 1611px" />Cele de mai sus reprezintă o înregistrare statistică, o imagine statică a acestei lumi subterane. Să încercăm să vedem dincolo de ea realitatea dinamica, cea care dă sens acţiunilor . Fiecare peşteră cucerită este un triunf al omului, al luptei de cunoaştere, al luptei de a învinge în condiţiile cele mai grele.<br />
Şi este semnificativ că această luptă a atins apogeul în momentul când nu mai este în joc nici un interes material, nici un profit.<br />
Ce îi determină pe unii oameni ca după o săptămână de lucru în loc să se odihnească să coboare sub pământ pentru a ieşi extenuaţi? Ce-i face pe aceşti oameni să prefere curăţeniei şi căldurii unui cămin noroiul, frigul şi umezeala? De ce în loc să stea comozi în faţa televizorului sau a unei cărţi prefera sa-şi rişte viaţa prin puţuri ameninţatoare sau prin galeri alunecoase?<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-408010" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-2.jpg" alt="" width="726" height="462" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-2.jpg 726w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-2-320x204.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-2-660x420.jpg 660w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-2-696x443.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 726px) 100vw, 726px" />Să meditam asupra acestor întrebări şi când vom găsi răspunsul ne vom da seama că nu este inutil a avea o peştera, cum nu este inutil nimic din ce face omul pentru a împinge limitele cunoşterii cât mai departe, chiar dacă acel departe este sub pământ şi în întuneric.</p>
<p><strong>La fina, iată și câteva recomandări prvind protecția lumii peșterilor</strong><br />
&#8211; Să nu se modifice regimul de ventilație &#8211; peştera se poate usca şi încălzi iar fauna să dispară.<br />
&#8211; Să nu murdărim pereții peșterilor &#8211; ei nu sunt făcuţi pentru a ne iscăli şi a-i mâzgălii.<br />
&#8211; Să nu luăm amintiri din peșteră &#8211; peştera se urâţeşte şi sărăceşte treptat devenind neinteresantă.<br />
&#8211; Nu trebuie scoase guanoul ori lemnele putrede &#8211; aceasta înseamnă a elimina substratul necesar vieţuitoarelor, a le lăsa să piară fără hrană.<br />
&#8211; În schimb trebuie scoase resturile aruncate &#8211; adică tot ce nu poate putrezi.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-408011" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-2.jpg" alt="" width="1370" height="932" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-2.jpg 1370w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-2-320x218.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-2-1024x697.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-2-768x522.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-2-617x420.jpg 617w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-2-696x473.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-2-1068x727.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1370px) 100vw, 1370px" />&#8211; Nu trebuie să colectăm animale din peșteră &#8211; luate din mediul lor de viaţa şi scoase la lumină, acestea mor şi se ajunge până la dispariţia definitivă a rarei faune cavernicole.<br />
&#8211; Să se evite mersul la întâmplare prin peșteră &#8211; prin peşteră se merge in şir indian cu un cunoscător al peşterii în frunte, fiecare având o sursă sigură de lumină.<br />
&#8211; Să nu pătrundem de unul singur &#8211; mersul de unul singur nu este recomandat pentru securitatea noastră iar la cel în grupuri mari, gălăgioase, pierdem acel mesaj pe care ni-l transmite întunericul şi liniştea, tulburată doar de căderea picăturilor de apă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-408012" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/8.jpg" alt="" width="525" height="270" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/8.jpg 525w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/8-320x165.jpg 320w" sizes="auto, (max-width: 525px) 100vw, 525px" />Câţi dintre noi se gândesc când vizitează o peşteră că orice interventie în necunoştiinţa de cauză, poate distruge fragilul echilibru biologic şi declanşa fenomene ireversibile, cu consecinţe grave, mergând până la distrugerea gingaşei si rarei faune cavernicole?<br />
Să nu uităm că celor care intră în aceste adevărate oaze în carst, revine marea răspundere de a păstra intacte comorile din bezna veşnică, ele fiind un izvor de cunoştinţe deopotrivă pentru noi cât şi pentru generaţiile viitoare.<br />
Să pătrundem în peşteră, în acest sanctuar viu al naturii cu respectul cuvenit ca într-un mare muzeu ce poate fi vizitat numai de cei ce ştiu să îl preţuiască.<br />
<em><strong>Mugurel Petrescu, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ale-lumii-subterane-prin-fascinantele-tenebre-ale-lumii-lui-hades/">Repere ale lumii subterane &#8211; Prin fascinantele tenebre ale Lumii lui Hades</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ale-lumii-subterane-prin-fascinantele-tenebre-ale-lumii-lui-hades/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dunărea, la cel mai mic debit din ultimii 30 de ani</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dunarea-la-cel-mai-mic-debit-din-ultimii-30-de-ani/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dunarea-la-cel-mai-mic-debit-din-ultimii-30-de-ani/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 20 Jul 2026 21:15:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[apele romane]]></category>
		<category><![CDATA[Dunărea]]></category>
		<category><![CDATA[Hidroelectrica]]></category>
		<category><![CDATA[sectorul Călărași-Cernavodă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=407967</guid>

					<description><![CDATA[<p>Dunărea atinge astăzi cel mai mic debit istoric din ultimii 30 de ani, respectiv de 1.750 mc/s, având o tendință de scădere pentru următoarele 4-5 zile, ajungând până la nivelul de 1.700 mc/s, conform prognozei INHGA. Astfel, debitul actual al Dunării la Baziaș este comparabil cu valoarea minimă înregistrată în 2003 când Dunărea atingea debitul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dunarea-la-cel-mai-mic-debit-din-ultimii-30-de-ani/">Dunărea, la cel mai mic debit din ultimii 30 de ani</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Dunărea atinge astăzi cel mai mic debit istoric din ultimii 30 de ani, respectiv de 1.750 mc/s, având o tendință de scădere pentru următoarele 4-5 zile, ajungând până la nivelul de 1.700 mc/s, conform prognozei INHGA. Astfel, debitul actual al Dunării la Baziaș este comparabil cu valoarea minimă înregistrată în 2003 când Dunărea atingea debitul de 1.650 mc/s. Cel mai mic debit înregistrat de Dunăre a fost în anul 1985 când aceasta avea la intrarea în țară 1.400 mc/s.<br />
În prezent, din acest motiv, pe sectorul Călărași-Cernavodă, au fost impuse restricții la folosințe (irigații), respectiv treapta III de restricții, care înseamnă furnizarea apei cu debite reduse pentru irigații.<br />
Începând de luni, 20 iulie, datorită precipitațiilor prognozate în bazinul hidrografic al Dunării, debitul Dunării la intrarea în țară va avea o tendință de creștere și va ajunge la 1900 mc/s. INHGA reactualizează zilnic prognoza pentru Dunăre, pentru un interval de maximum 7 zile, această prognoză fiind accesibilă publicului pe site-ul www.hidro.ro, aici: https://www.hidro.ro/bulletin/diagnoza-si-prognoza-hidrologica-pentru-dunare-la-intrarea-in-tara-si-pe-sectorul-romanesc-15-07-2026/<br />
Pentru a preveni pe cât posibil impactul reducerii debitelor Dunării din această perioadă, Administrația Națională „Apele Române” și Hidroelectrica au început evacuări de debite controlate pe acumulările de pe Olt (S.C. Hidroelectrica) și Argeș (Admnistrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea) în vederea menținerii unor nivele minime pentru asigurarea resursei de apă necesară producerii de energie nucleară la CNE Cernavodă. Odată cu temperaturile ridicate și scăderea nivelelor pe Dunăre, fenomenele de înflorire algală se pot amplifica. Administrația Națională „Apele Române” monitorizează prin Administrațiile Bazinale de Apă riverane Dunării și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor situația evoluției debitelor Dunării și alături de S.C. Hidroelectrica iau măsuri în vederea menținerii unor debite minime pe Dunăre pentru asigurarea producției de energie nucleară.<br />
<em><strong>M.P.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dunarea-la-cel-mai-mic-debit-din-ultimii-30-de-ani/">Dunărea, la cel mai mic debit din ultimii 30 de ani</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dunarea-la-cel-mai-mic-debit-din-ultimii-30-de-ani/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dublă intervenție de salvare în munți. Telecabină avariată</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dubla-interventie-de-salvare-in-munti-telecabina-avariata/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dubla-interventie-de-salvare-in-munti-telecabina-avariata/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 19 Jul 2026 21:10:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[avarii]]></category>
		<category><![CDATA[grup de turiști]]></category>
		<category><![CDATA[intervenții simultane]]></category>
		<category><![CDATA[salvamont]]></category>
		<category><![CDATA[telecabină]]></category>
		<category><![CDATA[zona Bâlea]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=407822</guid>

					<description><![CDATA[<p>Două intervenții simultane ale Salvamont au avut loc sâmbătă, când echipa de prim răspuns Serviciului Public Județean Salvamont Sibiu a intervenit în zona Bâlea pentru asistarea unui grup de turiști rămași în zona montană în urma unei avarii produse la telecabină. Din fericire, situația nu a fost una gravă, iar toate persoanele sunt în siguranță. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dubla-interventie-de-salvare-in-munti-telecabina-avariata/">Dublă intervenție de salvare în munți. Telecabină avariată</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Două intervenții simultane ale Salvamont au avut loc sâmbătă, când echipa de prim răspuns Serviciului Public Județean Salvamont Sibiu a intervenit în zona Bâlea pentru asistarea unui grup de turiști rămași în zona montană în urma unei avarii produse la telecabină.<br />
Din fericire, situația nu a fost una gravă, iar toate persoanele sunt în siguranță.<br />
Acestea au fost asistate atât de personalul telecabinei, cât și de salvatorii montani, urmând să fie însoțite în condiții de siguranță către Bâlea Cascadă.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/interventie-2-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-407824" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/interventie-2-1.jpg" alt="" width="800" height="1422" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/interventie-2-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/interventie-2-1-135x240.jpg 135w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/interventie-2-1-450x800.jpg 450w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/interventie-2-1-768x1365.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/interventie-2-1-236x420.jpg 236w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/interventie-2-1-696x1237.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>În paralel, o altă echipă Salvamont a desfășurat o intervenție pe traseul turistic dintre Cabana Negoiu și Vârful Negoiu, unde au acordat primul ajutor unei turiste, în vârstă de 71 de ani, din București, care a suferit o entorsă la un membru inferior.<br />
,,Cele două intervenții, desfășurate simultan, au evidențiat capacitatea de reacție, pregătirea profesională și implicarea echipelor Salvamont Sibiu. Prin promptitudine, experiență și dăruire, salvatorii montani sunt permanent pregătiți să intervină pentru protejarea și salvarea celor aflați în dificultate, indiferent de condițiile din teren”, a transmis Salvamont.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dubla-interventie-de-salvare-in-munti-telecabina-avariata/">Dublă intervenție de salvare în munți. Telecabină avariată</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/dubla-interventie-de-salvare-in-munti-telecabina-avariata/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tenul impecabil când rutina de machiaj devine mai inteligentă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tenul-impecabil-cand-rutina-de-machiaj-devine-mai-inteligenta/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tenul-impecabil-cand-rutina-de-machiaj-devine-mai-inteligenta/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 16 Jul 2026 12:54:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[finisaj coerent]]></category>
		<category><![CDATA[fond de ten]]></category>
		<category><![CDATA[look natural]]></category>
		<category><![CDATA[machiaj]]></category>
		<category><![CDATA[tipul de ten]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=407610</guid>

					<description><![CDATA[<p>În machiaj, diferența dintre un rezultat obișnuit și unul memorabil stă adesea în baza pe care o construiești. Când pielea este pregătită corect, iar textura produselor este aleasă cu atenție, aspectul final capătă coerență, prospețime și un aer îngrijit care rezistă mai bine în timpul zilei. Pentru femei, acest detaliu contează nu doar estetic, ci [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tenul-impecabil-cand-rutina-de-machiaj-devine-mai-inteligenta/">Tenul impecabil când rutina de machiaj devine mai inteligentă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În machiaj, diferența dintre un rezultat obișnuit și unul memorabil stă adesea în baza pe care o construiești. Când pielea este pregătită corect, iar textura produselor este aleasă cu atenție, aspectul final capătă coerență, prospețime și un aer îngrijit care rezistă mai bine în timpul zilei. Pentru femei, acest detaliu contează nu doar estetic, ci și practic, mai ales când programul este plin și retușurile nu sunt mereu la îndemână. De aceea, tot mai multe persoane caută formule care să se așeze natural și să susțină un machiaj curat, fără efect încărcat, iar un fond de ten potrivit face exact această diferență.</p>
<p>Într-un context în care tendințele actuale favorizează finisajele luminoase, dar controlate, interesul pentru produse bine calibrate crește firesc. Iar atunci când vrei să explorezi opțiuni serioase de <a href="https://www.emag.ro/fond-ten-baza-machiaj/c">fond de ten pentru machiaj</a> , merită să privești dincolo de ambalaj și să urmărești formula, compatibilitatea cu tipul de ten și felul în care produsul se comportă în lumină naturală.</p>
<p>Un fond de ten bun nu se simte greoi și nu cere prea mult efort ca să arate bine. Tocmai de aceea, pentru femei care preferă un aspect curat și rafinat, produsul ales trebuie să lucreze discret, nu să domine chipul. Aici intervine diferența dintre o acoperire rigidă și una care păstrează naturalețea, lucru tot mai apreciat în garderoba feminină a produselor de beauty.</p>
<p>Unul dintre motivele pentru care <a href="https://www.emag.ro/search/fond+de+ten+estee+lauder">fondul de ten Estee Lauder</a> continuă să fie căutat intens este reputația sa pentru acoperire constantă și aspect uniform. Multe femei îl adoră mail ales atunci când vor un ten bine definit, dar fără impresia aceea încărcată care poate apărea din formule mai dense. În aceeași logică, fond de ten-urile din gama premium sunt evaluate tot mai des după stabilitate, finisaj și modul în care se așază peste imperfecțiuni fără să le accentueze.</p>
<p>Subiectul devine și mai interesant dacă ne uităm la modul în care este folosit produsul în rutina zilnică. Un fond de ten nu mai este doar un strat de culoare, ci o etapă care poate corecta vizual, poate uniformiza și poate susține un machiaj de lungă durată. Pentru femei care lucrează mult, se deplasează des sau au întâlniri care cer o apariție îngrijită, această versatilitate contează enorm. Iar fond de ten-urile bine formulate pot face trecerea de la un look natural de zi la unul mai structurat, fără schimbări complicate.</p>
<p>Există și o zonă mai tehnică, dar esențială: compatibilitatea cu nevoile reale ale pielii. Unii caută acoperire medie, alții o formulă mai intensă, iar alții urmăresc doar uniformizarea discretă a tenului. În acest context, fond de ten pentru machiaj trebuie privit ca un instrument de stil, nu ca o soluție universală. Ce funcționează pentru ten mixt poate fi prea mult pentru pielea uscată, iar un produs luminos poate să nu răspundă cum trebuie dacă zona T produce exces de sebum. Tocmai de aceea, informarea corectă rămâne cheia.</p>
<p>Pe măsură ce interesele consumatorilor se rafinează, apar și criterii mai clare de evaluare. O formulă apreciată în acest an trebuie să ofere:</p>
<p>&#8211; un finisaj coerent în lumină naturală și artificială</p>
<p>&#8211; o aplicare ușoară, fie cu pensulă, fie cu burețel</p>
<p>&#8211; rezistență bună pe parcursul zilei</p>
<p>&#8211; senzație confortabilă pe piele</p>
<p>&#8211; compatibilitate cu nevoile femeiilor care preferă machiaje naturale sau mai elaborate</p>
<p>În plus, discuția despre fond de ten s-a mutat din zona simplului produs de acoperire în zona de experiență. Asta înseamnă că tot mai multe femei caută formule care să se integreze firesc în rutina de dimineață, fără să ceară corectări dese. Pentru garderoba feminină a produselor cosmetice, acesta este unul dintre cele mai importante criterii: produsul trebuie să arate bine, dar și să se poarte bine.</p>
<p>Când vine vorba despre opțiuni consacrate, fondul de ten de la Estee Lauder apare frecvent în conversațiile despre ten cu aspect uniform și machiaj stabil. Nu este vorba doar despre nume, ci despre felul în care produsul răspunde la uzul real: ore lungi, schimbări de temperatură, lumină puternică sau ritm alert. Pentru femei care își doresc un aspect bine conturat, dar fără rigiditate, această zonă premium rămâne una dintre cele mai urmărite.</p>
<p>În același timp, cei care caută fond de ten simplu de machiaj observă tot mai des că nuanța potrivită și textura potrivită sunt mai importante decât promisiunile spectaculoase. Un produs echilibrat poate schimba complet felul în care arată restul machiajului, de la blush și pudră până la iluminator. De aici și interesul pentru formule care nu se oxidează vizibil și care mențin un aspect curat pe parcursul zilei.</p>
<p>Pentru femei, mai ales în noul sezon, un fond de ten bine ales devine parte din rutina de bază, nu doar un produs ocazional. Iar dacă vrei un rezultat care să se vadă frumos atât aproape, cât și în fotografii, merită să urmărești textura, finisajul și comportamentul pe ten, nu doar descrierile de marketing.</p>
<p>Un fond de ten bun nu promite perfecțiune, dar poate aduce acea ordine vizuală care face chipul să pară odihnit și echilibrat. Iar atunci când formula potrivită se combină cu aplicarea corectă, rezultatul este exact ce își doresc multe femei: un machiaj care arată firesc, rezistă bine și respectă textura pielii. Pentru acest tip de rutină, fond de ten rămâne unul dintre cele mai importante produse din trusa de beauty!</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tenul-impecabil-cand-rutina-de-machiaj-devine-mai-inteligenta/">Tenul impecabil când rutina de machiaj devine mai inteligentă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/tenul-impecabil-cand-rutina-de-machiaj-devine-mai-inteligenta/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>O nouă amendă după poluarea cu cenușă a râului Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-amenda-dupa-poluarea-cu-cenusa-a-raului-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-amenda-dupa-poluarea-cu-cenusa-a-raului-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 15 Jul 2026 21:21:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[apele romane]]></category>
		<category><![CDATA[Complexul Energetic Valea Jiului]]></category>
		<category><![CDATA[Garda de Mediu Hunedoara]]></category>
		<category><![CDATA[Gorj]]></category>
		<category><![CDATA[poluare cenușă]]></category>
		<category><![CDATA[Termocentrala Paroseni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=407547</guid>

					<description><![CDATA[<p>Complexul Energetic Valea Jiului a primit o nouă sancțiune în urma incidentului produs la Termocentrala Paroșeni, când o cantitate mare de cenușă a fost deversată în râul Jiu. Garda de Mediu Hunedoara a amendat compania cu 40.000 de lei, după ce a constatat lipsa unor măsuri de prevenție și a unui plan de intervenție pentru [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-amenda-dupa-poluarea-cu-cenusa-a-raului-jiu/">O nouă amendă după poluarea cu cenușă a râului Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Complexul Energetic Valea Jiului a primit o nouă sancțiune în urma incidentului produs la Termocentrala Paroșeni, când o cantitate mare de cenușă a fost deversată în râul Jiu.<br />
Garda de Mediu Hunedoara a amendat compania cu 40.000 de lei, după ce a constatat lipsa unor măsuri de prevenție și a unui plan de intervenție pentru astfel de situații. De asemenea, instituția a dispus întocmirea unui plan de măsuri și a formulat o plângere penală pentru clarificarea împrejurărilor în care s-a produs incidentul.<br />
Potrivit comisarilor de mediu, lipsa unui plan de evaluare și intervenție rapidă a contribuit la deversarea unei cantități importante de cenușă în râul Jiu, poluarea extinzându-se până în județul Gorj.<br />
Anterior, Administrația Națională „Apele Române” a sancționat Complexul Energetic Valea Jiului cu amenzi în valoare totală de 90.000 de lei.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-amenda-dupa-poluarea-cu-cenusa-a-raului-jiu/">O nouă amendă după poluarea cu cenușă a râului Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/o-noua-amenda-dupa-poluarea-cu-cenusa-a-raului-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere estivale &#8211; Revenire în lumea Borzilor de pe Șușița Verde</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-revenire-in-lumea-borzilor-de-pe-susita-verde/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-revenire-in-lumea-borzilor-de-pe-susita-verde/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Jul 2026 21:14:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[canale de curgere carstică]]></category>
		<category><![CDATA[garla vacii]]></category>
		<category><![CDATA[lumea Borzilor]]></category>
		<category><![CDATA[lumea carstului gorjean]]></category>
		<category><![CDATA[susita verde]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=407224</guid>

					<description><![CDATA[<p>Am revenit în perimetrul cel mai drag mie dacă aș putea spune așa din lumea carstului gorjean pentru a revedea o zonă ce parcă de fiecare dată s-a bucurat să mă vadă. Și aici alternanța dintre calcare și rocile impermeabile a dat naștere unor forme și fenomene mirifice ce au inspirat de-a lungul vremii o [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-revenire-in-lumea-borzilor-de-pe-susita-verde/">Repere estivale &#8211; Revenire în lumea Borzilor de pe Șușița Verde</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Am revenit în perimetrul cel mai drag mie dacă aș putea spune așa din lumea carstului gorjean pentru a revedea o zonă ce parcă de fiecare dată s-a bucurat să mă vadă. Și aici alternanța dintre calcare și rocile impermeabile a dat naștere unor forme și fenomene mirifice ce au inspirat de-a lungul vremii o serie de regizori în ecranizarea unor pelicule cinematografice naționale de mare succes.</strong></p>
<p>Pe aceste locuri circulația subterană a apei a podus canale de curgere carstică ce au în opinia hidrogeologilor români legaturi ce merg până la Cheile Sohodolului mai precis perimetrul Gârla Vacii și La Cuptor.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-407229" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2.jpg" alt="" width="800" height="679" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-283x240.jpg 283w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-768x652.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-495x420.jpg 495w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/2-696x591.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Cheile Şuşiţei Verzi o veritabila bijuterie a carstului gorjean la prima vedere nu prezintă aspectul fenomenelor carstice similare deoarece în mare parte ele sunt largi iar în amonte delimitarea lor nu este precisă.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-407230" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1.jpg" alt="" width="800" height="548" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1-320x219.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1-768x526.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1-613x420.jpg 613w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1-696x477.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Acestea sunt marcate la est de masivele Sturi, Feţîia şi Cioara iar la vest de muntele Borzi. Şuşiţa Verde ce se formează sub vârful Straja prin unirea mai multor pâraie parcurge în prima parte o porţiune de şisturi cristaline şi granite specifice zonei de creastă a Vâlcanului ca mai apoi pierzând altitudine să străbată perimetrul calcaros cuprins in zona platformei de eroziune Gornoviţa.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-407231" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1.jpg" alt="" width="800" height="584" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1-320x234.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1-768x561.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1-575x420.jpg 575w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1-696x508.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>În acest fel prin trecerea râului prin cele două unităţi geologice respectiv şisturile şi granitele, roci impermeabile şi cu o duritate mare şi calcarele mai slabe şi cu permeabilitate carstică pronunţată se formează cele două porţiuni ale cheilor.<br />
Şuşiţa Verde curge de regulă pe toată lungimea cheilor dar debitul ei scade sever în perioadele de secetă prelungită ce pot apărea în opinia hidrologilor o dată la 7-10 ani, prin infiltraţii precum şi printr-o puternică penetrare a apei în carst începând din punctul de confluenţă cu Pârâul Sec până la limita nordică a satului Curpen.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-407233" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1.jpg" alt="" width="800" height="449" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1-320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1-768x431.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1-748x420.jpg 748w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1-696x391.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>În perimetrul platformei de eroziune Gornoviţa formele carstice sunt bine reprezentate prin peşteri şi avene dar şi prin câmpurile de lapiezuri din apropierea vârfurilor Leşu şi Cioclovina Vălarilor ce formează una dintre cele mai spectaculoase zone cu forme de eroziune endocarstice din Carpaţii Meridionali.<br />
Peştera Borzii lui Oană este localizată pe malul drept al Şuşiţei Verzi în porţiunea pe care aceasta o străbate în calcarele cretacice şi jurasice ale cheilor. Lungimea galeriilor ce au putut fi explorate până la ora actuală însumează 450m dar se consideră că lungimea ar putea fi mai mare dacă s-ar găsi o modalitate de străpungere a galeriilor înguste ce pornesc din a treia sală a peşterii.<br />
În majoritatea lucrărilor de specialitate este cotată ca o peşteră dificilă atât datorită faptului că prezintă pasaje greu de străbătut chiar şi cu echipament şi pregătire de specialitate dar si pentru că fiind în legătură cu multitudinea de fisuri carstice ce drenează apa de o mare parte a masivului Borzi la cea mai mică aversă galeriile sunt inundate de şuvoiul ce colectează apele din „buretele carstic” aflat deasupra peşterii, pune galeriile sub presiune şi sfârşeste prin a se vărsa cu furie în albia Şuşiţei Verzi .<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-407235" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1.jpg" alt="" width="800" height="1081" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1-178x240.jpg 178w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1-592x800.jpg 592w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1-768x1038.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1-311x420.jpg 311w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1-696x940.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Acest lucru constituie o teribilă capcană pentru cei care se încumetă să o străbată fără a ţine cont de previziunile meteo chiar şi pe timp de iarnă atunci când încălzirea vremii poate produce topirea bruscă a zăpezii.<br />
Peştera prezintă două intrări de mici dimensiuni care se unesc după aprox.10m într-o mică sală. Urmează o galerie lungă de 6m şi cu o înălţime de 40-60cm ce pune serios la încercare toate cunoştinţele de deplasare a celor dornici să străbată acest tărâm al Lumii lui Hades şi care sfârşeşte cu o restricţie înaltă de 30cm foarte greu de depăşit şi datorită faptului că galeria în acel loc îşi schimbă direcţia cu 90 de grade. Ajungem în prima sală, mică dar unde ne putem regrupa şi ,,trage sufletul”.<br />
De aici pornesc mai multe galerii una spre V, alta spre SE şi ultima spre NE ce pare să ne poarte către finalul peşterii. Galeria nu mai înaltă de 2m sub formă de tub de presiune după aprox. 30m şi parcurgerea unei noi galerii-laminor înaltă de 40cm ne duce în a doua sală plină cu roci prăbuşite. Şi din această sală se ramifică trei galerii una spre NE care după câţiva metri se colmatează, a doua spre NE şi ea colmatată după aprox.10m iar a treia pe direcţia SV ce continuă având o înălţime de 2,5m şi o lăţime de 50-60cm şi unde după parcurgerea a 35m ajunge în a treia sală.<br />
Din aceasta se ramifică două galerii principale una către NV iar cealaltă spre SV si mai multe galerii de mici dimensiuni .Toate acestea se îngustează iar după puţin timp devin prea înguste pentru a mai putea fi explorate.<br />
Poate va fi nevoie de ample lucrări de derocare ori denisipare sau chiar procedee distructive pentru ca acele porţiuni să poată fi depăşite. Dar aşa cum opinau şi membrii CSER Bucureşti cei care în perioada 1980-1981 au efectuat primele măsurători în peşterile din bazinul Şuşiţei Verzi pentru a se câştiga câţiva metri de explorare nu este recomandată folosirea procedeelor distructive.<br />
Mai ales în cazul peşterii de faţă care deşi foarte aproape de aşezările omeneşti şi-a păstrat intacte formele şi fenomenele carstice tocmai datorită dificultăţilor pe care le-a aşezat în calea celor ce au încercat să-i cunoască adâncurile.<br />
Niciodată nu va fi o peşteră mult vizitată, nu va putea străluci ca o peşteră turistică dar va rămâne veşnic o piatră de încercare, de rezistenţă şi de voinţă în calea celor dornici de cercetarea fascinantei lumi subterane indiferent dacă prin aceasta s-ar putea obţine vreun record sau nu.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU</strong></em><br />
<em><strong>fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-revenire-in-lumea-borzilor-de-pe-susita-verde/">Repere estivale &#8211; Revenire în lumea Borzilor de pe Șușița Verde</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-revenire-in-lumea-borzilor-de-pe-susita-verde/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Zeci de seniori din Oltenia au cerut sprijin prin Telefonul Vârstnicului</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zeci-de-seniori-din-oltenia-au-cerut-sprijin-prin-telefonul-varstnicului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zeci-de-seniori-din-oltenia-au-cerut-sprijin-prin-telefonul-varstnicului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Jul 2026 10:27:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=407180</guid>

					<description><![CDATA[<p>Linia socială gratuită Telefonul Vârstnicului – 0800 460 001, operată de Fundația Regală Margareta a României, a primit în prima jumătate a anului 2026 peste 4.400 de apeluri din întreaga țară, printre acestea numărându-se și solicitări venite din regiunea Oltenia. Potrivit datelor centralizate de fundație, 50 de persoane din Oltenia au apelat acest serviciu în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zeci-de-seniori-din-oltenia-au-cerut-sprijin-prin-telefonul-varstnicului/">Zeci de seniori din Oltenia au cerut sprijin prin Telefonul Vârstnicului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Linia socială gratuită Telefonul Vârstnicului – 0800 460 001, operată de Fundația Regală Margareta a României, a primit în prima jumătate a anului 2026 peste 4.400 de apeluri din întreaga țară, printre acestea numărându-se și solicitări venite din regiunea Oltenia.</p>
<p>Potrivit datelor centralizate de fundație, 50 de persoane din Oltenia au apelat acest serviciu în primele șase luni ale anului, pentru informații, consiliere socială, sprijin practic sau suport emoțional.</p>
<p>La nivel național, cele mai multe solicitări au venit din partea seniorilor care aveau nevoie de informații despre servicii sociale, drepturi, instituții sau soluții pentru probleme punctuale. Alte persoane au cerut sprijin pentru îngrijire la domiciliu, servicii medicale, ajutoare materiale sau pentru combaterea singurătății.</p>
<p>Reprezentanții Fundației Regale Margareta a României atrag atenția că seniorii din comunitățile mici și din mediul rural se confruntă adesea cu dificultăți în găsirea informațiilor și accesarea serviciilor disponibile. În acest context, Telefonul Vârstnicului oferă îndrumare și sprijin adaptat situației fiecărei persoane.</p>
<p>Serviciul funcționează din anul 2015 și este o linie socială gratuită, destinată persoanelor vârstnice și familiilor acestora. În aproape 11 ani de activitate, au fost gestionate peste 121.000 de apeluri, prin care mii de seniori au primit informații, consiliere și sprijin emoțional.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zeci-de-seniori-din-oltenia-au-cerut-sprijin-prin-telefonul-varstnicului/">Zeci de seniori din Oltenia au cerut sprijin prin Telefonul Vârstnicului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/zeci-de-seniori-din-oltenia-au-cerut-sprijin-prin-telefonul-varstnicului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere estivale &#8211; Curiozităţi şi formaţiuni rare în Peştera Muierilor din nordul Gorjului</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-curiozitati-si-formatiuni-rare-in-pestera-muierilor-din-nordul-gorjului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-curiozitati-si-formatiuni-rare-in-pestera-muierilor-din-nordul-gorjului/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 09 Jul 2026 21:21:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Baia de fier]]></category>
		<category><![CDATA[carpatii meridionali]]></category>
		<category><![CDATA[Emil Racovita]]></category>
		<category><![CDATA[fenomenele de eroziune]]></category>
		<category><![CDATA[pestera muierilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406924</guid>

					<description><![CDATA[<p>Peştera Muierilor localizată în nordul comunei Baia de Fier este prima cavitate electrificată si dată în circuitul turistic din ţară. În plus, unele formaţiuni de peşteră existente aici (este vorba despre dahlit) sunt foarte rare putând fi întâlnite în doar 3 cavităţi la nivel naţional. Deşi dovezile privind locuirea peşterii datează din paleoliticul inferior primele [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-curiozitati-si-formatiuni-rare-in-pestera-muierilor-din-nordul-gorjului/">Repere estivale &#8211; Curiozităţi şi formaţiuni rare în Peştera Muierilor din nordul Gorjului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Peştera Muierilor localizată în nordul comunei Baia de Fier este prima cavitate electrificată si dată în circuitul turistic din ţară. În plus, unele formaţiuni de peşteră existente aici (este vorba despre dahlit) sunt foarte rare putând fi întâlnite în doar 3 cavităţi la nivel naţional.</strong></p>
<p>Deşi dovezile privind locuirea peşterii datează din paleoliticul inferior primele informaţii cu adevărat ştiinţifice despre cavitate aparţin reputaţilor muzeografi gorjeni Al. Ştefulescu şi I. Moisil culese în anul 1894. Geologul Gh. Munteanu-Murgoci publică in anul 1898 un studiu privitor la formele şi fenomenele de eroziune din Carpaţii Meridionali unde este menţionată şi trecută pe hartă Peştera Muierilor.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406928" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2.jpg" alt="" width="1259" height="817" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2.jpg 1259w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2-320x208.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2-1024x665.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2-768x498.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2-647x420.jpg 647w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2-696x452.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-2-1068x693.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1259px) 100vw, 1259px" />În anul 1929 doi speologi francezi colaboratori ai renumitului Emil Racoviţă fac primele cercetări asupra faunei peşterii, cu această ocazie descoperind două noi specii de coleoptere carnivore.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406929" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3.jpg" alt="" width="899" height="553" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3.jpg 899w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3-320x197.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3-768x472.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3-683x420.jpg 683w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3-696x428.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-3-356x220.jpg 356w" sizes="auto, (max-width: 899px) 100vw, 899px" />Explorarea şi cercetarea în profunzime a peşterii s-a făcut în perioada 1951-1955 când a fost cartografiat întregul etaj superior şi o parte din cel inferior. Atunci a fost găsit un adevărat cimitir de urşi de peşteră (183 resturi fosile) precum şi resturi de lei de peşteră. Tot în timpul explorărilor din acea perioadă a fost descoperit un craniu şi alte resturi fosile. După studierea cu atenţie s-a ajuns la concluzia că acestea aparţin unei femei cu vârsta între 40-50 ani care ar fi trăit acolo în urmă cu aprox. 30 000 de ani.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406930" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4.jpg" alt="" width="1200" height="816" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4-320x218.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4-1024x696.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4-768x522.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4-618x420.jpg 618w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4-696x473.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-4-1068x726.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Primele cercetări asupra formaţiunilor de peşteră existente au fost efectuate în anul 1954 de către I. Viehmann. Bogăţia de forme şi fenomene existente a determinat declararea de către CMN în anul 1955 a peşterii monument al naturii. Cavitatea a fost electrificată în anul 1963 suferind pe parcursul timpului mai multe reamenajeri ultima cu trei ani în urmă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406931" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-5.jpg" alt="" width="690" height="450" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-5.jpg 690w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-5-320x209.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-5-644x420.jpg 644w" sizes="auto, (max-width: 690px) 100vw, 690px" />Peştera Muierilor are galeriile polietajate dispuse pe trei nivele, un al patrulea nivel fiind bănuit dar din păcate nu a fost descoperit. Dacă în etajul superior (în lungime de 1200m din care aprox.700m deschişi vizitatorilor) temperatura medie este vara de aprox.13 gr C iarna scăzând până la 9-10gr C în etajul inferior aceasta este <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406932" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6.jpg" alt="" width="1200" height="797" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6-1024x680.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6-768x510.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6-632x420.jpg 632w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6-696x462.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/pestera-muierilor-6-1068x709.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />mai scăzută cu 2-3 gr.C. Nivelele inferioare ale peşterii sunt declarate rezervaţii speologice accesul în ele nefiind permis vizitatorilor.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-curiozitati-si-formatiuni-rare-in-pestera-muierilor-din-nordul-gorjului/">Repere estivale &#8211; Curiozităţi şi formaţiuni rare în Peştera Muierilor din nordul Gorjului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-curiozitati-si-formatiuni-rare-in-pestera-muierilor-din-nordul-gorjului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Campanie națională de informare despre efectele consumului de tutun</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/campanie-nationala-de-informare-despre-efectele-consumului-de-tutun/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/campanie-nationala-de-informare-despre-efectele-consumului-de-tutun/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 06 Jul 2026 21:18:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[autoritati locale]]></category>
		<category><![CDATA[cabinete medicale]]></category>
		<category><![CDATA[campanie nationala de informare]]></category>
		<category><![CDATA[consum de tutun]]></category>
		<category><![CDATA[Institutul Naţional de Sănătate Publică]]></category>
		<category><![CDATA[organizații profesionale]]></category>
		<category><![CDATA[unitati de invatamant]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406514</guid>

					<description><![CDATA[<p>Institutul Național de Sănătate Publică, împreună cu direcțiile de sănătate publică din țară, desfășoară în lunile iulie și august 2026 campania națională „Respiră curat, alege sănătatea!”. Campania are ca obiectiv informarea populației cu privire la efectele nocive ale consumului de tutun și ale produselor cu nicotină, cu accent pe prevenirea utilizării acestora în rândul copiilor [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/campanie-nationala-de-informare-despre-efectele-consumului-de-tutun/">Campanie națională de informare despre efectele consumului de tutun</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Institutul Național de Sănătate Publică, împreună cu direcțiile de sănătate publică din țară, desfășoară în lunile iulie și august 2026 campania națională „Respiră curat, alege sănătatea!”.<br />
Campania are ca obiectiv informarea populației cu privire la efectele nocive ale consumului de tutun și ale produselor cu nicotină, cu accent pe prevenirea utilizării acestora în rândul copiilor și adolescenților cu vârste între 10 și 18 ani.<br />
Potrivit specialiștilor, nicotina produce dependență, iar utilizarea țigaretelor electronice, a produselor din tutun încălzit și a altor produse similare nu este lipsită de riscuri. Fumatul este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, cancer, afecțiuni respiratorii cronice și diabet zaharat de tip 2.<br />
Pe durata campaniei, vor fi organizate activități de informare și comunicare în parteneriat cu unități de învățământ, cabinete medicale, autorități locale, organizații profesionale, ONG-uri și reprezentanți ai mass-media.<br />
„Fiecare conversație despre riscurile consumului de tutun poate face diferența”, transmit organizatorii.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/campanie-nationala-de-informare-despre-efectele-consumului-de-tutun/">Campanie națională de informare despre efectele consumului de tutun</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/campanie-nationala-de-informare-despre-efectele-consumului-de-tutun/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Odată cu solstițiul de vară &#8211; O nouă incursiune prin fascinanta lume a celor două Jiuri</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-o-noua-incursiune-prin-fascinanta-lume-a-celor-doua-jiuri/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-o-noua-incursiune-prin-fascinanta-lume-a-celor-doua-jiuri/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 06 Jul 2026 21:13:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Defileul Jiului]]></category>
		<category><![CDATA[jiul de est]]></category>
		<category><![CDATA[jiul de vest]]></category>
		<category><![CDATA[Jiul Mare]]></category>
		<category><![CDATA[peştera Alunii Negrii]]></category>
		<category><![CDATA[Petroşani]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406506</guid>

					<description><![CDATA[<p>O incursiune, chiar şi pentru câteva ore prin lumea de piatră a celor două Jiuri, şi, de ce nu, chiar în perimetrul ce după formare Jiul Mare îl parcurge de-a lungul defileului (ce în multe lucrări este considerat cel mai spectaculos din ţară) încântă ochiul şi poate oferi în această perioadă momente de neuitat. Scocul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-o-noua-incursiune-prin-fascinanta-lume-a-celor-doua-jiuri/">Odată cu solstițiul de vară &#8211; O nouă incursiune prin fascinanta lume a celor două Jiuri</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O incursiune, chiar şi pentru câteva ore prin lumea de piatră a celor două Jiuri, şi, de ce nu, chiar în perimetrul ce după formare Jiul Mare îl parcurge de-a lungul defileului (ce în multe lucrări este considerat cel mai spectaculos din ţară) încântă ochiul şi poate oferi în această perioadă momente de neuitat.</strong></p>
<p>Scocul Jiului de Vest, Surducul Defileului Jiului, peşterile Alunii Negrii, de Corali şi nu în ultimul rând lumea aproape ireală a avenelor, cleanţurilor şi cheilor formate pe cursul său ori a afluenţilor acestuia pot constitui tot atâtea impulsuri în a parcurge şi de ce nu a explora aceste locuri de o frumuseţe şi un pitoresc aparte.<br />
Ascunse în inima pădurilor şuviţe de apă ce coboară din piatră-n piatră se adună şi luându-şi parcă rămas bun de la locurile de origine o pornesc la vale. Întreaga zonă este de o frumuseţe şi o sălbăticie ce impresionează ochiul.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406508" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3.jpg" alt="" width="1200" height="864" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-320x230.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1024x737.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-768x553.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-583x420.jpg 583w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-696x501.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/3-1068x769.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Porţiunea în care râul se strecoară prin lumea de linişte a muntelui îi poartă pe cei ce se încumetă să pătrundă pe Jiul de munte printr-o lume aproape ireală de forme şi fenomene carstice precum şi peisaje desprinse parcă din basme.<br />
Jiul de Vest îşi adună apele din cetăţile de piatră ale Retezatului şi Vîlcanului în timp ce Jiul de Est coboară de pe înălţimile Parângului şi Şureanului. Perimetrele din vecinătatea celor două Jiuri pot oferii satisfacţii şi celor mai exigenţi speologi, montaniarzi ori simpli turişti.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406509" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4.jpg" alt="" width="1200" height="823" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-320x219.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1024x702.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-768x527.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-612x420.jpg 612w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-696x477.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-1068x732.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/4-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />De asemenea pe parcursul lor pot fi observate ruinele mai multor întărituri ori turnuri de veghe care de-a lungul vremurilor au avut rol de puncte de protejate precum şi de vamă la trecerile peste munte.<br />
Unul dintre cele mai vechi documente unde se pomeneşte despre Valea Jiului este un act emis de regele Vladislav al Ungariei către cneazul Mihail Cânde ce datează din anul 1499. Lipsită de terenuri prielnice pentru agricultură de-a lungul evului mediu Valea Jiului nu a avut o populaţie numeroasă în comparaţie cu Ţara Haţegului de pildă . Doar odată cu descoperirea primelor zăcăminte de cărbune „valea” cunoaşte o dezvoltare economică şi demografică.<br />
Legenda spune că descoperirea zăcămintelor de cărbune ar fi fost întâmplătoare . Acum mai bine de două veacuri o armată austriacă apăra Vîlcanul de o unitate otomană ce încerca să pătrundă în Ardeal . Noaptea fiind rece soldaţii austrieci au făcut focuri în tranşee. Comandanţii lor îngrijoraţi ca le-ar putea fi trădate poziţiile au dat ordin ca focurile să fie imediat stinse.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406510" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/5-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Dar în zadar au încercat soldaţii s-o facă. Se aprinseseră zăcămintele de cărbune ce se aflau acolo demult timp neştiute de nimeni. Atunci, mai spune legenda unul dintre comandanţii austrieci a avut o idee ce la final i-a pus pe fugă pe turci. A adunat grămezi mari de cărbuni şi le-a dat foc. Turcii speriaţi că a luat foc muntele în jurul lor s-au speriat şi au fugit.<br />
În perioada următoare oamenii locului au uitat de bogăţiile ce le ascundeau munţii de lângă ei. Doar vânătorii de prin partea locului când plecau cu prada ce-o vânau încărcau în căruţe şi „piatră neagră” pe care o duceau fierarilor şi potcovarilor din zona. Întâmplarea a făcut ca doi saşi ce veniseră la vânătoare tocmai din Braşov să dea peste cărbune şi să intuiască o mare afacere.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406511" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6.jpg" alt="" width="1200" height="835" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-320x223.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1024x713.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-768x534.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-604x420.jpg 604w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-696x484.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-1068x743.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/6-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Ei au obţinut mai multe concesiuni şi în anul 1850 au înfiinţat primele societăţi de exploatare a cărbunelui la Vulcan şi Petroşani. Odată cu construcţia căii ferate Simeria-Petroşani din anul 1870 afluenţa în „vale” se măreşte iar odată cu apariţia societăţii „Salgo-Torjan” din anul 1874 exploatarea cărbunelui este extinsă şi la Livezeni , Lonea şi Petrila. După primul război mondial se înfiinţează societatea „Petroşani” odată cu aceasta fiind estimate şi primele rezerve de cărbune de pe acele locuri.<br />
La final iată câteva date despre cele două Jiuri : Cel de Vest are o lungime de 51km si un bazin hidrografic de 534 kmp. Izvorăşte din Retezatul Mic dintr-o căldare glaciară aflată la o altitudine de 1760m. Jiul de Est are o lungime de 28 km iar bazinul său hidrografic se întinde pe 479 kmp. Se naşte între masivele Şureanului şi Parângului mai precis la Culmea Şureanului.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406512" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7.jpg" alt="" width="1200" height="849" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-320x226.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-1024x724.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-768x543.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-594x420.jpg 594w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-696x492.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-1068x756.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/7-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Jiul de Vest şi cel de Est îşi unesc apele la Livezeni-Iscroni dând naştere Jiului Mare ce la rândul său până la vărsarea în Dunăre adună apele mai multor afluenţi având un debit aproximativ de 86mc/ sec (acesta putând varia în funcţie de condiţiile atmosferice ori climatice periodice).<br />
Trebuie făcută precizarea că în porţiunea între Bumbeşti şi Livezeni Jiul formează un defileu în lungime de 33km în opinia multora cel mai spectaculos defileu format pe râurile interioare din ţara noastră. Astăzi se constituie în Parcul Naţional Defileul Jiului aflat în cea mai mare parte pe teritoriul gorjean.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-o-noua-incursiune-prin-fascinanta-lume-a-celor-doua-jiuri/">Odată cu solstițiul de vară &#8211; O nouă incursiune prin fascinanta lume a celor două Jiuri</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-o-noua-incursiune-prin-fascinanta-lume-a-celor-doua-jiuri/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Exerciţiu de restaurare a Sistemului Electroenergetic Naţional în cazul unor avarii majore</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/exercitiu-de-restaurare-a-sistemului-electroenergetic-national-in-cazul-unor-avarii-majore/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/exercitiu-de-restaurare-a-sistemului-electroenergetic-national-in-cazul-unor-avarii-majore/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 05 Jul 2026 21:22:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[avarii majore]]></category>
		<category><![CDATA[Dobrogea]]></category>
		<category><![CDATA[exercitiu]]></category>
		<category><![CDATA[restaurare]]></category>
		<category><![CDATA[Sistemul Electroenergetic Național]]></category>
		<category><![CDATA[transelectrica]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406356</guid>

					<description><![CDATA[<p>* Au participat Rompetrol Energy, Nuclearelectrica şi Transelectrica Un exerciţiu complex de restaurare a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN), desfăşurat în zona Dobrogea, a fost realizat cu succes, joi, sub coordonarea Dispecerului Energetic Naţional (DEN) şi cu implicarea mai multor entităţi ale SEN din regiune, confirmând capacitatea de răspuns şi de restaurare a sistemului în cazul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/exercitiu-de-restaurare-a-sistemului-electroenergetic-national-in-cazul-unor-avarii-majore/">Exerciţiu de restaurare a Sistemului Electroenergetic Naţional în cazul unor avarii majore</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em><strong>* Au participat Rompetrol Energy, Nuclearelectrica şi Transelectrica</strong></em></p>
<p>Un exerciţiu complex de restaurare a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN), desfăşurat în zona Dobrogea, a fost realizat cu succes, joi, sub coordonarea Dispecerului Energetic Naţional (DEN) şi cu implicarea mai multor entităţi ale SEN din regiune, confirmând capacitatea de răspuns şi de restaurare a sistemului în cazul producerii unei situaţii de avarie.<br />
Potrivit unui comunicat al Transelectrica SA, transmis vineri AGERPRES, exerciţiul a avut ca obiectiv testarea procedurilor operaţionale de restaurare a SEN, a mecanismelor de coordonare operaţională şi a cooperării dintre entităţile cu responsabilităţi în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional.<br />
În desfăşurarea acestuia au fost implicaţi producători de energie electrică, respectiv Rompetrol Energy şi Societatea Naţională Nuclearelectrica SA, Operatorul de Transport şi Sistem Transelectrica SA, care a asigurat coordonarea operaţională, Operatorul de Distribuţie Reţele Electrice România. De asemenea, exerciţiul a beneficiat de sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care a asigurat suportul comunicaţiilor necesare derulării activităţilor operative, mai notează agenția de presă.<br />
Rezultatele exerciţiului confirmă capacitatea Sistemului Electroenergetic Naţional de a răspunde eficient în situaţii de avarie şi de a restabili alimentarea cu energie electrică în condiţii de siguranţă, prin aplicarea procedurilor de restaurare şi prin cooperarea strânsă dintre toate entităţile din SEN.</p>
<p><strong>Proceduri de restaurare în caz de avarii</strong><br />
Scenariul de exerciţiu a permis verificarea etapelor de restaurare a alimentării cu energie electrică, a funcţionării mecanismelor de comandă şi control şi a capacităţii de cooperare în timp real între toate entităţile implicate. Astfel, succesul acestuia validează eficienţa procedurilor operaţionale, contribuind la consolidarea rezilienţei Sistemului Electroenergetic Naţional. „Totodată, exerciţiul arată, încă o dată, nivelul înalt de pregătire şi profesionalism al experţilor din sectorul energetic, precum şi buna coordonare operaţională asigurată de Dispecerul Energetic Naţional. Competenţa specialiştilor, expertiza de înaltă clasă şi colaborarea instituţională exemplară reprezintă elemente care definesc Sistemul Electroenergetic Naţional şi consolidează capacitatea acestuia de a gestiona cu succes situaţii deosebite în funcţionare”, se mai arată în comunicat.<br />
Prin organizarea periodică a unor astfel de exerciţii sunt validate procedurile de restaurare, sunt consolidate mecanismele de cooperare interinstituţională şi este menţinut un nivel ridicat de pregătire operaţională, astfel încât Sistemul Electroenergetic Naţional să poată răspunde rapid şi eficient în eventualitatea unor situaţii de avarie şi să asigure continuitatea alimentării cu energie electrică în condiţii de siguranţă.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/exercitiu-de-restaurare-a-sistemului-electroenergetic-national-in-cazul-unor-avarii-majore/">Exerciţiu de restaurare a Sistemului Electroenergetic Naţional în cazul unor avarii majore</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/exercitiu-de-restaurare-a-sistemului-electroenergetic-national-in-cazul-unor-avarii-majore/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Expoziția fotodocumentară „Voluntari gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii, în Primul Război Mondial”, vernisată la Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/expozitia-fotodocumentara-voluntari-gorjeni-in-armata-statelor-unite-ale-americii-in-primul-razboi-mondial-vernisata-la-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/expozitia-fotodocumentara-voluntari-gorjeni-in-armata-statelor-unite-ale-americii-in-primul-razboi-mondial-vernisata-la-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 05 Jul 2026 21:13:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Daniela Liliana Pătrașcu]]></category>
		<category><![CDATA[Dumitru-Valentin Pătraşcu]]></category>
		<category><![CDATA[Elvis-Ionuț Lunceanu]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Lunceanu]]></category>
		<category><![CDATA[Muzeul Judeţean Gor]]></category>
		<category><![CDATA[nicolae hasnas]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406349</guid>

					<description><![CDATA[<p>În dimineața zilei de vineri, 3 iulie 2026, în ajunul Zilei Naționale a Statelor Unite ale Americii, sărbătorită la 4 iulie, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, începând cu ora 10:00, a fost vernisată o expoziție fotodocumentară unică intitulată „Voluntari gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial” și [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/expozitia-fotodocumentara-voluntari-gorjeni-in-armata-statelor-unite-ale-americii-in-primul-razboi-mondial-vernisata-la-targu-jiu/">Expoziția fotodocumentară „Voluntari gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii, în Primul Război Mondial”, vernisată la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>În dimineața zilei de vineri, 3 iulie 2026, în ajunul Zilei Naționale a Statelor Unite ale Americii, sărbătorită la 4 iulie, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, începând cu ora 10:00, a fost vernisată o expoziție fotodocumentară unică intitulată „Voluntari gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial” și realizată de istoricii gorjeni dr. Dumitru-Valentin Pătrașcu și Daniela-Liliana Pătrașcu.</strong></p>
<p>Cu prilejul vernisajului expoziţiei, domnul Dumitru-Valentin Pătrașcu ne-a relatat celor prezenţi faptul că expoziția este un proiect cultural-istoric dedicat memoriei celor peste 6 000 de români din SUA care au luptat, ca voluntari, în Primul Război Mondial în Armata Statelor Unite ale Americii și, în mod special, al unui grup de 6 gorjeni imigrați în această țară anterior anului 1914, pentru a marca evenimentul care se va produce pe 4 iulie, aniversarea a 250 de ani de la proclamarea de către Congresul Continental, la Philadelphia, a Independenței celor 13 colonii engleze nord americane și constituirea astfel, a ceea ce avea să devină cea mai mare putere a lumii, la finele Primului Război Mondial.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406353" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1.jpg" alt="" width="1108" height="608" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1.jpg 1108w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1-320x176.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1-1024x562.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1-768x421.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1-765x420.jpg 765w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1-696x382.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-1-1068x586.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1108px) 100vw, 1108px" />„Această expoziție nu ar fi avut loc fără colaborarea și ajutorul neprețuit pe care l-am primit din partea unor urmași ai gorjenilor care au luptat ca voluntari în Armata Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial”, a precizat istoricul gorjean care, începând cu anul 2022, a început să adune și să cerceteze documente și fotografii, și în acest fel, a reușit să publice, în luna decembrie 2022, în colaborare cu dr. Daniela-Liliana Pătrașcu și dr. Elvis-Ionuț Lunceanu, lucrarea intitulată „Gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial”.<br />
Unul dinte colaboratori la realizarea acestei lucrări a fost medicul Elvis Ionuț Lunceanu, al cărui bunic, Ion Lunceanu, a luptat ca voluntar într-un regiment de tancuri al armatei americane în perioada Primului Război Mondial și multe dintre fotografiile acestei expoziții provin din colecția personală deținută de către acesta, în calitate de moştenitor al bunicului său, Ion Lunceanu. Întors în țară în anul 1922, gorjeanul Ion Lunceanu a adus și câteva albume de fotografii.<br />
„Cu surprindere, am aflat și eu, la începutul anului 2022, că printre acești voluntari, au fost și câțiva gorjeni, iar cel care mi-a deschis ochii asupra acestui subiect, a fost, prietenul meu, doctorul Elvis Ionuț Lunceanu, care mi-a spus că bunicul lui a luptat în armata americană în Primul Război Mondial. La momentul acela nu știam nimic despre subiect. M-a mai derutat și altceva. prietenul meu, doctorul, e mai tânăr decât mine, iar bunicul lui, care a luptat în armata americană în Primul Război Mondial, am constatat din documente, se născuse în anul 1884 și a revenit în țară în anul 1922, decedând în anul 1955”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406355" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-4-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />Istoricul gorjean Dumitru-Valentin Pătrașcu a mai relatat că toți gorjenii care au luptat ca voluntari în Armata Statelor Unite ale Americii, după încheierea războiului, în anii &#8217;20 au revenit treptat-treptat în țară și s-au întors în localitățile lor natale. Pentru că lucraseră în Statele Unite ale Americii înainte de declanșarea Primului Război Mondial, în diverse perioade de timp, acumulaseră anumite sume de bani. Pe de altă parte, datorită faptului că au luptat ca voluntari în armata americană, au primit și cetățenie americană. Unii dintre ei s-au implicat chiar în viața politică locală cum a fost cazul lui Ion Petcu care, la un moment dat, a devenit primar al comunei Arcani și avea un grup de muncitori cu ajutorul cărora construia poduri pe șoselele comunale sau județene din Gorj.<br />
O parte din fotografiile expuse, editate de Crucea Roşie Americană, prezintă aspecte din timpul instrucției trupelor americane înainte de a fi trimise în Europa, iar altele ilustrează parada de 4 iulie 1918, organizată cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a Statelor Unite ale Americii, la Paris.<br />
Cei aproape 1 milion de soldați și ofițeri americani debarcați în Europa pe Frontul de Vest şi aflaţi sub comanda generalului John Pershing, și-au adus o contribuție deosebit de importantă la terminarea războiului și la victoria Antantei.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406357" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3.jpg" alt="" width="1054" height="627" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3.jpg 1054w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3-320x190.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3-1024x609.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3-768x457.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3-706x420.jpg 706w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-3-696x414.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1054px) 100vw, 1054px" />„Vreau să spun că acești oameni erau destul de înstăriți. Au cumpărat terenuri, și-au construit case și s-au căsătorit. Erau printre cei mai bogați oameni ai comunelor unde locuiau”, a continuat istoricul gorjean.<br />
La Serviciul Județean al Arhivelor Statului a găsit o listă a gospodarilor comunei Magherești, iar pe această listă, printre cei trei-patru gospodari fruntași, se afla și Ion Lunceanu, întors din America în anul 1922.<br />
Din aceste cauze, că erau înstăriți și că erau cetățeni americani, după instaurarea regimului comunist în România, după martie 1945, apoi odată cu începerea colectivizării, acești oameni au fost țintele predilecte ale noului regim din România. „De ce? Pentru că ei erau chiaburi. Ei erau exploatatorii țăranilor. Din cauza lor erau țăranii săraci. Aceşti chiaburi, care munciseră prin fabrici, prin mine, în siderurgie, în Statele Unite ale Americii, cărora le ajutase Dumnezeu să scape cu viață de acolo, dar şi de pe câmpurile de bătălie ale Primului Război Mondial și să se întorseseră în țară, au devenit dușmanii poporului și ai regimului nou instalat”, a punctat Dumitru-Valentin Pătrașcu, referindu-se la aceşti gorjeni curajoși. A relatat, apoi, că aceşti eroi gorjeni au fost arestați, purtați prin închisorile regimului comunist din România, anchetați, torturați, motiv pentru care, cu puţin timp înaintea morţii, unii dintre aceştia, precum Ion Lunceanu din Magherești sau Dumitru Popescu din Cernădia, au fost eliberaţi din închisori, grav bolnavi, să moară acasă. „Așa s-a întâmplat și cu cel puțin doi dintre ei, pe care îi prezentăm în această expoziție. Ion Lungeanu din Magherești, decedat la 18 aprilie 1955 și Dumitru Popescu din Cernădia, Novaci, decedat în 1952. Asta a fost răsplata pe care au primit-o eroii voluntari gorjeni din Armata Americană în Primul Război Mondial pentru eroismul lor.”<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406358" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-5-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />O altă întâmplare povestită de istoricul Pătrașcu Dumitru-Valentin face referire la Livius Teiușanu, unul dintre instructorii cercetașilor de la Târgu Jiu, din Cohorta „Domnul Tudor” din timpul Primului Război Mondial. A găsit documente publicate în presă, atât din țară, dar și în presa de limbă română din Statele Unite ale Americii, cu privire la inițiativele acestui om, ofițer al Armatei Române, rănit în luptele din Defileul Jiului, din această cauză fiindu-i amputat un braț, ce avea să devină, spre sfârșitul războiului, în anul 1918, primul atașat militar al României în Statele Unite ale Americii. „Am găsit documente și mărturii publicate în presă, și în presa din țară, dar și în presa de limbă română din Statele Unite ale Americii, cu privire la inițiativele acestui om, Livius Teiușanu, pentru ajutorarea orfanilor de război din România. A organizat mai multe strângeri de fonduri în Statele Unite ale Americii și a avut inițiativa înființării unui orfelinat la Ungheni, în Moldova, care să poarte numele Eroinei Ecaterina Teodoroiu, finanțat din donații ale românilor din Statele Unite ale Americii”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406359" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6.jpg" alt="" width="1107" height="576" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6.jpg 1107w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6-320x167.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6-1024x533.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6-768x400.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6-807x420.jpg 807w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6-696x362.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-6-1068x556.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1107px) 100vw, 1107px" />La acest eveniment deosebit a fost invitat și un militar român veteran, Bondarici George din Târgu-Jiu, maistru militar cl. I, care a participat la misiuni de pace în Bosnia și Herțegovina.<br />
Parteneriatul pentru Pace (PpP), lansat la Summitul NATO de la Bruxelles din ianuarie 1994, a fost programul-cheie prin care Alianța Nord-Atlantică a sprijinit tranziția democratică și reformele militare în statele foste comuniste după Războiul Rece. Acesta a servit ca o ”anticameră” a integrării euro-atlantice, oferind o platformă unică de cooperare practică și militară.<br />
„Avem aici, alături de noi, pe unul dintre eroii acestor misiuni, care îmi spunea că a participat la nu mai puțin de patru misiuni de pace și reconstrucție în Bosnia, începând cu anul 1996”, a început prezentarea domnul Dumitru-Valentin Pătrașcu, apoi l-a rugat pe invitat să povestească, pe scurt, în ce au constat aceste misiuni. După ce s-a prezentat, domnul maistru militar Bondarici George a început destăinuirea: „Am avut onoarea să fac parte din primul batalion de geniu sub conducerea colonelului Vârtopeanu Graur Constantin (născut pe data de 5 decembrie 1951, în comuna Ceataloi, județul Tulcea. Acesta a fost, ulterior, și comandant al Centrului Militar Zonal Constanța, în perioada 2002-2007, iar pe 23 ianuarie 2007, a ieșit la pensie. A decedat la 1 martie 2018 și a fost înmormântat la Cimitirul Central din Constanța, cu onoruri militare). Batalionul, format din 200 de militari, a avut misiunea de reconstrucție a Bosniei și Herțegovinei, având baza militară în Zenica (Zenița), un oraș industrial situat în partea centrală a statului, la aproximativ 70 km nord de Sarajevo, în valea râului Bosna. Este centru universitar și de referință în industria siderurgică, cunoscut pentru Combinatul Siderurgic. În 1996, misiunea de pace de la Zenica (Bosnia centrală) a fost gestionată de forțele UNPROFOR (Forța de Protecție a Națiunilor Unite). Orașul a servit drept nod logistic și comandament regional esențial pentru protejarea convoaielor umanitare și pentru menținerea unui armistițiu fragil între forțele bosniace și cele croate. Regiunea a fost marcată de un conflict intens, iar trupele ONU au trebuit să asigure livrarea de ajutoare către populația civilă într-un mediu extrem de periculos, plin de restricții și atacuri sporadice. Batalionul de geniu a asigurat fluența căilor de comunicație pe drumuri, realizând și un mare pod de pe comunicația Gorazde &#8211; Zenica, peste râul Drina. Am mai participat și în 2004 și 2005, la misiuni de reconstrucție”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406360" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/expozitiei-voluntarii-gorjeni-in-armata-7-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />Un alt punct discutat cu prilejul vernisajului a fost contribuția Crucii Roșii Americane la combaterea epidemiilor din județul Gorj pe timpul Primul Război Mondial şi în primii ani postbelici (1919-1920).<br />
Pe parcursul anilor 1916-1918, în România s-au declanșat mai multe epidemii care au provocat mai multe morți chiar decât războiul în sine. Se apreciază că au murit aproape jumătate de milion de oameni din cauza epidemiilor care au lovit țara. Pentru combaterea acestor epidemii, un ajutor important a venit și din partea Misiunii Crucii Roşii Americane în România, la fel cum a venit și din partea Misiunii Militare Franceze condusă de către generalul Henri Mathias Berthelot.<br />
Nu doar că românii au luptat în armata americană în Primul Război Mondial, dar Statele Unite ale Americii au ajutat România în anii 1917-1918, chiar și în perioada următoare, în 1919-1920, prin trimiterea a două misiuni ale Crucii Roșii Americane în România, care au distribuit: materiale sanitare, alimente, încălțăminte și îmbrăcăminte populației sărace. În județul Gorj, reprezentanţii Misiunii Crucii Roşii Americane în România au fost găzduiţi, la Târgu Jiu, chiar în casa doctorului Nicolae Hasnaș, fapt relatat în paginile memoriilor sale.<br />
În încheierea evenimentului, istoricul gorjean Dumitru-Valentin Pătrașcu a concluzionat: „Iată cum s-a realizat această legătură între România și SUA, timp de peste 100 de ani, din perioada Primului Război Mondial, ca urmare a inițiativei acestor voluntari gorjeni și ardeleni, ce avea să se continue de-a lungul timpului, să ia noi forme de colaborare odată cu Parteneriatul pentru Pace, ce aveau să ducă la aderarea României la Alianța Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)”.<br />
În încheiere, domnul Dumitru-Valentin le-a mulțumit participanților și am făcut o fotografie de final, spre amintire și pentru a marca istoria prezentului.<br />
Acum se cuvine să-i mulțumim și noi pentru realizarea acestui eveniment inedit.<br />
<em><strong>Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/expozitia-fotodocumentara-voluntari-gorjeni-in-armata-statelor-unite-ale-americii-in-primul-razboi-mondial-vernisata-la-targu-jiu/">Expoziția fotodocumentară „Voluntari gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii, în Primul Război Mondial”, vernisată la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/expozitia-fotodocumentara-voluntari-gorjeni-in-armata-statelor-unite-ale-americii-in-primul-razboi-mondial-vernisata-la-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>NetBet: o prezență licențiată neîntreruptă pe piața de iGaming din România</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/netbet-o-prezenta-licentiata-neintrerupta-pe-piata-de-igaming-din-romania/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/netbet-o-prezenta-licentiata-neintrerupta-pe-piata-de-igaming-din-romania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 12:30:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cazino online]]></category>
		<category><![CDATA[industria jocurilor de noroc]]></category>
		<category><![CDATA[Netbet]]></category>
		<category><![CDATA[pariuri sportive]]></category>
		<category><![CDATA[platforma]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406203</guid>

					<description><![CDATA[<p>NetBet (18+, Licența nr. L1160651W000195), primul brand de pariuri sportive și cazino online licențiat pe piața reglementată din România, a primit validarea pentru reînnoirea autorizației sale de operare în țară. Acest pas subliniază angajamentul ferm al companiei de a investi pe termen lung și de a oferi clienților servicii moderne și de încredere, în deplină [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/netbet-o-prezenta-licentiata-neintrerupta-pe-piata-de-igaming-din-romania/">NetBet: o prezență licențiată neîntreruptă pe piața de iGaming din România</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>NetBet (18+, Licența nr. L1160651W000195), primul brand de pariuri sportive și cazino online licențiat pe piața reglementată din România, a primit validarea pentru reînnoirea autorizației sale de operare în țară. Acest pas subliniază angajamentul ferm al companiei de a investi pe termen lung și de a oferi clienților servicii moderne și de încredere, în deplină conformitate cu cerințele legale locale.</p>
<p>După prima licență de 10 ani acordată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) în 2016 și valabilă până la 30 iunie 2026, platforma <a href="https://www.netbet.ro/">NetBet</a> a primit confirmarea licențierii din partea ONJN până cel puțin în 2036.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>O abordare sustenabilă în industria jocurilor de noroc online din România</strong></span></p>
<p><em>România nu este doar o piață oarecare pentru NetBet, este o piață cu o importanță strategică profundă, iar pentru mine, personal, ca român, are o semnificație și mai puternică. Faptul că am fost primul operator licențiat pe piața reglementată din România în 2016 a reprezentat un moment de referință; reînnoirea licenței noastre până în 2036 este o confirmare și mai puternică a încrederii pe care am construit-o în ultimul deceniu. Suntem mândri de prezența noastră neîntreruptă, de colaborarea cu autoritățile de reglementare și de angajamentul nostru pe termen lung față de jucătorii din România. Acest nou capitol de 10 ani nu este doar o continuare a parcursului nostru, ci o promisiune reînnoită de a continua să investim, să inovăm și să creștem în mod responsabil în România.</em></p>
<p>— Marcel Prioteasa, CEO, NetBet</p>
<p>Încrederea nu se declară, ci se construiește în timp. Fiind primul operator care primește o a doua licență consecutivă de 10 ani din partea ONJN, NetBet demonstrează că reputația și percepția pozitivă de care se bucură pe piața din România nu sunt întâmplătoare.</p>
<p>De la prima licență din 2016, platforma a colaborat continuu cu ONJN, implementând fără excepție fiecare actualizare de reglementare.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>O platformă de pariuri sportive construită pentru fiecare fan</strong></span></p>
<p>Sportul rămâne în centrul experienței NetBet. Platforma proprie de pariuri sportive acoperă peste 40 de sporturi — de la fotbal, tenis și baschet până la esports, snooker și darts — cu mii de evenimente pre-meci și live în fiecare lună și cote competitive atât pentru marile competiții internaționale, cât și pentru piețele de nișă. Funcții precum Cash Out, inclusiv Cash Out parțial, și Bet Builder oferă jucătorilor mai mult control și flexibilitate, în timp ce transmisiunile live și statisticile în timp real îi apropie de acțiune.</p>
<p>Această orientare continuă să fie recunoscută: în 2025, NetBet a primit distincția de „Cel mai bun operator de pariuri online” la Casino Inside Gala Awards.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Peste 8.000 de jocuri de cazino și o platformă proprie</strong></span></p>
<p>De-a lungul timpului, NetBet și-a extins substanțial <a href="https://casino.netbet.ro/">oferta de cazino</a>. Platforma cuprinde în prezent peste 8.000 de titluri — sloturi, jocuri de masă RNG și ruletă, blackjack și baccarat cu dealeri live — de la producători internaționali de top.</p>
<p>La baza atât a secțiunii de pariuri sportive, cât și a cazinoului se află o platformă proprie, dezvoltată și operată intern — o raritate pe o piață în care mulți operatori se bazează pe tehnologie de la furnizori terți. Întregul catalog este optimizat pentru orice dispozitiv, iar instrumentele de personalizare ajută fiecare jucător să găsească în câteva secunde jocurile și promoțiile relevante.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Despre NetBet</strong></span></p>
<p>NetBet este o companie internațională de gaming online, fondată în 2006, care oferă produse de pariuri sportive, cazino, poker și loterie pe o serie de piețe reglementate. Grupul deține licențe de gaming în Marea Britanie, Italia, Grecia, Irlanda și Finlanda, printre multe alte jurisdicții, și operează în România sub licență ONJN din 2016.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/netbet-o-prezenta-licentiata-neintrerupta-pe-piata-de-igaming-din-romania/">NetBet: o prezență licențiată neîntreruptă pe piața de iGaming din România</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/netbet-o-prezenta-licentiata-neintrerupta-pe-piata-de-igaming-din-romania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Gorj: Zeci de absenți la ultima probă a Bacalaureatului</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/gorj-zeci-de-absenti-la-ultima-proba-a-bacalaureatului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/gorj-zeci-de-absenti-la-ultima-proba-a-bacalaureatului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 02 Jul 2026 21:21:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[absolventii liceu]]></category>
		<category><![CDATA[Bacalaureat]]></category>
		<category><![CDATA[biologie]]></category>
		<category><![CDATA[chimie]]></category>
		<category><![CDATA[depunere contestati]]></category>
		<category><![CDATA[fizica]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=406124</guid>

					<description><![CDATA[<p>Absolvenții de liceu din județul Gorj au susținut joi, 2 iulie, ultima probă a examenului de Bacalaureat 2026, cea la alegere a profilului și specializării. În total, 2.416 candidați s-au înscris pentru această probă, însă 95 au absentat. La profilul real, elevii au putut alege între Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică, iar la profilul uman [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/gorj-zeci-de-absenti-la-ultima-proba-a-bacalaureatului/">Gorj: Zeci de absenți la ultima probă a Bacalaureatului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Absolvenții de liceu din județul Gorj au susținut joi, 2 iulie, ultima probă a examenului de Bacalaureat 2026, cea la alegere a profilului și specializării.<br />
În total, 2.416 candidați s-au înscris pentru această probă, însă 95 au absentat.<br />
La profilul real, elevii au putut alege între Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică, iar la profilul uman între Geografie, Logică, Psihologie, Economie, Sociologie sau Filosofie.<br />
Primele rezultate vor fi afișate pe 7 iulie, până la ora 12:00. După publicare, candidații vor putea solicita vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor. Rezultatele finale vor fi anunțate pe 13 iulie.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/gorj-zeci-de-absenti-la-ultima-proba-a-bacalaureatului/">Gorj: Zeci de absenți la ultima probă a Bacalaureatului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/gorj-zeci-de-absenti-la-ultima-proba-a-bacalaureatului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Au dat examenul de Bacalaureat din salonul de spital</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-dat-examenul-de-bacalaureat-din-salonul-de-spital/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-dat-examenul-de-bacalaureat-din-salonul-de-spital/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 01 Jul 2026 21:21:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Adina Despău]]></category>
		<category><![CDATA[Ciprian Adrian Sterie]]></category>
		<category><![CDATA[Raisa Anița]]></category>
		<category><![CDATA[Răzvan Coșoreci]]></category>
		<category><![CDATA[Rodica Dîrnu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405997</guid>

					<description><![CDATA[<p>Doi absolvenți de liceu din Târgu Jiu au susținut cea de-a doua probă scrisă a examenului de Bacalaureat direct din spital, după ce au trecut prin intervenții chirurgicale de urgență. Este vorba despre Răzvan Cosoreci, absolvent al Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu”, și Raisa Anița, absolventă a Colegiului Național „Tudor Vladimirescu”. Cei doi au fost internați [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-dat-examenul-de-bacalaureat-din-salonul-de-spital/">Au dat examenul de Bacalaureat din salonul de spital</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Doi absolvenți de liceu din Târgu Jiu au susținut cea de-a doua probă scrisă a examenului de Bacalaureat direct din spital, după ce au trecut prin intervenții chirurgicale de urgență.<br />
Este vorba despre Răzvan Cosoreci, absolvent al Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu”, și Raisa Anița, absolventă a Colegiului Național „Tudor Vladimirescu”. Cei doi au fost internați la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, în Secția Chirurgie Generală II, după ce au avut nevoie de operații de apendiciîn perioada examenului.<br />
Răzvan a fost operat pe 28 iunie 2026, iar Raisa a ajuns pe masa de operație în noaptea de marți spre miercuri. Pentru Răzvan, și prima probă scrisă a examenului a fost susținută tot din spital.<br />
Intervențiile chirurgicale au fost realizate laparoscopic de echipa medicală coordonată de medicul chirurg Ciprian Adrian Sterie, alături de medicii ATI Adina Despău și Rodica Dîrnu, precum și personalul din sala de operații.<br />
Potrivit reprezentanților spitalului, tehnica laparoscopică utilizată a permis o recuperare mai rapidă, astfel încât cei doi elevi au avut starea necesară pentru a participa la examen.<br />
„Doi tineri pacienți au demonstrat că nicio barieră nu este prea mare atunci când dorința de a reuși întâlnește profesionalismul medical. Reprezentanții spitalului și ai Secției Chirurgie Generală II, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, au asigurat toate condițiile speciale prevăzute de metodologie.<br />
Cadrele medicale au monitorizat permanent starea de sănătate a candidaților în timpul rezolvării subiectelor, oferindu-le suportul necesar. Cei doi elevi vor rămâne internați în continuare și vor susține joi și cea de-a treia probă scrisă a examenului de Bacalaureat.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-406002" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/07/bac-spital-1-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />Mulțumim echipei medicale conduse de dr. Ciprian Sterie pentru promptitudine și grijă! Tinerilor noștri pacienți le dorim însănătoșire grabnică și rezultate excelente la examen”, au transmis reprezentanții Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu.</p>
<p><strong>Aproape 100 de absenți</strong><br />
În Gorj, la cea de-a doua probă scrisă a examenului de Bacalaureat s-au înscris 2.452 de candidați, însă 97 dintre aceștia au absentat.<br />
Absolvenții de liceu au susținut proba obligatorie a profilului: Matematică pentru cei de la profilul real și filiera tehnologică, respectiv Istorie pentru elevii de la profilul umanist și vocațional.<br />
Examenul s-a desfășurat în cele 9 centre de examen din județ, fără incidente raportate.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-dat-examenul-de-bacalaureat-din-salonul-de-spital/">Au dat examenul de Bacalaureat din salonul de spital</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-dat-examenul-de-bacalaureat-din-salonul-de-spital/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere estivale &#8211; Pledoarie pentru drumeția  de vară</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-pledoarie-pentru-drumetia-de-vara/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-pledoarie-pentru-drumetia-de-vara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 30 Jun 2026 21:17:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Acoperişul Olteniei]]></category>
		<category><![CDATA[jiul de sus]]></category>
		<category><![CDATA[parangul mare]]></category>
		<category><![CDATA[sohodol]]></category>
		<category><![CDATA[umbra Parângului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405798</guid>

					<description><![CDATA[<p>Şi în aceste zile caniculare, o incursiune prin zona submontană a Gorjului poate avea farmecul ei Natura ce s-a desfășurat în toată splendoarea ei şi nu în ultimul rând feeria pădurilor întâlnite în cale pot constitui tot atâtea motive pentru iubitorii de ,,off doors ,, de a evada fie şi pentru câteva ceasuri în decorul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-pledoarie-pentru-drumetia-de-vara/">Repere estivale &#8211; Pledoarie pentru drumeția  de vară</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Şi în aceste zile caniculare, o incursiune prin zona submontană a Gorjului poate avea farmecul ei</strong></p>
<p>Natura ce s-a desfășurat în toată splendoarea ei şi nu în ultimul rând feeria pădurilor întâlnite în cale pot constitui tot atâtea motive pentru iubitorii de ,,off doors ,, de a evada fie şi pentru câteva ceasuri în decorul estival aşternut pe meleagurile Jiului de Sus.<br />
Vremea acestui solstițiu de vară m-a determinat să fac o tură pe sub poalele Vâlcanului de-a lungul a ce mai este cunoscută drept „drumul mic de sub munte” în comparaţie cu traseul din umbra Parângului ( cu al său Parângul Mare cunoscut pentru frumuseţea sa drept Acoperişul Olteniei &#8211; cel mai înalt vârf din Oltenia şi al cincilea din ţară).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405803" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1.jpg" alt="" width="1200" height="851" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-320x227.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-1024x726.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-768x545.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-592x420.jpg 592w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-696x494.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-1068x757.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-1-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În pofida celor care preferă alte perioade o excursie ori drumeţie prin peisajul feeric al anotimpului estival are frumuseţea sa. Atmosfera curată, peisaje ce te pot lăsa la „cu gura căscată” şi nu în ultimul rând atmosfera tonică din locurile aflate de o parte sau alta a Parângului şi Vâlcanului revigorează organismul şi produc acea încărcare a bateriilor de care vorbeşte toată lumea.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405804" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2.jpg" alt="" width="1200" height="884" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-320x236.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-1024x754.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-768x566.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-570x420.jpg 570w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-696x513.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-2-1068x787.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Păcat că la noi o parte din popasurile ori cabanele de sub Vâlcan s-au desfiinţat din motive mai mult sau mai puţin cunoscute şi aici primul care îmi vine în minte este complexul de pe Sohodol (Bucium parcă se chema unde se organizau frecvent revelioane, banchete şi nu în ultimul rând concursuri de orientare ori turism specializat să nu mai vorbim de frumuseţea locurilor ori importanţa fenomenelor carstice la nivel naţional şi nu numai).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405809" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7.jpg" alt="" width="1200" height="827" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-320x221.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-1024x706.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-768x529.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-609x420.jpg 609w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-696x480.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-1068x736.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-7-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Mi-am adus aminte că prin aceste locuri şi puţin mai departe (la Boroşteni) există peşteri unde s-au descoperit printre cele mei vechi urme ale locuirii oamenilor din Europa precum şi pe Sohodol într-o cavernă ( nu o să spun eu unde dar este cunoscută specialiştilor) unde există spun unii cele mai vechi desene rupestre tot din Europa.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405805" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3.jpg" alt="" width="1200" height="827" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-320x221.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-1024x706.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-768x529.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-609x420.jpg 609w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-696x480.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-1068x736.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-3-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />De multe mii de ani „Vânătorul Neolitic” cum este cunoscut desenul veghează asupra văii măsurând scurgerea timpului unde secolele sunt adesea unitatea de bază. Or să întrebe poate mulţi de ce nu se face cunoscut locul pentru a putea fi vizitat? Nimic mai simplu de răspuns. În spiritul tradiţiilor noastre mioritice pe lângă vizitatorii de bună credinţă or să apară şi o groază de „cocalari” care or să vrea musai să pună ei mâna ori să dea cu degetul iar dacă s-ar putea chiar să ia o bucăţică să o ducă acasă. Şi atunci în cel mai scurt timp din desenul făcut cu mult timp în urmă poate de un vânător ce a avut noroc la vânătoare, ca un semn de succes ori de venerare a spiritelor acelor vremi s-ar alege praful.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405806" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5.jpg" alt="" width="1200" height="872" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-320x233.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-1024x744.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-768x558.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-578x420.jpg 578w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-696x506.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-1068x776.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-5-324x235.jpg 324w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Dar haideţi că ne-am depărtat de subiectul nostru. Chiar dacă vremea caniculară poate constitui un impediment la deplasare să nu ne speriem de o excursie fie şi de câteva ceasuri în decorul estival . Cu siguranţă dacă vor fi respectate legile nescrise ale muntelui ne vom doza traseul şi implicit efortul după posibilităţi mica noastră ieşire în natură ne va revigora şi nu în ultimul rând ne va face să ne simţim mai încărcaţi energetic pentru o bună perioadă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405807" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6.jpg" alt="" width="1200" height="803" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6-320x214.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6-1024x685.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6-768x514.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6-628x420.jpg 628w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6-696x466.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pledoarie-6-1068x715.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Iar dacă vom prinde atmosfera clară vom realiza şi nişte imagini pe care le vom revedea la iarnă în perioadele răcoroase şi atunci cu siguranţă că ne vom simţi mai încălziți.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-pledoarie-pentru-drumetia-de-vara/">Repere estivale &#8211; Pledoarie pentru drumeția  de vară</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-estivale-pledoarie-pentru-drumetia-de-vara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Recorduri de temperatură în Oltenia!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/recorduri-de-temperatura-in-oltenia/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/recorduri-de-temperatura-in-oltenia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gelu Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 30 Jun 2026 21:10:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[oltenia]]></category>
		<category><![CDATA[soarele puternic]]></category>
		<category><![CDATA[temperatură înregistrată]]></category>
		<category><![CDATA[val de canicula]]></category>
		<category><![CDATA[val de recorduri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405762</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ziua de 29 iunie a adus un val de recorduri în materie de temperatură înregistrată la nivelul Olteniei, nefiind exclus ca și ultima zi din iunie să ducă la doborârea unora dintre cele deja consemnate anterior. Conform paginii Oltenia Weather Alert, în mai multe locații din regiunea noastră soarele puternic a făcut ca în termometre [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/recorduri-de-temperatura-in-oltenia/">Recorduri de temperatură în Oltenia!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ziua de 29 iunie a adus un val de recorduri în materie de temperatură înregistrată la nivelul Olteniei, nefiind exclus ca și ultima zi din iunie să ducă la doborârea unora dintre cele deja consemnate anterior. Conform paginii Oltenia Weather Alert, în mai multe locații din regiunea noastră soarele puternic a făcut ca în termometre să fie înregistrate temperaturi care nu au mai avut astfel de valori niciodată. Astfel, conform sursei menționate, stațiile din: Râmnicu Vâlcea, Drobeta Turnu Severin, Voineasa au înregistrat în premieră valori maxime și recorduri aproape doborâte au fost semnalate la Târgu Jiu, Slatina, Parâng. Trei dintre cele 15 stații din Oltenia au doborât recordul de temperatură absolut pe luna iunie, iar alte 3 au fost la mai puțin de 1 grad distanță să le doboare. Locațiile în care au fost doborâte recordurile sunt &#8211; Voineasa: 1.6 grade peste vechiul record ( 35.4 C față de 33.8 C), Râmnicu Vâlcea: 0.6 grade peste vechiul record (37.2 față de 36.6 C) și Drobeta Turnu Severin: 0.2 grade peste noul record (39.3 față de 39.1). La capitolul recorduri aproape doborâte avem Slatina: 1 grad distanță ( 38 față de 39), Târgu Jiu: 0.5 grade distanță ( 36.9 față de 37.4) și Parang: 0.2 grade distanță (25.7 față de 25.9). „Acestea sunt cele mai mari temperaturi înregistrate vreodată în luna iunie la stațiile unde s-a doborât recordul, mâine (30 iunie) fiind foarte probabil să se doboare recordurile și la alte stații meteo din Oltenia. Deoarece peste țara noastră este prezent unul dintre cel mai mare val de caniculă al lunii iunie de până acum, vă îndemnăm să accesați aplicația noastră de meteorologie lansată în urmă cu câteva zile: https://hidroms.app/ pentru a vedea temperatura și mulți alți parametrii în orașul dvs!”, transmite sursa amintită a acestor informații.<br />
<em><strong>Gelu Ionescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/recorduri-de-temperatura-in-oltenia/">Recorduri de temperatură în Oltenia!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/recorduri-de-temperatura-in-oltenia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Idei pentru un interior modern și confortabil – recomandările Leroy Merlin</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-un-interior-modern-si-confortabil-recomandarile-leroy-merlin/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-un-interior-modern-si-confortabil-recomandarile-leroy-merlin/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 30 Jun 2026 16:32:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[atmosfera camerei]]></category>
		<category><![CDATA[consumul de energie]]></category>
		<category><![CDATA[iluminatul]]></category>
		<category><![CDATA[lampadar]]></category>
		<category><![CDATA[living modern]]></category>
		<category><![CDATA[lustră living]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405757</guid>

					<description><![CDATA[<p>Un living modern este definit în primul rând de modul în care lumina este gândită și utilizată în spațiu. Iluminatul nu mai are doar rol funcțional, ci influențează direct atmosfera camerei, confortul vizual și modul în care sunt percepute culorile și proporțiile interiorului. În amenajările actuale, accentul cade pe flexibilitate: aceeași încăpere trebuie să funcționeze [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-un-interior-modern-si-confortabil-recomandarile-leroy-merlin/">Idei pentru un interior modern și confortabil – recomandările Leroy Merlin</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Un living modern este definit în primul rând de modul în care lumina este gândită și utilizată în spațiu. Iluminatul nu mai are doar rol funcțional, ci influențează direct atmosfera camerei, confortul vizual și modul în care sunt percepute culorile și proporțiile interiorului.</p>
<p>În amenajările actuale, accentul cade pe flexibilitate: aceeași încăpere trebuie să funcționeze bine atât ziua, cât și seara, în activități diferite, de la relaxare la socializare sau lucru.</p>
<h2><strong>Iluminatul principal în living</strong></h2>
<p>Sursa principală de lumină din living este elementul care definește întreaga încăpere din punct de vedere vizual. Ea trebuie să asigure o iluminare uniformă, fără zone întunecate și fără disconfort vizual.</p>
<p>O <a href="https://www.leroymerlin.ro/produse/iluminat/iluminat-casa-si-birou/lustre-si-pendule/"><strong>lustra living</strong></a> este aleasă în funcție de dimensiunea camerei, înălțimea tavanului și stilul general al amenajării. În spațiile moderne se folosesc frecvent modele cu lumină LED, forme geometrice sau design minimalist, în timp ce în interioarele clasice predomină corpurile decorative cu detalii vizibile. Poziționarea corectă este importantă pentru a evita umbrele puternice și pentru a asigura o distribuție echilibrată a luminii.</p>
<h2><strong>Iluminat secundar pentru zone funcționale</strong></h2>
<p>Pe lângă lumina principală, livingul are nevoie de surse suplimentare pentru a putea fi folosit în mod eficient pe parcursul zilei. Acestea permit adaptarea rapidă a atmosferei fără modificări structurale.</p>
<p>Un <a href="https://www.leroymerlin.ro/produse/iluminat/iluminat-casa-si-birou/lampi-si-lampadare/"><strong>lampadar</strong></a> este una dintre cele mai utilizate soluții pentru iluminatul ambiental. Acesta poate fi amplasat lângă canapea, fotoliu sau în colțuri mai puțin luminate ale camerei. În funcție de tipul abajurului și de intensitatea becului, lampadarul poate oferi lumină difuză pentru relaxare sau lumină mai concentrată pentru citit și activități punctuale.</p>
<h2><strong>Controlul timpului și al consumului de energie</strong></h2>
<p>În locuințele moderne, eficiența energetică a devenit un criteriu important în alegerea soluțiilor de iluminat. Nu este vorba doar despre consum redus, ci și despre modul în care lumina este gestionată în timpul zilei.</p>
<p>Un <a href="https://www.leroymerlin.ro/produse/electrice/securitate-acces-si-multimedia/temporizatoare/"><strong>temporizator</strong></a> este utilizat pentru automatizarea funcționării anumitor surse de lumină sau dispozitive electrice. Acesta permite programarea pornirii și opririi în funcție de intervale orare prestabilite, ceea ce ajută la reducerea consumului inutil și la creșterea confortului, mai ales în locuințele unde se dorește un program de iluminat constant sau în perioadele de absență.</p>
<h2><strong>Rolul luminii în percepția spațiului</strong></h2>
<p>Lumina influențează modul în care este percepută o încăpere mai mult decât orice alt element de design. Intensitatea, temperatura de culoare și direcția sursei de lumină pot modifica vizual dimensiunea camerei și pot accentua sau estompa anumite zone.</p>
<p>În living, o lumină caldă este adesea preferată pentru zonele de relaxare, în timp ce lumina neutră este folosită pentru activități generale. Alegerea corectă a corpurilor de iluminat ajută la menținerea unui echilibru între funcționalitate și confort vizual.</p>
<h2><strong>Tendințe în amenajarea livingului modern</strong></h2>
<p>Amenajările actuale pun accent pe simplitate și pe integrarea discretă a tehnologiei. Corpurile de iluminat nu mai sunt doar obiecte decorative, ci elemente funcționale care contribuie la eficiența întregului spațiu.</p>
<p>Se observă o preferință pentru combinații între iluminat central și iluminat de accent, care permit controlul atmosferei fără intervenții complicate. De asemenea, materialele utilizate în designul corpurilor de iluminat sunt din ce în ce mai variate, de la metal și sticlă până la combinații mate și texturi naturale.</p>
<h2><strong>Confort și funcționalitate în utilizarea zilnică</strong></h2>
<p>Un living bine gândit trebuie să răspundă mai multor nevoi simultan. Iluminatul trebuie să fie suficient pentru activități zilnice, dar și adaptabil pentru momentele de relaxare. În același timp, controlul luminii trebuie să fie simplu și intuitiv, fără configurări complicate.</p>
<p>Alegerea corpurilor de iluminat potrivite contribuie la un spațiu mai ușor de utilizat și mai plăcut pe termen lung, indiferent de stilul de amenajare.</p>
<p>Pentru idei de amenajare interioară și soluții moderne de iluminat, Leroy Merlin oferă produse variate care te ajută să creezi spații confortabile, funcționale și adaptate stilului tău de viață.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-un-interior-modern-si-confortabil-recomandarile-leroy-merlin/">Idei pentru un interior modern și confortabil – recomandările Leroy Merlin</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/idei-pentru-un-interior-modern-si-confortabil-recomandarile-leroy-merlin/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Spitalele, în criză de personal. SANITAS cere deblocarea urgentă a angajărilor: „Mulți sunt la limita epuizării”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/spitalele-in-criza-de-personal-sanitas-cere-deblocarea-urgenta-a-angajarilor-multi-sunt-la-limita-epuizarii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/spitalele-in-criza-de-personal-sanitas-cere-deblocarea-urgenta-a-angajarilor-multi-sunt-la-limita-epuizarii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2026 21:16:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[anestezie si terapie intensiva]]></category>
		<category><![CDATA[boli infectioase]]></category>
		<category><![CDATA[cardiologie]]></category>
		<category><![CDATA[medicina interna]]></category>
		<category><![CDATA[neurologie]]></category>
		<category><![CDATA[radiologie]]></category>
		<category><![CDATA[sanitas]]></category>
		<category><![CDATA[Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405671</guid>

					<description><![CDATA[<p>Federația SANITAS din România cere deblocarea urgentă a angajărilor în sistemul sanitar, avertizând că lipsa de personal pune presiune tot mai mare pe spitale și pe angajații rămași în activitate. Sindicaliștii susțin că mii de medici, asistenți medicali, infirmiere, îngrijitori, brancardieri sau registratori medicali sunt necesari pentru ca unitățile medicale să poată funcționa în condiții [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/spitalele-in-criza-de-personal-sanitas-cere-deblocarea-urgenta-a-angajarilor-multi-sunt-la-limita-epuizarii/">Spitalele, în criză de personal. SANITAS cere deblocarea urgentă a angajărilor: „Mulți sunt la limita epuizării”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Federația SANITAS din România cere deblocarea urgentă a angajărilor în sistemul sanitar, avertizând că lipsa de personal pune presiune tot mai mare pe spitale și pe angajații rămași în activitate.<br />
Sindicaliștii susțin că mii de medici, asistenți medicali, infirmiere, îngrijitori, brancardieri sau registratori medicali sunt necesari pentru ca unitățile medicale să poată funcționa în condiții normale.<br />
Problema se resimte și la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, unde există deficit de personal în mai multe secții importante. Potrivit reprezentanților unității medicale, sunt zeci de posturi vacante, în special în secții precum Cardiologie, Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), Neurologie, Medicină Internă, Boli Infecțioase, Radiologie și Oncologie, dar și în alte specialități.</p>
<p><strong>Personalul existent lucrează sub presiune</strong><br />
„Acești oameni &#8211; cei care țin sistemul în viață zi de zi, care spală, hrănesc, monitorizează, ridică, liniștesc, îngrijesc &#8211; sunt ținuți la poartă, deși un memorandum adoptat de Guvern poate permite deblocarea angajărilor. În spitale, colegii lor rămași în posturi lucrează fără concedii, fără posibilitatea de a face grafice, fără pauze reale. Mulți sunt la limita epuizării.<br />
Peste 20.000 de profesioniști din aceste categorii sunt necesari urgent pentru ca spitalele să poată funcționa măcar în regim de avarie. În plus, 2.000 de medici specialiști sunt pregătiți să intre în sistem, să preia gărzi, să deschidă linii de gardă, să reducă timpii de așteptare și să ofere siguranță pacienților.<br />
Toate solicitările de angajare sunt deja centralizate la Ministerul Sănătății, motiv pentru care solicităm public domnului ministru interimar al Sănătății să inițieze deblocarea imediată a posturilor”, potrivit SANITAS.</p>
<p><strong>„Fără oameni, nu există îngrijire”</strong><br />
Reprezentanții federației spun că lipsa de personal pune presiune pe angajații existenți. „Astăzi, în multe unități sanitare, nu se pot acorda concedii de odihnă; nu se pot acoperi turele; nu se pot face grafice de lucru; personalul este împins spre epuizare; pacienții sunt expuși riscului de a nu primi îngrijirea necesară”, transmite SANITAS.<br />
Sindicaliștii susțin că solicitările de angajare au fost deja centralizate la Ministerul Sănătății și cer ministrului interimar al Sănătății să înceapă procedurile pentru ocuparea posturilor vacante: „SANITAS transmite un mesaj simplu și uman: Fără oameni, nu există îngrijire. Fără îngrijire, nu există siguranță. Fără siguranță, nu există sistem de sănătate. Cerem respectarea legii și deblocarea urgentă a angajărilor. Este o măsură minimă, vitală și profund necesară pentru protejarea celor care muncesc și a celor care au nevoie de noi”.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/spitalele-in-criza-de-personal-sanitas-cere-deblocarea-urgenta-a-angajarilor-multi-sunt-la-limita-epuizarii/">Spitalele, în criză de personal. SANITAS cere deblocarea urgentă a angajărilor: „Mulți sunt la limita epuizării”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/spitalele-in-criza-de-personal-sanitas-cere-deblocarea-urgenta-a-angajarilor-multi-sunt-la-limita-epuizarii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce suplimente pentru creier sunt recomandate după 60 de ani? TOP 7 opțiuni pentru susținerea memoriei și concentrării în 2026</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-suplimente-pentru-creier-sunt-recomandate-dupa-60-de-ani-top-7-optiuni-pentru-sustinerea-memoriei-si-concentrarii-in-2026/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-suplimente-pentru-creier-sunt-recomandate-dupa-60-de-ani-top-7-optiuni-pentru-sustinerea-memoriei-si-concentrarii-in-2026/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2026 18:37:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[capsule vegetale]]></category>
		<category><![CDATA[ingredient activ]]></category>
		<category><![CDATA[stil de viata]]></category>
		<category><![CDATA[suplimente alimentare]]></category>
		<category><![CDATA[susținerii memoriei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405643</guid>

					<description><![CDATA[<p>Odată cu înaintarea în vârstă, este firesc să acordăm mai multă atenție funcționării creierului. Micile momente în care uităm unde am lăsat un obiect, avem nevoie de mai mult timp pentru a ne concentra sau procesăm informațiile mai lent pot apărea odată cu trecerea anilor. Din acest motiv, tot mai multe persoane de peste 60 [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-suplimente-pentru-creier-sunt-recomandate-dupa-60-de-ani-top-7-optiuni-pentru-sustinerea-memoriei-si-concentrarii-in-2026/">Ce suplimente pentru creier sunt recomandate după 60 de ani? TOP 7 opțiuni pentru susținerea memoriei și concentrării în 2026</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Odată cu înaintarea în vârstă, este firesc să acordăm mai multă atenție funcționării creierului. Micile momente în care uităm unde am lăsat un obiect, avem nevoie de mai mult timp pentru a ne concentra sau procesăm informațiile mai lent pot apărea odată cu trecerea anilor. Din acest motiv, tot mai multe persoane de peste 60 de ani aleg să completeze un stil de viață echilibrat cu suplimente alimentare dedicate susținerii memoriei și funcției cognitive.</em></p>
<p>În 2026, oferta este mai variată ca oricând. Unele produse sunt construite în jurul unui singur ingredient activ, iar altele reunesc extracte vegetale, fosfolipide, vitamine și minerale într-o formulă complexă. Pentru a înțelege mai ușor diferențele dintre acestea, am analizat principalele produse Alevia folosind aceleași criterii: ingredientele active și rolul lor pentru memorie și concentrare, dozele utilizate, mecanismul principal de acțiune și complexitatea formulei.</p>
<ol>
<li>Ginkana Memorie 30 capsule vegetale</li>
</ol>
<p><em><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405647" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e.jpg" alt="" width="800" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e-240x240.jpg 240w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e-768x768.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e-420x420.jpg 420w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/411e78d2f7df8773a6a186c1929cc27e-696x696.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a></em>Sursa foto: Alevia.ro</p>
<p>Ginkana Memorie este conceput pentru persoanele care își doresc un sprijin suplimentar pentru memorie, atenție și funcția cognitivă. Formula poate fi potrivită atât în perioadele solicitante din punct de vedere intelectual, cât și după vârsta de 55 de ani.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>Ginkgo biloba &#8211; asociat cu susținerea circulației cerebrale și a funcțiilor cognitive.</li>
<li>Bacopa monnieri (Bacopin®) &#8211; utilizată pentru memorie, învățare și concentrare.</li>
<li>Fosfatidilcolină și fosfatidilserină &#8211; fosfolipide implicate în activitatea neuronilor.</li>
<li>Huperzină A &#8211; asociată proceselor de memorare.</li>
<li>Magneziu și vitamina B6 &#8211; contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Ginkgo biloba &#8211; 90 mg</li>
<li>Bacopa monnieri &#8211; 60 mg</li>
<li>Fosfatidilcolină &#8211; 40 mg</li>
<li>Fosfatidilserină &#8211; 40 mg</li>
<li>Magneziu &#8211; 105 mg</li>
<li>Vitamina B6 &#8211; 2,5 mg</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Formula reunește ingrediente asociate cu circulația cerebrală, comunicarea dintre neuroni și buna funcționare a sistemului nervos.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Conține extracte standardizate, fosfolipide și micronutrienți într-o formulă completă.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>Include extracte standardizate de Ginkgo biloba și Bacopa monnieri.</li>
<li>Administrare recomandată: o capsulă pe zi.</li>
</ul>
<ol>
<li>Memo Clar 60 capsule vegetale</li>
</ol>
<p><em><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405648" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577.jpg" alt="" width="800" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577-240x240.jpg 240w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577-768x768.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577-420x420.jpg 420w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/b7dc51e2326d357e71b828d563940577-696x696.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Sursa foto: Alevia.ro</em></p>
<p>Memo Clar se adresează adulților care doresc susținere pentru memorie, atenție și concentrare, inclusiv persoanelor trecute de 60 de ani. Formula combină extracte vegetale, aminoacizi, fosfolipide, vitamine și minerale.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>Bacopa monnieri (Bacopin®).</li>
<li>Ginkgo biloba și Gotu kola.</li>
<li>Fosfatidilcolină și fosfatidilserină.</li>
<li>Acetil L-carnitină.</li>
<li>Ginseng siberian.</li>
<li>Magneziu și vitamine din complexul B.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Gotu kola &#8211; 150 mg</li>
<li>Acetil L-carnitină &#8211; 150 mg</li>
<li>Bacopa monnieri &#8211; 120 mg</li>
<li>Ginseng siberian &#8211; 100 mg</li>
<li>Fosfatidilcolină &#8211; 100 mg</li>
<li>Fosfatidilserină &#8211; 50 mg</li>
<li>Ginkgo biloba &#8211; 40 mg</li>
<li>Magneziu &#8211; 64 mg</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Asociază ingrediente implicate în funcția cognitivă, metabolismul neuronal și capacitatea de concentrare, alături de compuși utilizați în perioadele de efort intelectual.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Se remarcă printr-o formulă amplă, care include extracte standardizate, fosfolipide, acetil L-carnitină și vitamine din grupul B.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>Conține Bacopin®.</li>
<li>Administrare: 2 capsule pe zi.</li>
<li>Formula este orientată către memorie, atenție și focus.</li>
</ul>
<ol>
<li>Lecitina 1200mg 30 capsule moi</li>
</ol>
<p><em><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405649" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02.jpg" alt="" width="800" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02-240x240.jpg 240w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02-768x768.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02-420x420.jpg 420w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/0517fde4293bfcc0d9a9894ed706ba02-696x696.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Sursa foto: Alevia.ro</em></p>
<p>Lecitina 1200 mg reprezintă o alegere simplă pentru seniorii de 60+ care preferă un supliment bazat pe un singur ingredient activ.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>Lecitină din soia, sursă de fosfolipide implicate în structura membranelor celulare și în funcționarea normală a creierului.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Lecitină din soia &#8211; 1200 mg/capsulă</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Furnizează fosfolipide implicate în structura celulelor nervoase și în comunicarea dintre neuroni.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Conține un singur ingredient activ, fiind o formulă concentrată.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>O capsulă pe zi.</li>
<li>Disponibilă și în varianta cu 60 de capsule.</li>
</ul>
<ol>
<li>Omega 3 Forte 30 capsule moi</li>
</ol>
<p>Omega 3 Forte este destinat persoanelor de 60 ani care doresc să completeze aportul de acizi grași Omega 3, nutrienți importanți pentru funcționarea normală a creierului.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>DHA contribuie la menținerea funcției normale a creierului.</li>
<li>EPA și DHA sunt acizi grași Omega 3 prezenți în structura țesutului cerebral.</li>
<li>Vitamina E contribuie la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Ulei de pește &#8211; 1000 mg</li>
<li>EPA &#8211; 500 mg</li>
<li>DHA &#8211; 250 mg</li>
<li>Vitamina E &#8211; 5 mg</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Oferă un aport concentrat de EPA și DHA, acizi grași care fac parte din structura membranelor celulare.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Formula acestui <a href="https://alevia.ro/arii-terapeutice/suplimente-memorie-concentrare/">supliment pentru memorie</a> este construită în jurul uleiului de pește, fără numeroase ingrediente suplimentare.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>Raport EPA de 2:1.</li>
<li>Administrare: 1-2 capsule zilnic, în cure de minimum trei luni.</li>
</ul>
<ol>
<li>Ginkana Ginkgo biloba 120mg Pachet 30+30 comprimate</li>
</ol>
<p>Acest produs este destinat persoanelor de 60 de ani care preferă o formulă bazată exclusiv pe extract standardizat de Ginkgo biloba.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>Extract standardizat de Ginkgo biloba.</li>
<li>Conține ginkgoflavone și lactone terpenice, utilizate pentru susținerea funcțiilor cognitive.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Ginkgo biloba &#8211; 120 mg/comprimat.</li>
<li>Standardizare: 24% ginkgoflavone și 6% lactone terpenice.</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Formula este orientată către susținerea circulației cerebrale și a funcțiilor cognitive.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Conține un singur ingredient activ.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>Extract dublu standardizat.</li>
<li>Administrare: un comprimat pe zi.</li>
</ul>
<ol>
<li>Magne 5 30 capsule vegetale</li>
</ol>
<p>Magne 5 este dedicat persoanelor de 60 de ani care doresc un aport diversificat de magneziu, alături de vitamina B6 și mangan.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>Cinci forme de magneziu.</li>
<li>Vitamina B6.</li>
<li>Mangan.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Magneziu &#8211; 122 mg</li>
<li>Vitamina B6 &#8211; 1,4 mg</li>
<li>Mangan &#8211; 0,45 mg</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Asigură aportul mai multor forme de magneziu implicate în funcționarea normală a sistemului nervos.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Reunește bisglicinat, malat, citrat, taurat și Aquamin®, completate de vitamina B6 și mangan.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>Administrare: 2 capsule pe zi.</li>
<li>Poate fi utilizat dimineața sau seara, conform recomandărilor.</li>
</ul>
<ol>
<li>Neuro Clar 60 capsule vegetale</li>
</ol>
<p>Neuro Clar este recomandat adulților de peste 45 de ani și seniorilor care urmăresc susținerea funcției cognitive și a sistemului nervos.</p>
<p>Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare</p>
<ul>
<li>Acetil L-carnitină.</li>
<li>Fosfatidilcolină și fosfatidilserină.</li>
<li>Extract de ashwagandha.</li>
<li>Extract de saschiu (Vinca minor).</li>
<li>Luteină și zeaxantină.</li>
<li>Magneziu și vitaminele B3, B5, B6 și B12.</li>
</ul>
<p>Doza ingredientelor active</p>
<ul>
<li>Acetil L-carnitină &#8211; 200 mg</li>
<li>Ashwagandha &#8211; 200 mg</li>
<li>Extract de gălbenele &#8211; 150 mg</li>
<li>Fosfatidilcolină &#8211; 100 mg</li>
<li>Fosfatidilserină &#8211; 100 mg</li>
<li>Magneziu &#8211; 64 mg</li>
<li>Vitamina B3 &#8211; 50 mg</li>
<li>Vitamina B5 &#8211; 5 mg</li>
<li>Vitamina B6 &#8211; 5 mg</li>
<li>Vitamina B12 &#8211; 250 μg</li>
<li>Extract de saschiu &#8211; 10 mg</li>
</ul>
<p>Mecanism principal de acțiune</p>
<p>Formula asociază aminoacizi, fosfolipide, extracte vegetale și vitamine implicate în funcționarea normală a sistemului nervos.</p>
<p>Complexitatea formulei</p>
<p>Este una dintre cele mai complexe formule din gamă, reunind ingrediente din mai multe categorii.</p>
<p>Alte informații importante</p>
<ul>
<li>Administrare: 2 capsule pe zi, înainte de ora 18:00.</li>
<li>Recomandat persoanelor de peste 45 de ani și vârstnicilor.</li>
</ul>
<h2><strong>Cum aleg un supliment pentru memorie dacă am peste 60 de ani în 2026</strong></h2>
<h3><strong>Verifică ingredientele și dozele folosite</strong></h3>
<ul>
<li>Analizează compoziția fiecărui produs.</li>
<li>Compară cantitatea ingredientelor active.</li>
<li>Alege formule care prezintă clar dozele utilizate.</li>
</ul>
<h3><strong>Alege formula în funcție de nevoile tale</strong></h3>
<ul>
<li>Unele produse conțin un singur ingredient activ.</li>
<li>Altele reunesc extracte vegetale, vitamine, minerale și fosfolipide.</li>
<li>Ține cont de recomandările medicului sau farmacistului atunci când alegi suplimentul potrivit.</li>
</ul>
<h3><strong>Ține cont de tratamentele și afecțiunile existente</strong></h3>
<ul>
<li>Verifică eventualele interacțiuni cu medicamentele administrate.</li>
<li>Dacă urmezi un tratament sau ai afecțiuni cronice, cere sfatul unui specialist înainte de utilizare.</li>
</ul>
<h3><strong>Respectă modul de administrare și acordă timp formulei</strong></h3>
<ul>
<li>Respectă doza recomandată de producător.</li>
<li>Evită modificarea administrării fără recomandare.</li>
<li>Utilizează suplimentul pe perioada indicată pentru un aport constant de nutrienți.</li>
</ul>
<h3><strong>Completează suplimentarea cu obiceiuri care susțin memoria</strong></h3>
<ul>
<li>Adoptă o alimentație echilibrată.</li>
<li>Dormi suficient.</li>
<li>Fă mișcare în mod regulat.</li>
<li>Păstrează o viață socială activă.</li>
<li>Include exerciții care stimulează memoria și atenția.</li>
</ul>
<p>Așadar, alegerea unui supliment pentru memorie după 60 de ani devine mai simplă atunci când compari atent ingredientele, dozele și tipul formulei. Fie că preferi un produs bazat pe un singur ingredient sau o combinație complexă de extracte vegetale, fosfolipide, vitamine și minerale, este important ca alegerea să țină cont de nevoile tale și de recomandările specialistului. Un supliment alimentar poate completa un stil de viață echilibrat, alături de alimentație variată, activitate fizică și obiceiuri care contribuie la menținerea funcției cognitive odată cu înaintarea în vârstă.</p>
<p>Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt de natură generală și nu înlocuiesc recomandările profesioniștilor din domeniul sănătății. Pentru diagnostic, tratament personalizat sau administrarea de suplimente pentru memorie, consultă întotdeauna un medic specialist.</p>
<p><em>Sursa foto: Pexels.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-suplimente-pentru-creier-sunt-recomandate-dupa-60-de-ani-top-7-optiuni-pentru-sustinerea-memoriei-si-concentrarii-in-2026/">Ce suplimente pentru creier sunt recomandate după 60 de ani? TOP 7 opțiuni pentru susținerea memoriei și concentrării în 2026</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-suplimente-pentru-creier-sunt-recomandate-dupa-60-de-ani-top-7-optiuni-pentru-sustinerea-memoriei-si-concentrarii-in-2026/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Manifestări dedicate Zilei Drapelului Național, organizate la Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/manifestari-dedicate-zilei-drapelului-national-organizate-la-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/manifestari-dedicate-zilei-drapelului-national-organizate-la-targu-jiu/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 28 Jun 2026 21:24:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[gheorghe nichifor]]></category>
		<category><![CDATA[Raluca Popescu]]></category>
		<category><![CDATA[Robert Ștefan CIUCĂ]]></category>
		<category><![CDATA[Zilua Drapelului Național]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405525</guid>

					<description><![CDATA[<p>Vineri, 26 iunie 206, și la Târgu Jiu, la fel ca în toate marile orașe ale țării, a fost sărbătorită Ziua Drapelului Național al României. Tricolorul este simbolul unității, demnității și identității noastre naționale. El ne amintește de istoria, valorile și responsabilitatea pe care o avem față de țara noastră și față de generațiile viitoare. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/manifestari-dedicate-zilei-drapelului-national-organizate-la-targu-jiu/">Manifestări dedicate Zilei Drapelului Național, organizate la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Vineri, 26 iunie 206, și la Târgu Jiu, la fel ca în toate marile orașe ale țării, a fost sărbătorită Ziua Drapelului Național al României.</strong></p>
<p>Tricolorul este simbolul unității, demnității și identității noastre naționale. El ne amintește de istoria, valorile și responsabilitatea pe care o avem față de țara noastră și față de generațiile viitoare. În această zi, aducem un omagiu unuia dintre cele mai importante simboluri ale statului român și reafirmăm respectul pentru tot ceea ce reprezintă. Respect pentru Tricolor, simbol al unității și identității noastre naționale.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405527" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2.jpg" alt="" width="943" height="618" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2.jpg 943w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2-320x210.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2-768x503.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2-641x420.jpg 641w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2-696x456.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-2-741x486.jpg 741w" sizes="auto, (max-width: 943px) 100vw, 943px" />Vinei dimineața, la 09:30, în fața Bisericii „Sfinții Voievozi” din Târgu Jiu, monument istoric, aflată momentan în renovare, reprezentanți ai autorităților administrative în frunte cu domnul prefect Corneliu Răducan Morega, însoțit de prof. dr. Gheorghe Nichifor, reprezentantul Consiliului Județean Gorj, de șefii instituțiilor Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (SNAOPSN), cadre militare active sau în rezervă, reprezentanți de la Cultul Eroilor Gorj și A.N.C.M.M.R. Gorj, un grup de militari ai Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu“ Târgu Jiu în frunte cu doamna Lt. col. de geniu, Raluca Popescu, comandantul unității, s-au alăturat soborului de preoți format din Mr. Robert Ștefan CIUCĂ, preotul batalionului și al Garnizoanei Târgu Jiu, lt. col. Gheorghe GOMOI, preotul garnizoanei Bumbești Jiu, preotul militar pensionar Constantin Măgdoiu, preot paroh Vasilică Buzuloiu de la Biserica „Sfinții Voievozi” și preot paroh Bălan-Dumitrașcu Cosmin, de la Biserica „Sfânta treime” din Piața Mică, însoțiți fruntașul Alin FRUNZĂ (fost preot în satul Budeni, comuna Scoarța).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405528" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1.jpg" alt="" width="1120" height="519" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1.jpg 1120w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1-320x148.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1-1024x475.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1-768x356.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1-906x420.jpg 906w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1-696x323.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-1-1068x495.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1120px) 100vw, 1120px" />După realizarea unui dispozitiv special, a început oficierea slujbei de Sfințire a Drapelului Național întins pe o masă aflată în fața bisericii în renovare. Acest drapel fusese sfințit joi seara și pe timpul nopții a rămas în biserică.<br />
După sfințire, flamura drapelului a fost luată de patru militari ai Batalionului 24 Infanterie, iar alaiul, cu preoții în frunte, urmat de drapel, autorități și Garda Drapelului s-a deplasat, nu în Piața Tricolorului, cum era obiceiul până acum doi ani, ci la Stadionul Municipal, unde, vizavi de sediul Primăriei Municipiului Târgu Jiu, au fost ridicate alte catarge pentru cele trei drapele: Drapelul Municipiului Târgu Jiu, Drapelul României și Drapelul Uniunii Europene. Acum se uită prefectul, din biroul său, doar la vechile flamuri ale celor trei drapele uzate, iar primarul le admiră pe cele noi.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405529" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3.jpg" alt="" width="1106" height="631" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3.jpg 1106w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3-320x183.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3-1024x584.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3-768x438.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3-736x420.jpg 736w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3-696x397.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-3-1068x609.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1106px) 100vw, 1106px" />Ajunși la stadion, unde militarii Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu“ Târgu Jiu în frunte cu Drapelul de Luptă al unității și un pluton de jandarmi erau în dispozitiv, în fața celor trei catarge pe care fluturau doar drapelul Municipiului Târgu Jiu și al Uniunii Europene, alaiul s-a oprit, preoții și autoritățile s-au deplasat în spatele catargelor, la umbra stadionului, unde mai erau persoane adunate în frunte cu viceprimarul Adrian Tudor, iar domnul prefect Corneliu Răducan Morega, însoțit de doamna Lt. col. de geniu, Raluca Popescu, comandantul unității, au trecut în revistă militarii din dispozitiv, au salutat Drapelul de Luptă al unității apoi au luat loc alături de autorități.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405530" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6.jpg" alt="" width="1083" height="569" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6.jpg 1083w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6-320x168.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6-1024x538.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6-768x404.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6-799x420.jpg 799w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6-696x366.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-6-1068x561.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1083px) 100vw, 1083px" />Domnul Ionuț-Viorel Bordeiași, managerul C.J.C.P.C.T. Gorj, moderatorul acestui ceremonial, a anunțat pregătirea pentru arborarea Drapelului Național al României, invitând participanții să urmărească acest moment cu respectul cuvenit simbolului suprem al statului român.<br />
Cei patru militari cu flamura Drapelului Național s-au deplasat la catarg. Cei din față au prins flamura de dispozitivul de urcare pe catarg, iar cei doi din spate au ținut flamura întinsă. Domnul Ionuț-Viorel Bordeiași, a invitat reprezentanții autorităților publice și ai Armatei României să aducă omagiul cuvenit Drapelului Național: „În tradiția militară românească și în spiritul respectului datorat simbolurilor statului, reprezentanții autorităților publice și ai Armatei României vor aduce omagiul cuvenit Drapelului Național prin plecarea genunchiului drept și sărutarea Tricolorului. Îi invităm pe reprezentanții autorităților publice și reprezentanții instituțiilor militarizate în frunte cu Prefectul Județului Gorj, domnul Corneliu Răducan Morega, să acorde cinstirea cuvenită Drapelului Tricolor”. Rând pe rând, aceștia au îngenunchiat și au sărutat Tricolorul Național. Ultimul a fost preotul militar al batalionului, Mr. Robert Ștefan CIUCĂ, care a adus o ultimă binecuvântare Drapelului Național, înainte de a fi înălțat pe catarg: „Doamne Isuse Hristoase, Împăratul Slavei și al Oștilor Cerești, binecuvântează Drapelul patriei noastre, România! În numele Tatălui, al fiului și al Sfântului Duh! Acum și pururea, în vecii vecilor, Amin!”<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405531" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-7-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Pe acordurile Imnului Național al României, flamura Drapelului Național a fost urcată în vârful catargului alături de celelalte două, Municipal și Uniunea Europeană.<br />
A urmat o scurtă prezentare a Drapelului Național făcută de moderator: „Sub faldurile acestui drapel au fost câștigate Independența de Stat, Marea Unire și apărarea libertății naționale. Pentru fiecare militar român, drapelul reprezintă onoarea și credința față de patrie. Pentru fiecare cetățean român, tricolorul este expresia apartenenței la aceeași istorie, la aceleași valori și la același destin național. Instituită prin lege, Ziua Drapelului Național este prilejul prin care întreaga societate românească își reafirmă respectul față de simbolurile fundamentale ale Statului și față de sacrificiul tuturor celor care au apărat acest drapel de-a lungul istoriei. Privind astăzi Tricolorul înălțat pe catarg, ne reafirmăm credința în valorile care definesc România: Libertatea, demnitatea, solidaritatea și iubirea de țară”. Apoi a invitat-o la microfon pe doamna Locotenent-colonel Raluca Popescu, comandantul Batalionului 24 infanterie „Ecaterina Teodoroiu” care a dat citire mesajului transmis, cu prilejul Zilei Drapelului Național, de către șeful Statului Major al Apărării, domnul general Gheorghiță Vlad. Discursul subliniază importanța menținerii încrederii poporului în instituția militară și onorează sacrificiul ostașilor români căzuți la datorie.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405532" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9.jpg" alt="" width="1120" height="628" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9.jpg 1120w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9-320x179.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9-1024x574.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9-768x431.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9-749x420.jpg 749w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9-696x390.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-9-1068x599.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1120px) 100vw, 1120px" />La finalul ceremoniei, domnul Ionuț-Viorel Bordeiași, a transmis următorul mesaj: „Astăzi am adus împreună un omagiu Tricolorului României, simbolul sub care generații de români au luptat, au sperat și au construit destinul acestei națiuni. Drapelul Național nu este doar un însemn oficial al statului. Drapelul Național este memoria jertfei înaintașilor, expresia unității noastre și legătura nevăzută dintre trecutul, prezentul și viitorul României. Fie ca Tricolorul să continue să ne inspire încredere, solidaritate și respect față de valorile care ne definesc ca popor. Mulțumim tuturor celor care au contribuit la organizarea acestei ceremonii: Instituției Prefectului Județului Gorj, Consiliului Județean Gorj, Primăriei Municipiului Târgu Jiu, Batalionului 24 Infanterie Gorj «Ecaterina Teodoroiu» Ansamblului Artistic Profesionist «Doina Gorjului», Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, precum și tuturor instituțiilor partenere. Vă mulțumim pentru prezență și pentru respectul acordat simbolurilor naționale. La mulți ani Drapelului României! La mulți ani România!”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405533" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/ziua-drapelului-10-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Menționez că delegația Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala județului Gorj „Tudor Vladimirescu” a fost alcătuită din col. (rtr.) ing. dr. Walter Loga, col. (rtr.) Gigi Bușe, col. (rtr.) Vasile Munteanu, col. ing. (rtr.) Ion Bâltoc cu soția Dorina, mr. (rtr.) Spiridon Foanene, jurist Ion M. Ungureanu și fotograf Marin Dogaru și preot paroh Bălan-Dumitrașcu Cosmin.<br />
<em><strong>Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/manifestari-dedicate-zilei-drapelului-national-organizate-la-targu-jiu/">Manifestări dedicate Zilei Drapelului Național, organizate la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/manifestari-dedicate-zilei-drapelului-national-organizate-la-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Salvamont România: peste 7.000 de oameni găsiți și salvați în fiecare an</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-peste-7-000-de-oameni-gasiti-si-salvati-in-fiecare-an/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-peste-7-000-de-oameni-gasiti-si-salvati-in-fiecare-an/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 28 Jun 2026 21:10:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[accidente montane]]></category>
		<category><![CDATA[activitatea montană]]></category>
		<category><![CDATA[campania de prevenire]]></category>
		<category><![CDATA[recomandări utile]]></category>
		<category><![CDATA[Salvamont România]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405442</guid>

					<description><![CDATA[<p>Salvamont România continuă campania de prevenire a accidentelor montane prin publicarea unor recomandări utile privind desfășurarea în siguranță a activităților pe munte și măsurile care trebuie adoptate în situații deosebite. ,,Vă invităm să contribuiți la această inițiativă, împărtășind în comentarii sfaturi și experiențe din activitatea dumneavoastră montană. Recomandările venite din partea celor care cunosc și [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-peste-7-000-de-oameni-gasiti-si-salvati-in-fiecare-an/">Salvamont România: peste 7.000 de oameni găsiți și salvați în fiecare an</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Salvamont România continuă campania de prevenire a accidentelor montane prin publicarea unor recomandări utile privind desfășurarea în siguranță a activităților pe munte și măsurile care trebuie adoptate în situații deosebite.<br />
,,Vă invităm să contribuiți la această inițiativă, împărtășind în comentarii sfaturi și experiențe din activitatea dumneavoastră montană. Recomandările venite din partea celor care cunosc și iubesc muntele pot deveni informații valoroase pentru toți cei care aleg să îi străbată cărările. Completați aceste recomandări cu experiența dumneavoastră, distribuiți-le și puneți-le în practică. Astfel, puteți deveni un adevărat partener al Salvamont România în misiunea de a face muntele mai sigur și de a reduce numărul accidentelor montane. Fiecare gest de responsabilitate, fiecare sfat împărtășit și fiecare recomandare respectată pot contribui la prevenirea unui accident. Fiți alături de Salvamont Romania în campania de reducere a accidentelor montane pe munte și de înlocuire cu zâmbet a tristeții de pe fețele celor peste 7000 de oameni pe care ii salvam anual ! Nu uitați: echipele Salvamont România sunt singurele structuri de salvare montană din România care dețin competența legală și dispun de personal specializat, pregătit și atestat pentru intervenția în accidente montane în care sunt implicate persoane cu afecțiuni medicale sau traumatisme. Apelați cu încredere la profesioniștii Salvamont România – prietenii dumneavoastră de nădejde de pe cărările munților. Siguranța începe cu prevenția, iar atunci când fiecare secundă contează, Salvamont este pregătit să intervină”, au transmis salvatorii montani.<br />
<strong>M.C.H.</strong></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-peste-7-000-de-oameni-gasiti-si-salvati-in-fiecare-an/">Salvamont România: peste 7.000 de oameni găsiți și salvați în fiecare an</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/salvamont-romania-peste-7-000-de-oameni-gasiti-si-salvati-in-fiecare-an/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce vor românii, dictatură sau democraţie?</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-vor-romanii-dictatura-sau-democratie/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-vor-romanii-dictatura-sau-democratie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 25 Jun 2026 21:11:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[conflicte internaţionale]]></category>
		<category><![CDATA[constitutia romaniei]]></category>
		<category><![CDATA[democratie]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[spaţiul public românesc]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405286</guid>

					<description><![CDATA[<p>În ultimii ani, pe fondul crizelor economice, al conflictelor internaţionale, al polarizării politice şi al neîncrederii crescânde în instituţiile statului, în spaţiul public românesc a reapărut o întrebare, care credeam că a fost definitiv rezolvat în decembrie 1989: „Ce vor românii, dictatură sau democraţie?” Este o întrebare incomodă, dar necesară, nu pentru că România s-ar [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-vor-romanii-dictatura-sau-democratie/">Ce vor românii, dictatură sau democraţie?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În ultimii ani, pe fondul crizelor economice, al conflictelor internaţionale, al polarizării politice şi al neîncrederii crescânde în instituţiile statului, în spaţiul public românesc a reapărut o întrebare, care credeam că a fost definitiv rezolvat în decembrie 1989: „Ce vor românii, dictatură sau democraţie?”<br />
Este o întrebare incomodă, dar necesară, nu pentru că România s-ar afla în pragul abandonării regimului democratic ci pentru că tot mai mulţi cetăţeni îşi exprimă dezamăgirea faţă de felul în care funcţionează democraţia. Mulţi confundă însă eşecurile clasei politice cu eşecul democraţiei însăşi. Iată că de aici până la idealizarea unui regim autoritar nu mai este decât un pas.<br />
Democraţia românească a împlinit peste trei decenii de existenţă şi, în acest timp, România a făcut progrese incontestabile: a devenit membră NATO, a devenit membră a UE, a cunoscut o dezvoltare economică iar cetăţenii săi beneficiază de libertăţi pe care generaţiile anterioare nici nu şi le puteau imagina. Libertatea de exprimare, dreptul de asociere, libertatea presei şi posibilitatea de a schimba guvernele prin vot sunt realităţi ce definesc prezentul. Totuşi, chiar dacă au fost unele realizări, nemulţumirea persistă pentru că romţnii sunt obosiţi de promisiuni electorale neonorate, de scandaluri politice interminabile, de corupţie şi de sentimentul că deciziile importante sunt luate departe de interesele cetăţeanului obişnuit.<br />
De altfel, este un adevăr că politicienii şi guvernarea s-au îndepărtat de popor şi urmăresc doar propriile interese şi pe cele clientelare, de partid. În multe comunităţi oamenii simt că statul este absent, atunci când este nevoie de el, şi excesiv de prezent atunci când vine vorba despre taxe, impozite, controale sau birocraţie. În aceste condiţii apare tentaţia soluţiei rapide şi astfel unii ajung să creadă că o conducere autoritară, un lider puternic şi o disciplină impusă de sus ar putea rezolva problemele pe care politica democratică este incapabilă să le depăşească. Este, astfel, o reacţie explicabilă emoţional dar periculoasă din punct de vedere civic.<br />
De altfel, istoria secolului XX oferă suficiente exemple despre ceea ce înseamnă dictatura. Ea poate crea impresia că oferă ordine şi eficienţă, însă aceasta este obţinută prin limitarea libertăţii. Trebuie să învederăm că într-un regim autoritar cetăţeanul nu mai este partener al puterii, ci subiect al acesteia. Desigur, critica devine suspectă, opoziţia este marginalizată iar presa este redusă la tăcere (doar presa aservită puterii este apreciată). Statul decide ce trebuie să gândească, să spună şi, uneori, să creadă oamenii (aşa cum, de altfel, a făcut guvernul demis).<br />
România a cunoscut experienţa dictaturii şi generaţiile care au trăit în perioada comunistă îşi pot aminti lipsurile materiale, teama de a vorbi liber precum şi controlul exercitat asupra vieţii private. Libertatea nu era un drept, ci un privilegiu aproape inexistent, de aceea nostalgia după dictatură este adesea rezultatul unei memorii selective, care păstrează imaginea unei aparente stabilităţi şi uită costurile umane ale acelui sistem.<br />
Având în vedere ineficienţa de doi ani a guvernării şi pauperizarea cetăţenilor printr-o politică lipsită de perspective, cetăţenii nu mai vor să fie conduşi de un guvern străin de interesele lor şi ale ţării. De asemenea trebuie să precizăm că nici demagogia democratică nu poate supravieţui doar prin invocarea meritelor sale istorice. Ea trebuie să producă rezultate concrete, pentru că cetăţenii nu se hrănesc doar cu discursuri despre libertate atunci când se confruntă cu sărăcie, inechitate sau lipsa perspectivelor şi cu încălcarea gravă a articolului 47 din Constituţia României – dreptul la un nivel de trai decent.<br />
O democraţie care nu corespunde problemelor reale riscă să îşi piardă legitimitatea în ochii celor pe care trebuie să îi reprezinte. Adevărata provocare pentru România nu este alegerea între dictatură şi democraţie, iar alegerea fundamentală este între o democraţie funcţională şi una blocată în propriile neputinţe. Românii nu mai cer astăzi puţină libertate, ei cer instituţii mai eficiente, justiţie mai dreaptă, servicii publice mai bune şi lideri mult mai responsabili.<br />
În fond, dorinţa de ordine, de competenţă şi stabilitate nu este incompatibilă cu democraţia; dimpotrivă, o democraţie matură trebuie să fie capabilă să ofere toate acestea fără a sacrifica drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Forţa unui stat democratic nu constă în puterea unui lider, ci în puterea legilor şi a instituţiilor care trebuie să funcţioneze pentru toţi.<br />
Astăzi România se află într-un moment în care dezbaterea despre viitorul său politic trebuie purtată cu luciditate şi responsabilitate. Frustrarea este legitimă, însă soluţiile autoritare nu reprezintă răspunsul. Istoria ne arată că libertatea pierdută se recuperează mult mai greu decât se câştigă. De aceea întrebarea „Ce vor românii: dictatură sau democraţie?” are, probabil, un răspuns mai nuanţat decât pare la prima vedere. Românii nu vor dictatură, ei vor o democraţie care să funcţioneze cu adevărat, vor o democraţie care să inspire încredere cetăţeanului şi să ofere rezultate concrete. De fapt, nu libertatea este problema românilor, ci modul în care aceasta este administrată de cei care au primit mandatul de a conduce, iar dacă există o lecţie pe care trecutrul ne-o transmite cu claritate, aceasta este că nici o promisiune de ordine nu merită preţul renunţării la libertate.<br />
Democraţia poate fi imperfectă, zgomotoasă şi uneori frustrantă, dar rămâne totuşi singurul sistem care ăi permite cetăţeanului să îşi păstreze demnitatea şi dreptul de a-şi decide propriul destin. În definitiv, se cuvine să precizăm că viitorul României nu depinde de un conducător providenţial, ci de maturitatea unei societăţi care înţelege că libertatea şi responsabilitatea trebuie să meargă împreună.<br />
Astăzi cetăţenii nu mai au încredere în cei care îi conduc, aleşii apar în campanii electorale cu promisiuni generoase şi dispar după alegeri în spatele unor funcţii bine plătite şi a unor declaraţii fără acoperire în timp ce oamenii se luptă cu facturi mari, credite şi nesiguranţa zilei de mâine. Iată că în aceste condiţii nu este surprinzător că unii români ajung să creadă că un lider autoritar ar putea pune ordine în haosul generalizat.<br />
Este cert că atunci când cetăţeanul nu mai crede în vot şi în instituţiile statului începe să creadă în omul providenţial. Democraţia românească nu este în pericol din cauza celor care o critică, ci este în pericol din cauza celor care o compromit prin incompetenţă, aroganţă şi lipsă de responsabilitate, aşa cum s-a dovedit cu prisosinţă de către unii miniştri ai guvernului demis. Dacă politicienii nu înţeleg acest lucru nemulţumirea cetăţenilor va continua să crească, de aceea românii au nevoie de conducători care să înţeleagă că puterea este un serviciu public, nu o recompensă personală.<br />
Până când această lecţie va fi învăţată, întrebarea din titlu se va repeta tot mai apăsat în conştiinţa unei societăţi care aşteaptă nu promisiuni, ci fapte.<br />
<em><strong>Mircea Tutunaru</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-vor-romanii-dictatura-sau-democratie/">Ce vor românii, dictatură sau democraţie?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-vor-romanii-dictatura-sau-democratie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un nou premiu important pentru teatrul din Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-nou-premiu-important-pentru-teatrul-din-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-nou-premiu-important-pentru-teatrul-din-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Irinoiu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Jun 2026 21:19:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Festivalul Național de Teatru New Wave]]></category>
		<category><![CDATA[Gia Enache]]></category>
		<category><![CDATA[Shelagh Stephenson]]></category>
		<category><![CDATA[teatrul elvira godeanu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405083</guid>

					<description><![CDATA[<p>O nouă reușită pentru Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu. Actrița Gia Enache a fost premiată la Festivalul Național de Teatru „New Wave”, unde a primit distincția pentru „Cea mai bună actriță în rol principal”, pentru interpretarea personajului Mary din spectacolul „Memoria apei”, de Shelagh Stephenson, în regia lui Mihai Brătilă. „Această distincție reprezintă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-nou-premiu-important-pentru-teatrul-din-targu-jiu/">Un nou premiu important pentru teatrul din Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>O nouă reușită pentru Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu. Actrița Gia Enache a fost premiată la Festivalul Național de Teatru „New Wave”, unde a primit distincția pentru „Cea mai bună actriță în rol principal”, pentru interpretarea personajului Mary din spectacolul „Memoria apei”, de Shelagh Stephenson, în regia lui Mihai Brătilă.<br />
„Această distincție reprezintă o recunoaștere meritată a talentului, muncii și dedicării unei actrițe care, de-a lungul anilor, a demonstrat constant o remarcabilă capacitate de transformare artistică și o profundă înțelegere a artei actorului. Premiul obținut la NEW WAVE încununează un parcurs profesional construit cu seriozitate, pasiune, discreție, perseverență și confirmă valoarea unei artiste care s-a remarcat în numeroase producții ale teatrului nostru”, au transmis reprezentanții teatrului.<br />
În ultimii ani, Gia Enache a fost distribuită în mai multe spectacole importante din repertoriul instituției, roluri care i-au oferit ocazia să își demonstreze versatilitatea și expresivitatea artistică.<br />
Spectacolul „Memoria apei” a atras atenția prin combinația dintre textul dramaturgic semnat de Shelagh Stephenson, viziunea regizorală a lui Mihai Brătilă și interpretarea echipei artistice.<br />
„Premiul acordat Giei Enache este, în egală măsură, o victorie personală și una instituțională. El recompensează performanța unei actrițe de excepție, dar și efortul unei echipe care construiește cu responsabilitate și viziune un repertoriu capabil să genereze excelență artistică și recunoaștere la nivel național. (&#8230;) Felicitările noastre se îndreaptă către Gia Enache pentru această realizare deosebită, către regizorul Mihai Brătilă și către întreaga echipă a spectacolului «Memoria apei». Ne bucurăm că munca, talentul și profesionalismul sunt recunoscute și apreciate la nivel național și suntem convinși că acest premiu reprezintă doar una dintre numeroasele confirmări ale valorii artistice a Giei Enache”, au mai precizat reprezentanții Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”.<br />
<em><strong>I.I.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-nou-premiu-important-pentru-teatrul-din-targu-jiu/">Un nou premiu important pentru teatrul din Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/un-nou-premiu-important-pentru-teatrul-din-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Inundații masive în Craiova</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inundatii-masive-in-craiova/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inundatii-masive-in-craiova/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gelu Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Jun 2026 21:12:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[acumulari de apa]]></category>
		<category><![CDATA[capitala Olteniei]]></category>
		<category><![CDATA[inundații masive]]></category>
		<category><![CDATA[precipitațiile abundent]]></category>
		<category><![CDATA[reţeaua de canalizare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405105</guid>

					<description><![CDATA[<p>Timp de două zile la rând capitala Olteniei a fost lovită de inundații masive, precipitațiile abundente ducând la formarea unor acumulări de apă pe care rețeaua de canalizare nu le-a putut prelua. Au fost și alte localități din Dolj lovite de furtunile puternice de luni și marți, în special cea de marți, doar că la [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inundatii-masive-in-craiova/">Inundații masive în Craiova</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Timp de două zile la rând capitala Olteniei a fost lovită de inundații masive, precipitațiile abundente ducând la formarea unor acumulări de apă pe care rețeaua de canalizare nu le-a putut prelua. Au fost și alte localități din Dolj lovite de furtunile puternice de luni și marți, în special cea de marți, doar că la Craiova a fost situația cea mai gravă. În multe intersecții circulația a fost complet blocată, apa ajungând să măsoare și peste un metru după ce s-au înregistrat și peste 100 litri/metrul pătrat.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405108" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2.jpg" alt="" width="800" height="1067" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-2-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>În oraș au fost blocate zeci de străzi, iar în parcări zeci de autoturisme au fost înghițite de apele revărsate de peste tot. Nimeni nu se aștepta la așa ceva, iar în unele cazuri în magazinele cu intrarea blocată de ape a fost nevoie de intervenția pompierilor pentru a-i evacua pe cei de acolo. „Lucrăm la magazinul acesta și nu am mai putut ieși. Pur și simpli vreo trei ore am stat și ne-am uitat cum tot crește apa. A ajuns la un metru și nu mai aveam pe unde să trecem. Nu mă gândeam că voi ajunge să fiu scoasă de pompieri vreodată de aici”, a spus o localnică. Oamenii s-au ținut de mână în șir indian și s-au ghidat după pompierul din fruntea coloanei pentru a putea ajunge în zone cu apă mică pentru a putea pleca spre casele lor. Bilanțul pompierilor arată o situație fără precedent, mai ales că avuseseră intervenții aproape similare și cu o zi înainte.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-405109" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1.jpg" alt="" width="800" height="1067" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Inundatii-masive-1-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Aceștia au fost nevoiți să ceară sprijin de la colegii din Argeș pentru șase motopompe de mare capacitate, iar la nivelul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Dolj au fost mobilizați toți militarii astfel încât să se poată răspunde la toate solicitările primite la 112. „În municipiul Craiova au fost 5 copaci prăbușiți, 13 străzi inundate, inundații la 31 curți, subsoluri policlinici inundate 2, subsol inundat agent economic, 20 de persoane blocate într-un magazin. În municipiul Calafat au fost inundații la 5 curți, iar 4 copaci prăbușiți. În localitatea Cârcea &#8211; 7 curți inundate, în localitatea Malu Mare &#8211; inundație in 6 gospodării, curtea școlii inundată, 1 stradă inundată (4 gospodării afectate), în orașul Bechet &#8211; o inundație casă, iar la Rast &#8211; 1 copac prăbușit. La ora 21:30 au fost 59 de intervenții, din care finalizate – 35, iar în lucru – 24. Totodată, sunt în desfășurare peste 26 apeluri pe SNUAU 112. Până la acest moment nu au fost raportate victime”, transmitea ISU Dolj la finalul zilei de marți.<br />
<em><strong>Gelu Ionescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inundatii-masive-in-craiova/">Inundații masive în Craiova</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/inundatii-masive-in-craiova/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Secretul din talpa care schimba tot ce stiai despre miscarile pe teren</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/secretul-din-talpa-care-schimba-tot-ce-stiai-despre-miscarile-pe-teren/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/secretul-din-talpa-care-schimba-tot-ce-stiai-despre-miscarile-pe-teren/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Jun 2026 13:01:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Adidas]]></category>
		<category><![CDATA[ghetele de fotbal]]></category>
		<category><![CDATA[Industria echipamentelor sportive]]></category>
		<category><![CDATA[miscarile pe teren]]></category>
		<category><![CDATA[Nike]]></category>
		<category><![CDATA[sanatatea articulatiilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=405065</guid>

					<description><![CDATA[<p>Fiecare sport isi are obiectele lui de cult, iar fotbalul nu face exceptie. Insa putini jucatori &#8211; fie amatori, fie semiprofesionisti &#8211; se opresc cu adevarat sa analizeze ce se intampla intre picior si gazon in fractiunea de secunda a unui sprint sau a unei schimbari bruste de directie. Echipamentul de la sol este primul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/secretul-din-talpa-care-schimba-tot-ce-stiai-despre-miscarile-pe-teren/">Secretul din talpa care schimba tot ce stiai despre miscarile pe teren</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Fiecare sport isi are obiectele lui de cult, iar fotbalul nu face exceptie. Insa putini jucatori &#8211; fie amatori, fie semiprofesionisti &#8211; se opresc cu adevarat sa analizeze ce se intampla intre picior si gazon in fractiunea de secunda a unui sprint sau a unei schimbari bruste de directie.</p>
<p>Echipamentul de la sol este primul care influenteaza viteza de reactie, echilibrul si chiar sanatatea articulatiilor pe termen lung.</p>
<p>Industria echipamentelor sportive a evoluat spectaculos in ultimii zece ani. Materialele compozite, talpile modulare si sistemele de prindere adaptiva au transformat complet modul in care producatorii gandesc incaltamintea de fotbal.</p>
<p>Branduri precum Nike, Adidas sau Puma investesc sute de milioane anual in cercetare biomecanica tocmai pentru a optimiza fiecare milimetru al constructiei unui pantof de fotbal.</p>
<p>Ghetele de fotbal nu sunt un produs uniform &#8211; exista diferente uriase intre modelele destinate suprafetelor naturale, artificiale sau dure, iar alegerea gresita poate costa o accidentare sau un sezon pierdut.</p>
<p>Unghiul din care merita privit acest subiect nu este al consumatorului care vaneaza oferte, ci al jucatorului care intelege ca fiecare detaliu tehnic are o functie precisa.</p>
<p><strong>Ce ascunde talpa sub lumina reflectoarelor</strong></p>
<p>Configuratia crampoanelor este primul element pe care orice jucator serios ar trebui sa-l inteleaga inainte de a lua o decizie de cumparare.</p>
<p>Pe gazon natural umed, crampoanele conice ofera o rotatie mai libera a piciorului, reducand riscul de blocare brusca a gleznei &#8211; un mecanism care a dus la numeroase rupturi de ligamente documentate in studii ortopedice europene.</p>
<p>Pe suprafetele artificiale de generatia a treia sau a patra, acelasi tip de crampon devine periculos, pentru ca materialul sintetic ofera o aderenta mult mai mare si nu permite alunecarea controlata.</p>
<p>Producatorii rezolva aceasta problema prin talpi cu crampoane multiple si mai scurte, distribuite pe o suprafata mai mare, iar diferenta practica este simtita imediat la primul sprint lateral. Ghetele de fotbal concepute pentru iarba artificiala poarta de obicei marcajul AG &#8211; artificial ground &#8211; si sunt proiectate sa distribuie presiunea uniform.</p>
<p>Materialul fetei este la fel de important ca talpa, insa despre el se vorbeste mai rar.</p>
<p><strong>Cum recunosti o pereche care merita banii</strong></p>
<p><a href="https://www.emag.ro/pantofi-sport/filter/sport-f9656,fotbal-v-4466450/c">Ghetele de fotbal dintr-un material</a> sintetic de calitate superioara &#8211; cum este Primeknit-ul de la Adidas sau Flyknit-ul de la Nike &#8211; ofera o senzatie de contact mai directa cu mingea, fara ca piciorul sa oboseasca dupa 90 de minute.</p>
<p>Pielea cangur, folosita traditional in modelele premium, ramane un reper de confort si durabilitate, dar pretul sau ridicat si considerentele etice au impus alternativele sintetice ca standard al pietei actuale.</p>
<p>Dimensionarea este o alta capcana frecventa: ghetele de fotbal se cumpara de regula cu o jumatate de marime mai mari fata de incaltamintea de strada, deoarece piciorul se dilata in efort prelungit.</p>
<p>Un test simplu consta in verificarea spatiului de la varf &#8211; un deget latime este distanta recomandata de podologi sportivi.</p>
<p>Modelele cu fata foarte ingusta, destinate jucatorilor cu control tehnic rafinat, nu sunt potrivite pentru piciorele late si pot cauza dureri cronice.</p>
<p>Citeste intotdeauna specificatiile tehnice ale suprafetei pe care joci inainte de a alege o pereche noua &#8211; productorul iti da toate indicatiile necesare pe eticheta sau pe site-ul oficial, iar aceasta verificare de doua minute te scuteste de o alegere costisitoare.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/secretul-din-talpa-care-schimba-tot-ce-stiai-despre-miscarile-pe-teren/">Secretul din talpa care schimba tot ce stiai despre miscarile pe teren</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/secretul-din-talpa-care-schimba-tot-ce-stiai-despre-miscarile-pe-teren/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Odată cu solstiţiul de vară &#8211; Din nou călător prin lumea „APEI VII”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-din-nou-calator-prin-lumea-apei-vii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-din-nou-calator-prin-lumea-apei-vii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 23 Jun 2026 21:13:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Izvarna Gorjului]]></category>
		<category><![CDATA[Izvoarele Cernei]]></category>
		<category><![CDATA[lumea lui Hades]]></category>
		<category><![CDATA[Retezatul Mic]]></category>
		<category><![CDATA[zona Soarbele]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404965</guid>

					<description><![CDATA[<p>Am trecut nu o dată prin Izvarna Gorjului pentru peisajul de-a dreptul idilic de se desfăşoară ochiului ori pentru a surprinde imagini din diverse anotimpuri cu puzderia de izvoare ce ies la suprafaţa pământului sub forma unor fierbători de nisip ori a unor bolboroase. Acestea îţi încântă privirea şi te fac să-ţi dai seama (dacă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-din-nou-calator-prin-lumea-apei-vii/">Odată cu solstiţiul de vară &#8211; Din nou călător prin lumea „APEI VII”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Am trecut nu o dată prin Izvarna Gorjului pentru peisajul de-a dreptul idilic de se desfăşoară ochiului ori pentru a surprinde imagini din diverse anotimpuri cu puzderia de izvoare ce ies la suprafaţa pământului sub forma unor fierbători de nisip ori a unor bolboroase.</strong></p>
<p>Acestea îţi încântă privirea şi te fac să-ţi dai seama (dacă este să te iei după determinările cu trasori făcute de reputate institute ce se ocupă cu apele subterane) de fascinantul circuit al apelor subterane prin carst şi zbaterea acestora de a străpunge din întunericul Lumii lui Hades la lumină pentru a răcori cum spunea un cunoscut naturalist „atât suflarea pădurii cât şi pe tine drumeţule atunci când ostenit fiind vei întinde căuşul palmei pentru a te răcorii din apa ce a răzbit pe sub greutatea muntelui”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404971" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1.jpg" alt="" width="1200" height="793" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1-320x211.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1-1024x677.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1-768x508.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1-636x420.jpg 636w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1-696x460.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-1-1068x706.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />De fiecare dată când an trecut prin acest veritabil ţinut al izvoarelor am observat la unul dintre acestea faptul că veşnic era lume cu tot felul de recipiente în care luau apă. Fie vară ori iarnă la respectivul izvor localizat undeva la marginea drumului ce leagă Costenii de Izvarna în vecinătatea captării amenajată pentru o parte a municipiului Craiova lume adunată din tot ţinutul după cum recent îmi mărturisea un localnic pe care l-am întrebat umplea tot felul de recipiente cu apa de la respectivul izvor cu toate că în acel perimetru se aflau o mulţime de surse similare de apă (de fapt se spune că numele de Izvarna ar veni chiar de la izvoare aici existând menţiuni ale reputatului I . Conea în urmă cu mai bine de nouă decenii asupra bogăţiei de ape ce iese la suprafaţa pământului în cum sunt numite popular bolboroase ori fierbători).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404972" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3.jpg" alt="" width="1200" height="748" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3-320x199.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3-1024x638.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3-768x479.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3-674x420.jpg 674w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3-696x434.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-3-1068x666.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Recent când am trecut pe acolo am fost intrigat de lumea ce sta să ia apă de la respectivul izvor şi atunci „mi-am luat inima-n dinţi” şi i-am întrebat pe respectivii de ce iau apă numai de acolo când mai sunt o veritabilă salbă de surse de apă în apropiere.<br />
Răspunsul lor a fost să-mi iau un pahar ori o sticlă pe care să le umplu cu apa din respectivul izvor şi să o gust. Ei şi după ce mi s-a făcut loc şi „peste rând” să iau apă după ce am gustat-o am rămas mut.<br />
O apă excepţională, gustoasă (dacă aş putea spune aşa) ce-ţi potoleşte imediat setea , numai bună de băut în aceste zile şi parcă (dacă nu mă înşel) aducând crâmpeie din mireasma muntelui pe care l-a părăsit cu puţin timp în urmă pentru a ieşi la lumina zilei.<br />
Pe tot locul unde apa iese la suprafaţă nu se vede pic de muşchi ori vegetaţie ce de regulă apare la zonele umede cum este cazul nostru.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404973" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4.jpg" alt="" width="1200" height="797" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4-1024x680.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4-768x510.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4-632x420.jpg 632w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4-696x462.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-4-1068x709.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Îmi spunea cineva de specialitate (ce la ora actuală este în echipa unei prestigioase reviste de ştiinţele naturii şi turism ) că apa ce apare prin aceste locuri vine de departe de undeva din Retezatul Mic (porţiunea calcaroasă a acestui masiv montan) mai precis din zona Soarbele şi Găuroaie şi care după ce străbate Vâlcanul pe sub el apare în mai multe locuri dintre cele mai cunoscute fiind Izvoarele Cernei şi puzderia de izvoraşe mai mari ori mai mici din perimetrul Izvarna.<br />
Cine ştie ce roci ori ce energii telurice străbat firişoarele de apă prin subteran pentru ca unindu-şi forţele să apară la suprafaţă încântându-e ochiul şi în acelaşi timp potolindu-ne setea cu apa (pe care sunt nevoit să repet având o calitate excepţională o veritabilă apă vie ce multe comunităţi chiar din Occident ar da orice să o aibă) ce parcă ne înviorează chiar şi pe cea mai caldă perioadă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404974" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5.jpg" alt="" width="1200" height="815" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5-320x217.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5-1024x695.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5-768x522.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5-618x420.jpg 618w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5-696x473.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-5-1068x725.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Dar cel mai bine ar fi dacă cei doritori de a gusta o apă de munte, o adevărată apă vie aflată pe teritoriul gorjean ar merge pe acele meleaguri de un pitoresc fără egal. Fie că o vor lua pe la Costeni fie pe la Pocruia în apropierea staţiei de apă ce duce lichidul vital vieţii spre Craiova vor vedea pe marginea drumului un izvoraş amenajat aşa cum spuneam prin grija unor localnici cu suflet .<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404977" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6.jpg" alt="" width="1200" height="739" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-320x197.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-1024x631.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-768x473.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-682x420.jpg 682w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-696x429.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-1068x658.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/izvarna-6-356x220.jpg 356w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Iar în apropierea acestuia cei curioşi mai pot vedea o multitudine de mici izvoraşe ce fac parcă să fiarbă fundul apei râuleţului care trece prin apropiere (de unde şi denumirea de fierbători de nisip) ce aduc la rândul lor firişoare de apă încărcare aşa cum vă spuneam cu energiile telurice ale Lumii lui Hades la suprafaţă spre desfătarea ori de ce nu meditaţia a celor ce au câteva minute la dispoziţie ca să urmărească fascinantul joc al apei cu firele de nisip.<br />
<em><strong>Mugurel PETESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-din-nou-calator-prin-lumea-apei-vii/">Odată cu solstiţiul de vară &#8211; Din nou călător prin lumea „APEI VII”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/odata-cu-solstitiul-de-vara-din-nou-calator-prin-lumea-apei-vii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (II)</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-ii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-ii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 23 Jun 2026 21:11:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Ana Daria Ionescu Haidau]]></category>
		<category><![CDATA[Clubul Rotary]]></category>
		<category><![CDATA[Diana Negotin]]></category>
		<category><![CDATA[dumitru braila]]></category>
		<category><![CDATA[Florin Mărginean]]></category>
		<category><![CDATA[Ovidiu Constantin Bunget]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404951</guid>

					<description><![CDATA[<p>Prof.univ.dr. Ovidiu Constantin Bunget fost guvernator al Districtului Rotary International 2241 Romania &#38; Republica Moldova a spus că i-a zis cineva că „dacă ai făcut un lucru bun și nu i-ai făcut publicitate e ca și când nu l-ai făcut. La dumneavoastră, cu ajutorul domnului Victor Toacă, ați reușit să publicați tot istoricul de 25 [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-ii/">Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (II)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Prof.univ.dr. Ovidiu Constantin Bunget</strong> <strong>fost guvernator al Districtului Rotary International 2241 Romania &amp; Republica Moldova</strong> a spus că i-a zis cineva că „<em>dacă ai făcut un lucru bun și nu i-ai făcut publicitate e ca și când nu l-ai făcut. La dumneavoastră, cu ajutorul domnului Victor Toacă, ați reușit să publicați tot istoricul de 25 de ani al acestui Club și vă felicit pentru această performanță</em>!”<br />
<strong>Mihai Berculescu, președintele Clubului Rotary Craiova</strong>, al cărui tată este gorjean, a mulțumit pentru invitație și dorește să desfășoare multe activități în comun, cu cei de la Gorj, apreciind activitatea desfășurată aici și în mod special, munca de cercetare și documentare a domnului Victor Troacă și rezultatul acesteia, concretizat în cele trei volume documentare.<br />
<strong>Domnul Dumitru Brăilă</strong>, membru fondator al Clubului Rotary Târgu Jiu, a povestit despre înființarea acestui club, acum 25 de ani. „<em>Atunci, ne-am adunat câțiva gorjeni avându-l alături pe bunul meu prieten Ștefan Voinea și fără să știm prea multe despre ceea ce înseamnă să fii rotarian, ne-am dat mâna și am înființat acest club. Am pus temelia acestei formațiuni care, an de an a crescut, s-a dezvoltat, iar astăzi este întradevăr o construcție solidă, o construcție care, pentru orașul nostru, este într-adevăr o mândrie</em>”. Referindu-se la tinerii care sunt pepiniera acestui club, a spus: „<em>Tinerii au entuziasmul și forța fizică dar bătrânii știu drumul. Drumul pe care trebuie să-l urmați este drumul pe care noi l-am bătut și am construit. Acum este mult mai ușor pentru tineri, pentru că știu ce au de făcut și pot să se descurce foarte ușor</em>”.<br />
Cu această intervenție, partea a doua a acestui eveniment, lansarea de carte, a luat o pauză, finalizându-se cu acordarea de autografe din partea autorului.<br />
Următoarea activitate a fost dedicată activității clubului în cei 25 de ani de existență și predarea-preluarea conducerii clubului.<br />
După un moment de reculegere pentru rotarienii care nu mai sunt alături de noi, (președinții Merișescu Romel și Șomăcescu Cosmin-Marcel, dar și membrii Avramescu și Maicovschi, au urmat mesajele filmate a doi foști guvernatori rotarieni: Mihaela Vlad (2024 – 2025) și Florin Mărginean (2022 – 2023).<br />
<strong>Doamna Mihaela Vlad</strong> a transmis următorul mesaj: „<em>25 de ani nu sunt doar ani. Sunt generații de oameni care au crezut în bine, care au ales să fie împreună și să lase ceva valoros în urmă. Dincolo de proiecte și rezultate, Rotary înseamnă oameni. Înseamnă prietenii care rămân neuitate în momentele care contează și acea dorință sinceră de a fi în slujba comunității. Nu din obligație, ci din convingere. Astăzi celebrăm ceea ce ne leagă și ceea ce ne dă sens. Și poate mai mult ca oricând, ne amintim de ce am ales să fim parte din această poveste</em>”.<br />
Și <strong>domnul Florin Mărginean, membru al Rotary Club Alba Iulia</strong>, a transmis un mesaj frumos și încurajator: „<em>Vă privesc cu respect și cu profundă admirație. Ați construit mai mult decât sperați. Ați construit încredere, ați construit speranță, ați construit o comunitate care chiar contează. În Rotary anii nu se numără. Ei se simt în impactul lăsat în oameni, iar voi ați lăsat urme frumoase. Vă doresc să aveți curajul să visați mai departe și puterea să transformați fiecare vis în bine, pentru ceilalți. Pentru că, adevărata noastră moștenire, nu este ceea ce construim ci viețile pe care le schimbăm și împreună, nu există limite. La mulți ani Rotary Târgu Jiu! La mulți ani tuturor!</em>”<br />
Evenimentul a continuat cu vizionarea unui videoclip cu activitățile desfășurate de club în cei 25 de ani și premierea președinților, secretarilor și membrilor rotarieni care s-au remarcat în cei 25 de ani de activitate ai clubului, finalizându-se cu predarea-primirea conducerii Clubului Rotary Târgu Jiu.<br />
<strong>Mesajul doamnei Ana-Daria Ionescu-Haidău,</strong> <strong>președintele în exercițiu al Clubului Rotary Târgu Jiu</strong>: „<em>Închei un an pe care îl port în suflet cu recunoștință emoție și împlinire. A fost un an intens, plin de proiecte, provocări și momente care ne-au unit și ne-au demonstrat încă o dată că atunci când lucrăm împreună putem face bine și putem schimba vieți. Pentru mine acest mandat a însemnat mai mult decât o responsabilitate. A fost o adevărată provocare să găsesc echilibru între toate rolurile pe care le îndeplinesc zi de zi: mamă, soție, fiică, profesor, director de școală și președinte Rotary Târgu Jiu. Au existat momente în care am simțit că poate am ajuns la limită, însă, alături de voi, dragi prieteni, am descoperit că există întotdeauna resurse nebănuite de energie, dăruire și iubire pentru comunitate care ne ajută să mergem mai departe. Nimic din ceea ce am realizat în acest an nu ar fi fost posibil fără sprijinul vostru</em>”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404956" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-3-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />În continuare a mulțumit fiecărui membru al clubului pentru încrederea implicarea și prietenia oferite. A mulțumit nașului său rotarian Sorin Ștefan Ghimiș pentru încrederea pe care i-a acordat-o în anul 2018, când a propus-o să intre în familia Rotary. Un gând deosebit de recunoștință a fost îndreptat și către secretara și prietena sa, Diana Negotin, care i-a fost un sprijin neprețuit în fiecare proiect, la orice oră din zi și din noapte și la fiecare decizie. A mulțumit și i-a felicitat pe toți membrii Interact Târgu Jiu, întregul bord din acest an pentru faptul că ne-am inspirat din entuziasmul lor, din spiritul lor tineresc și din dorința sinceră de a schimba destine.<br />
<strong>Tineret și Voluntariat:</strong> Interact District 2241, format din tineri voluntari, este rețeaua oficială a tinerilor (12–18 ani) susținută de Rotary International în România și Republica Moldova. Aceasta include zeci de cluburi locale dedicate dezvoltării abilităților de lider și implicării lor în comunitate.<br />
La finalul mesajului a spus: „<em>Predau acest mandat prietenului meu, doctor Radu Băluță, cu inima plină de recunoștință și cu convingerea că adevărata măsură a unui an de mandat nu stă în numărul proiectelor realizată ci în oamenii pe care i-am inspirat, în prieteniile pe care le-am consolidat și în binele pe care l-am lăsat în urmă. Spiritul Rotary va continua să ne unească, să ne inspire și să ne amintească faptul că împreună putem construi o comunitate mai bună. <strong>A servi mai presus de sine</strong>, nu este doar deviza noastră, ci modul în care alegem să trăim, să dăruim și să lăsăm o urmă frumoasă în viețile celor din jur. Vă mulțumesc pentru că mi-ați fost alături și pentru că, împreună am făcut ca acest an să conteze. La mulți ani Rotary Târgu Jiu</em>!”<br />
<strong>Doamna Diana Negotin,</strong> secretara doamnei Ana-Daria Ionescu-Haidău, a mulțumit tuturor membrilor care au fost alături de ele pe întregul mandat și au participat atât la acțiunile desfășurate cât și la ședințe. „<em>Sunt o secretară căreia îi pare rău că se termină acest mandat. Pentru mine a fost unul dintre cei mai frumoși ani din ultima perioadă</em>”. A mulțumit și domnului Victor Troacă pentru posibilitatea de a scrie în cartea lansată astăzi, aici.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404957" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4.jpg" alt="" width="1105" height="623" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4.jpg 1105w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4-320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4-1024x577.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4-768x433.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4-745x420.jpg 745w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4-696x392.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-4-1068x602.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1105px) 100vw, 1105px" />Ceremonia schimbării de Colan a fost asigurată de către Past guvernatorul Ovidiu Bunget și domnul Ștefan Voinea, președintele fondator al clubului. Colanul a trecut de la doamna Ana-Daria Ionescu-Haidău, președintele (2025 – 2026) la noul președinte (2026 – 2027), medicul stomatolog Radu Băluță, avându-l ca secretar pe nașul său de cununie, Dan Antoniu Ilieș. La finalul ceremoniei, doamna Ana-Daria Ionescu-Haidău a spus: „<em>Privim cu recunoștință la trecut și cu multă speranță spre viitor</em>!”<br />
<strong>Noul președinte (2026 – 2027), Radu Băluță,</strong> a făcut un scurt istoric al  activității  Rotary  International, primul club fiind înființat la 23 februarie 1905, în Illinois, Chicago, a cărui deviză, motto, este „<strong>A servi mai presus de sine</strong>”. La 5 mai 2001 se înființa și la Târgu Jiu primul Club Rotary din județul Gorj.<br />
<strong>Cuvântul de final l-a avut domnul prof.dr. Ion Mocioi</strong>, membru fondator, care a cunoscut mulți rotarieni din alte țări, datorită funcțiilor deținute de-a lungul celor 85 de ani de viață și a legat prietenii cu ei. Prietenia este un simbol al păcii, care trebuie păstrată cu orice preț. Vremurile de azi ne-au adus război la granițele țării. La Târgu Jiu este o organizație puternică ce trebuie să călăuzească pașii celor tineri pentru o continuitate valoroasă și trainică.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404958" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary-1-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />La final s-au făcut fotografii de grup și domnul Victor Troacă a acordat autografe pe cărțile dăruite tuturor participanților.<br />
<strong><em>Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR</em></strong></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-ii/">Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (II)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-ii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Peripluri estivale &#8211; La mijloc de cireșar ,,clămpănicii’’ se antrenează intens</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-la-mijloc-de-ciresar-clampanicii-se-antreneaza-intens/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-la-mijloc-de-ciresar-clampanicii-se-antreneaza-intens/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 22 Jun 2026 21:23:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[delta nilului]]></category>
		<category><![CDATA[locurile mlăştinoase]]></category>
		<category><![CDATA[Peripluri estivale]]></category>
		<category><![CDATA[sosire berze]]></category>
		<category><![CDATA[strada slobozia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404848</guid>

					<description><![CDATA[<p>În primăvară, relatam faptul că de-a lungul drumului ce traversează perimetrul Teleşti – Şomăneşti, precum si pe strada Slobozia din Tg Jiu de mai mulţi încoace după cum îmi povesteau nişte localnici berzele vin îşi repară cuiburile lăsate în urmă şi îşi cresc puii ce trebuie să se „antreneze” serios pentru că nu peste mult [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-la-mijloc-de-ciresar-clampanicii-se-antreneaza-intens/">Peripluri estivale &#8211; La mijloc de cireșar ,,clămpănicii’’ se antrenează intens</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În primăvară, relatam faptul că de-a lungul drumului ce traversează perimetrul Teleşti – Şomăneşti, precum si pe strada Slobozia din Tg Jiu de mai mulţi încoace după cum îmi povesteau nişte localnici berzele vin îşi repară cuiburile lăsate în urmă şi îşi cresc puii ce trebuie să se „antreneze” serios pentru că nu peste mult timp urmează să plece în traseele lor de iarnă migraţie ce ajung după cum opinau nişte cunoscători până în Delta Nilului.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404853" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2.jpg" alt="" width="1200" height="883" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-320x235.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-1024x753.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-768x565.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-571x420.jpg 571w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-696x512.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/4-2-1068x786.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Mai zilele trecute, pe când citeam într-o publicaţie că pentru berze este o directivă europeană și chiar un program ce le monitorizează efectivele precum şi şederea în ţara noastră îmi zic că ar fi nimerit să dau o tură prin perimetrul mai sus menţionat ca să văd cum mai evoluează tinerele vieţuitoare pe care ultima dată le văzusem în cuiburile plasate pe stâlpii electrici şi unde spre lauda lor lucrătorii şi implicit şefii lor montaseră un fel de grilaje pentru ca odată construite cuiburile să nu încurce distribuţia curentului electric în zonă.<br />
Spre surpriza mea (căci nu credeam că în acel interval de timp s-ar putea petrece ceva semnificativ), cuiburile în cea mai mare a parte a lor erau pline de puii ce aşteptau (la ora prezenţei mele acolo) întoarcerea adulţilor de pe locurile mlăştinoase din împrejurimi (unde chiar din primăvară îmi exprimasem opinia că aceste înaripate îşi pot găsi facil hrana pentru ele cât şi pentru puii care acum erau mărişori cu poftă de mâncare pe măsură)<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404854" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1.jpg" alt="" width="1200" height="854" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-320x228.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-1024x729.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-768x547.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-590x420.jpg 590w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-696x495.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-1068x760.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/5-1-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Intrând în vorbă cu nişte puşti ce se jucau pe la porţi am fost convins de către aceştia să mai stau puţin că urmează ca adulţii să vină să-şi hrănească puii şi o să am parte de un spectacol pe cinste. Într-adevăr, nu după mult timp, au venit bărzoii de la baltă probabil cu hrana îngurgitată şi au început să o împartă la puii ce până atunci stătuseră cuminţi parcă ştiind că peste puţin timp or să primească de mâncare. Trebuie să mărturisesc că aşa cum am fost în primăvară de-a binelea impresionat de jocul aripilor şi „toaca” din plisc a acestor simpatice păsări şi acum la sosirea în cuib în prezenţa puilor ce probabil cunoşteau ritualul adulţii au avut un program de-a dreptul mistic ce m-au dus cu gândul la şamanii amerindieni şi incantaţiile lor ancestrale.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404855" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21.jpg" alt="" width="1129" height="1026" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21.jpg 1129w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21-264x240.jpg 264w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21-880x800.jpg 880w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21-768x698.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21-462x420.jpg 462w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21-696x633.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/21-1068x971.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1129px) 100vw, 1129px" />Ce să mai spun…. În faţa spectacolului oferit m-am simţit ca un personaj din producţiile supranaturale dedicate ipotezei existenţei pe teritoriul american a Păsării Tunetului (intrată în folclorul apaşilor) al Şarpelui Curcubeu din emisfera australă (în credinţa aborigenilor).<br />
Poate că de aceea berzele au fost iubite de comunităţile umane în preajma cărora au poposit de-a lungul vremurilor. Am auzit că acestea erau considerate sfinte pe vremea romanilor în multe culturi aflându-se în ipostaze de-a dreptul mistice uciderea unei astfel de vietate fiind un păcat capital.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404856" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22.jpg" alt="" width="1047" height="817" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22.jpg 1047w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22-308x240.jpg 308w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22-1024x800.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22-768x599.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22-538x420.jpg 538w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/22-696x543.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1047px) 100vw, 1047px" />Bineînţeles că nu vor putea vreodată să audă (ori mai ştii?) dar din partea noastră nu le putem ura ,,juniorilor’’ ce zi de zi fac exerciţii de zbor decât să aibă puterea să străbată ruta lor de migraţie ce merge tocmai până în Egipt. Şi să vină la anul tot pe aceste locuri unde sunt cuiburi goale numai bune pentru amenajat de puii de acum deveniţi peste timp adulţi în toată firea.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-la-mijloc-de-ciresar-clampanicii-se-antreneaza-intens/">Peripluri estivale &#8211; La mijloc de cireșar ,,clămpănicii’’ se antrenează intens</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/peripluri-estivale-la-mijloc-de-ciresar-clampanicii-se-antreneaza-intens/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu, la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (I)</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-i/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-i/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 22 Jun 2026 21:21:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Adrian Marcel Tudor Drăghici]]></category>
		<category><![CDATA[Clubul Rotary]]></category>
		<category><![CDATA[Promenada Inimilor]]></category>
		<category><![CDATA[stefan sorinel ghimis]]></category>
		<category><![CDATA[victor troaca]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404818</guid>

					<description><![CDATA[<p>Miercuri, 17 iunie 2026, începând cu ora 15:30, la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, în Amfiteatrul „Auditorium Maximum” din zona Debarcader (Strada Tineretului nr. 4) a avut loc sărbătorirea a 25 de ani de activitate ai Clubului printr-un eveniment rotarian de excepție: lansarea volumului „Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)”, vernisajul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-i/">Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu, la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (I)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Miercuri, 17 iunie 2026, începând cu ora 15:30, la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, în Amfiteatrul „Auditorium Maximum” din zona Debarcader (Strada Tineretului nr. 4) a avut loc sărbătorirea a 25 de ani de activitate ai Clubului printr-un eveniment rotarian de excepție: lansarea volumului „Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)”, vernisajul Expoziției Internaționale de Fotografie ICC România – Grecia „Natură, Cultură și Viață”, bilanțul activității rotariene în cei 25 de ani de activitate, premierea președinților, a secretarilor și altor persoane care s-au remarcat în acești 25 de ani, și predarea-preluarea mandatului de președinte al Rotary Club Târgu Jiu pentru anul rotarian 2026-2027.</strong></p>
<p>Așadar, în după-amiaza zilei de 17 iunie 2026, la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu &#8211; zona Debarcader, s-au adunat membrii Clubului „Rotary Târgu Jiu” și invitații acestora, pentru a sărbători împreună un sfert de veac de activitate al acestui club select.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404827" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1.jpg" alt="" width="1600" height="1066" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-1024x682.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-768x512.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-1536x1023.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-630x420.jpg 630w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-696x464.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary1-1068x712.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />Activitatea a început cu vernisarea Expoziției Internaționale de Fotografie ICC România – Grecia „Natura. Cultura. Viața” amplasată pe holul de la intrarea în sediul universității. Această expoziție este un proiect internațional care reunește fotografi din România și Grecia, având ca temă frumusețea naturii, valorile culturale și viața surprinsă prin obiectivul aparatului foto. Expoziția promovează dialogul cultural și schimbul de experiență dintre cele două țări. Din județul Gorj au fost selectați patru fotografi în cadrul acestei expoziții: Caval Nicolae Cristinel – Târgu Jiu, Ionel Scăunașu – Târgu Jiu, Stăncioiu Alin – Târgu Jiu și Valerian Cruceru – Motru.<br />
La ora 16:00, activitatea s-a mutat în Amfiteatrul „Auditorium Maximum”.<br />
La intrarea în amfiteatru toți participanții au primit câte un exemplar din volumul „Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)” dăruit personal de către Victor Troacă, autorul acestei lucrări documentare.<br />
După intonarea imnurilor de stat ale României și Republicii Moldova, a urmat și intonarea Imnului Rotarian, iar doamna Ana-Daria Ionescu-Haidău, președintele în exercițiu al Clubului Rotary Târgu Jiu, a spus că astăzi, clubul sărbătorește 25 de ani de existență. „Sunt 25 de ani în care Rotary Târgu Jiu a realizat proiecte și a schimbat destine. Primul moment din această seară a fost vernisajul expoziției de fotografie din foaierul <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404829" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary2.jpg" alt="" width="1014" height="599" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary2.jpg 1014w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary2-320x189.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary2-768x454.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary2-711x420.jpg 711w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary2-696x411.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1014px) 100vw, 1014px" />Universității Constantin Brâncuși Târgu Jiu, iar acum are loc lansarea cărții prietenului nostru Victor Troacă intitulată «Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)» și este cel de-al treilea volum dedicat activității rotariene târgujiene, după lucrările „Mișcarea rotariană în județul Gorj” (2017) și „Rotary Club Târgu Jiu. Două decenii de activitate (2001-2021)”, apărută în două ediții”.<br />
Pentru a face un laudațio acestei lucrări și autorului ei, a invitat la microfon pe domnul Adrian-Marcel TUDOR-DRĂGHICI, viceprimar al municipiului Târgu Jiu, membru al acestui Club, fost președinte în perioada 2022 &#8211; 2023. „Cartea «Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)» este despre oameni, valori și responsabilitate față de comunitate. Cartea dedicată activității Rotary Club Târgu Jiu, reprezintă mai mult decât o simplă consemnare a unor evenimente, proiecte și inițiative desfășurate de-a lungul anilor. Ea constituie mărturia implicării civice, a spiritului de solidaritate și a capacității unei comunități de a mobiliza în jurul unor valori fundamentale precum prietenia, integritatea, diversitatea, serviciul și leadership. În paginile sale, lucrarea surprinde evoluția unei organizații care a înțeles că dezvoltarea unei comunități nu poate fi realizată doar prin investiții materiale ci și prin investiții în oameni, în educație, în cultură și în speranța unui viitor mai bun. Fiecare proiect prezentat reflectă preocuparea constantă a membrilor Rotary din Târgu Jiu pentru identificarea nevoilor reale ale comunității și pentru găsirea unor soluții durabile în beneficiul acesteia”. În continuare a subliniat importanța acestei cărți ce rezidă și din valoarea sa documentară. „Ea conservă memoria unor inițiative care au contribuit la îmbunătățirea vieții multor persoane și oferă generațiilor viitoare posibilitatea de a înțelege rolul pe care societatea civilă îl poate avea în dezvoltarea unei comunități moderne și responsabile. Într-o perioadă în care exemplele de implicare autentică sunt tot mai necesare, această lucrare devine o sursă de inspirație pentru toți cei care cred în puterea faptelor și a colaborării”. Domnul Adrian Tudor a făcut referiri și la Clubul Rotary car este una dintre cele mai reprezentative organizații de servicii la nivel mondial, iar activitatea desfășurată la Târgu Jiu demonstrează că principiile sale universale pot produce efecte concrete și durabile la nivel local. De la proiecte educaționale și acțiuni caritabile până la sprijinirea culturii și sănătății tinerilor. „Rotary Club Târgu Jiu își asumă rolul unui partener activ al comunității contribuind la consolidarea unei societăți bazate pe responsabilitate și solidaritate”. Referindu-se din nou la carte, acesta a precizat că lucrarea evidențiază faptul că succesul unei comunității depinde în mare măsură de existența unor oameni care aleg să ofere din timp, experiența și resursele lor, pentru binele comun. „În acest sens membrii Rotary devin exemple de implicare civică și de leadership comunitar, demonstrând că schimbarea începe întotdeauna cu inițiativa și responsabilitatea individuală. Prin valoarea informațiilor prezentate, prin mesajul său profund și omagiul adus celor care au contribuit la dezvoltarea comunității gorjene, această lucrare merită apreciată ca un document de referință și pentru istoria recentă a Municipiului Târgu Jiu și a județului Gorj”. Spre final a concluzionat că, volumul „Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)”, nu este doar o retrospectivă a unor realizări, ci și o invitație la reflecție asupra importanței implicării civice și a spiritului de voluntariat. „Ea demonstrează că progresul unei comunități este posibil atunci când oameni devotați aleg să pună în practică idealul rotarian pentru a servi mai presus de sine transformând solidaritatea într-o forță reală de dezvoltare și speranță”.<br />
În încheiere a făcut și o scurtă prezentare a autorului acestei cărți. „Victor Troacă este cercetător și autor de carte din Târgu Jiu, cu o activitate remarcabilă în domeniul promovării istoriei, culturii și patrimoniului gorjean. El vine din zona satului Motru Sec din județul Gorj. Este doctor în științe economice, cadru didactic și specialist cu o îndelungă activitate în domeniul bancar și lasă Gorjului niște lucrări de referință bazate pe cercetare și documentare bine făcută”.<br />
Domnul Prorector UCB, Ștefan Sorinel Ghimiș, a fost bucuros că această activitate importantă a Clubului Rotary Târgu Jiu are loc la Universitatea „Constantin Brâncuși” al cărui patron spiritual a fost sărbătorit la 19 februarie 2026, când s-au împlinit 150 de ani de la nașterea sa. A precizat că durata unui mandat de președinte rotarian este de numai un an, ceea ce se întâmplă și la Clubul din Târgu Jiu, iar președintele în funcție face ceea ce consideră el că este important pentru comunitate, spunând că: „Istoria Clubului Rotary Târgu Jiu e plină de momente remarcabile pentru că acest club este și va fi unul din pilonii principali ai vieții sociale al comunității din Gorj prin proiectele pe care le implementează, prin susținerea tinerilor, a sănătății, prin tot ce înseamnă evenimente culturale organizate în Gorj”. A făcut apoi referiri la activitatea publicistică a domnului Victor Troacă, membru al acestui Club, care a prezentat, în cele trei volume scrise, întreaga istorie a clubului, ce pare a fi unicat în România și Republica Moldova. A remarcat faptul că „În ultimii ani sunt din ce în ce mai numeroase evenimentele organizate de clubul târgujian, iar Victor a avut ce să scrie.”<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404830" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary3.jpg" alt="" width="995" height="595" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary3.jpg 995w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary3-320x191.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary3-768x459.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary3-702x420.jpg 702w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/rotary3-696x416.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 995px) 100vw, 995px" />La rândul său, domnul Victor Troacă, a precizat că noua lucrare prezintă proiectele, acțiunile și evenimentele desfășurate de club în ultimii cinci ani, dar oferă și informații despre Rotary International, mișcarea rotariană din România și istoria clubului din Târgu Jiu. Lucrarea evidențiază contribuția membrilor Rotary și Interact la dezvoltarea comunității locale, prin proiecte care au devenit deja tradiționale, precum „Cupa Rotary la Schi”, „O cană de fericire”, „Bursele Rotary” sau „Promenada Inimilor”. Printre elementele de noutate ale volumului se numără capitolele „Profiluri rotariene” și „Sentimente rotariene”, dedicate membrilor clubului și experiențelor acestora în cadrul organizației. Autorul subliniază că lucrarea este și un gest de recunoștință față de oamenii care au contribuit, de-a lungul anilor, la dezvoltarea Rotary Club Târgu Jiu și la implementarea unor proiecte cu impact în comunitate.<br />
„Acest volum este darul meu pentru acești oameni minunați, precum și pentru excepționalii tineri care au trecut prin cluburile Interact și Rotaract, cu prilejul marcării unui sfert de secol de activitate a clubului”, a spus, în încheierea mesajului său, domnul Victor Troacă. <em><strong>(Va urma)</strong></em><br />
<em><strong>Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-i/">Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu, la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (I)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/asociatia-clubul-rotary-targu-jiu-la-sarbatorirea-a-25-de-ani-de-activitate-i/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Au lăsat numai gunoaie pe drumurile naționale, după weekend</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-lasat-numai-gunoaie-pe-drumurile-nationale-dupa-weekend/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-lasat-numai-gunoaie-pe-drumurile-nationale-dupa-weekend/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 22 Jun 2026 21:14:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[bilanţ]]></category>
		<category><![CDATA[DRDP Craiova]]></category>
		<category><![CDATA[drumurile naţionale]]></category>
		<category><![CDATA[gunoaie]]></category>
		<category><![CDATA[gunoi menajer]]></category>
		<category><![CDATA[turişti]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404782</guid>

					<description><![CDATA[<p>Reprezentanții DRDP Craiova au făcut un bilanț al efectelor lăsate de turiști după weekend pe drumurile naționale. Așadar, luni dimineața, bilanțul „turiștilor” de week-end arată cum înțeleg unii să lase o urmă în trecerea lor: ,,În timp ce unii au admirat peisajele, alții au lăsat în urmă „amintiri” mai puțin plăcute: PET-uri, doze, ambalaje, resturi [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-lasat-numai-gunoaie-pe-drumurile-nationale-dupa-weekend/">Au lăsat numai gunoaie pe drumurile naționale, după weekend</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Reprezentanții DRDP Craiova au făcut un bilanț al efectelor lăsate de turiști după weekend pe drumurile naționale.<br />
Așadar, luni dimineața, bilanțul „turiștilor” de week-end arată cum înțeleg unii să lase o urmă în trecerea lor:<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404785" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-2-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>,,În timp ce unii au admirat peisajele, alții au lăsat în urmă „amintiri” mai puțin plăcute: PET-uri, doze, ambalaje, resturi alimentare și, tot mai des, saci întregi cu gunoi menajer aduși de acasă și abandonați pe marginea drumurilor sau în coșurile de gunoi din parcări.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404786" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-3-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Ca în fiecare săptămână, colegii noștri au ieșit să strângă ceea ce proprietarii acestor „suveniruri” au considerat că poate rămâne în natură.<br />
Din păcate, nu vorbim doar despre deșeuri aruncate din mers, ci și despre persoane care aleg să-și golească gunoiul menajer în parcări sau la marginea drumului, în loc să-l depoziteze în pubelele proprii.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404787" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/gunoaie-4-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Ne-ar plăcea să investim timpul și resursele în întreținerea și siguranța drumurilor, nu în curățenia făcută după cei care încă nu au aflat că geamul mașinii nu este ușa coșului de gunoi, iar parcările nu sunt platforme pentru depozitarea deșeurilor menajere.<br />
Respectul față de drum, față de natură și față de cei din jur începe cu un gest simplu: îți duci gunoiul acolo unde îi este locul”, au transmis reprezentanții DRDP Craiova.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-lasat-numai-gunoaie-pe-drumurile-nationale-dupa-weekend/">Au lăsat numai gunoaie pe drumurile naționale, după weekend</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/au-lasat-numai-gunoaie-pe-drumurile-nationale-dupa-weekend/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce jucării sunt potrivite pentru copiii de 2-3 ani</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-jucarii-sunt-potrivite-pentru-copiii-de-2-3-ani/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-jucarii-sunt-potrivite-pentru-copiii-de-2-3-ani/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 22 Jun 2026 05:46:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[alegerea unei jucării potrivite]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltarea copilului]]></category>
		<category><![CDATA[magazin de jucării]]></category>
		<category><![CDATA[tipuri de jucării]]></category>
		<category><![CDATA[valoarea educativă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404726</guid>

					<description><![CDATA[<p>Într-un magazin de jucării, raftul pentru copiii mici poate părea copleșitor: sute de produse, culori, materiale, promisiuni tipărite pe ambalaj. Dar alegerea unei jucării potrivite pentru copiii de 2-3 ani nu este o chestiune de preferință estetică sau de buget, ci una cu mize concrete de siguranță și dezvoltare. Cilindrul de testare EN 71-1, folosit [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-jucarii-sunt-potrivite-pentru-copiii-de-2-3-ani/">Ce jucării sunt potrivite pentru copiii de 2-3 ani</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Într-un magazin de jucării, raftul pentru copiii mici poate părea copleșitor: sute de produse, culori, materiale, promisiuni tipărite pe ambalaj. Dar alegerea unei jucării potrivite pentru copiii de 2-3 ani nu este o chestiune de preferință estetică sau de buget, ci una cu mize concrete de siguranță și dezvoltare. Cilindrul de testare EN 71-1, folosit în laboratoarele europene, are un diametru de 31,7 milimetri, aproximând dimensiunea gâtlejului unui copil de 3 ani. Orice piesă care intră în acest cilindru este clasificată automat ca pericol de sufocare. Detaliul tehnic traduce în termeni practici ce înseamnă, de fapt, o jucărie potrivită vârstei.</p>
<p>La această vârstă, creierul formează conexiuni neuronale cu o viteză care nu se va mai repeta în niciun alt moment al vieții. Atenția, memoria, capacitatea de rezolvare a problemelor și învățarea prin imitație se construiesc simultan, iar jucăria devine, în sens propriu, un instrument de lucru pentru creier. Nu orice jucărie îndeplinește această funcție și nu orice jucărie este sigură pentru această grupă de vârstă.</p>
<h2><strong>Ce se întâmplă în dezvoltarea copilului între 2 și 3 ani</strong></h2>
<p>Între 2 și 3 ani au loc, în paralel, mai multe procese de dezvoltare care ar trebui să ghideze alegerea <a href="https://evawoodtoys.ro/jucarii-copii-2-3-ani/">jucăriilor pentru copii de 2-3 ani</a>. Motricitatea fină, adică precizia mișcărilor mâinilor și degetelor, și motricitatea grosieră, adică coordonarea corpului în mișcări ample, se dezvoltă simultan. Un copil are nevoie, prin urmare, de jucării care să solicite ambele tipuri de control motor.</p>
<p>Limbajul cunoaște o expansiune rapidă în această perioadă. Copiii leagă cuvinte în propoziții, pun întrebări, repetă ce aud și testează constant structuri noi. Jucăriile care stimulează comunicarea, fie că implică numire, descriere sau narațiune, contribuie direct la îmbogățirea vocabularului.</p>
<p>Tot la această vârstă apare jocul simbolic: copilul folosește un obiect pentru a reprezenta altceva, construiește scenarii și imită lumea adulților. Această capacitate nu este un simplu amuzament, ea stă la baza înțelegerii cauzalității, a relațiilor sociale și a creativității. O bucătărie de jucărie, o trusă de doctor sau figurine de animale nu sunt accesorii decorative, ci materiale de lucru pentru un proces cognitiv real.</p>
<h2><strong>Tipuri de jucării care susțin această etapă</strong></h2>
<p>Cuburile de construcție mari și colorate rămân printre cele mai recomandate jucării pentru această grupă de vârstă, din motive care nu țin de tradiție, ci de funcționalitate. Sunt ușor de manevrat de mâinile mici, nu prezintă risc de înghițire dacă sunt dimensionate corect și solicită simultan planificarea, coordonarea și înțelegerea spațiului.</p>
<p>Jucăriile de sortare și asociere, în care copilul potrivește forme, culori sau mărimi, antrenează atenția și memoria de lucru fără a frustra printr-o complexitate excesivă. Puzzle-urile incastru cu butoni mari sunt o variantă potrivită: oferă feedback imediat, piesa intră sau nu intră, ceea ce susține învățarea prin consecință directă.</p>
<p>Instrumentele muzicale simple, tobițe, xilofoane, maracas, nu necesită coordonare avansată și oferă o primă introducere în relația cauza-efect, în ritm și în explorarea senzorială. Jucăriile de șiretuit sau mărgelele mari din lemn pe care copilul le înșiră pe o sârmă lucrează precis motricitatea fină, pregătind mâna pentru scris.</p>
<p>Jocul de rol merită o atenție specială. Seturile de ustensile de bucătărie, trusele de doctor sau animalele din lemn cu care copilul construiește scenarii nu sunt mai puțin educative decât un puzzle, ele solicită un tip diferit de gândire, mai legat de înțelegerea relațiilor sociale și de creativitate. EvaWoodToys.ro organizează produsele pe grupe de vârstă cu subcategorii detaliate, inclusiv pentru intervalul 2-3 ani, ceea ce simplifică filtrarea ofertei după etapa de dezvoltare a copilului.</p>
<h2><strong>Mitul jucăriei cu multe funcții electronice</strong></h2>
<p>O concepție des întâlnită leagă valoarea educativă a unei jucării de numărul de funcții electronice pe care le are: lumini, sunete, butoane, răspunsuri vocale. Pentru copiii de 2-3 ani, această logică nu este susținută de datele despre dezvoltare. O jucărie care face totul singură lasă copilului un rol pasiv, el apasă un buton și primește un spectacol. O jucărie simplă, fără baterii, cere copilului să construiască, să imagineze, să repete și să rezolve.</p>
<p>Asta nu înseamnă că orice jucărie electronică este inutilă, ci că funcțiile electronice nu sunt, prin ele însele, un indicator de calitate sau de potrivire pentru vârstă. Criteriul relevant este dacă jucăria îl pune pe copil în poziția de agent activ sau de spectator.</p>
<h2><strong>Siguranța nu este o opțiune</strong></h2>
<p>Avertismentul „Not suitable for children under 36 months. Small parts. Choking hazard&#8221; pe careîl vedeți pe ambalajele jucăriilor nu este o recomandare orientativă. El are bază în reglementările europene (Directiva 2009/48/EC) și reflectă un risc fizic real și documentat. În 2022, din 452 de incidente cu risc grav raportate în categoria jucăriilor prin sistemul EU Safety Gate, 195 au vizat pericolul de sufocare prin înghițire.</p>
<p>Noul Regulament UE privind siguranța jucăriilor (Regulation 2025/2509), adoptat în noiembrie 2025 și intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, consolidează aceste cerințe, introducând și un pașaport digital de produs pentru toate jucăriile. Perioada de tranziție se extinde până în august 2030, dar jucăriile nou introduse pe piață trebuie să respecte deja standardele actualizate.</p>
<p>Jucăriile vechi sau second-hand ridică un risc suplimentar: pot conține vopsele cu plumb sau alte materiale care nu respectă reglementările actuale. Chiar dacă o jucărie pare în stare bună, absența unui marcaj CE actualizat sau provenința incertă sunt motive suficiente pentru prudență.</p>
<h2><strong>Cadourile pentru copiii apropiați de 4 ani, o zonă de tranziție</strong></h2>
<p><a href="https://evawoodtoys.ro/jucarii-copii-4-5-ani/">Cadourile pentru copii de 4 ani</a> necesită o ajustare de perspectivă față de ce funcționează la 2-3 ani. La 4 ani, copilul tolerează mai bine regulile unui joc, poate urmări instrucțiuni mai complexe și începe să joace în cooperare cu alți copii. Jocurile de societate simple, puzzle-urile cu mai multe piese, seturile de construcție mai elaborate sau jocurile de memorie devin potrivite și atractive.</p>
<p>Confuzia între cele două grupe de vârstă poate merge în ambele direcții: o jucărie pentru 4 ani dată unui copil de 2 ani poate fi frustrantă sau periculoasă, iar o jucărie pentru 2 ani oferită unui copil de 4 ani va fi abandonată rapid din lipsă de provocare. Eticheta de vârstă de pe ambalaj nu este o convenție de marketing, ea reflectă o evaluare a complexității motorii, cognitive și de siguranță fizică.</p>
<p>Un criteriu practic pentru orice cadou, indiferent de vârstă: jucăria ar trebui să ofere copilului ceva de rezolvat, de construit sau de imaginat. Această distincție elimină o mare parte din alegerile greșite, indiferent de buget, și se aplică la fel de bine unui set de cuburi din lemn ca și unui joc de memorie cu imagini.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-jucarii-sunt-potrivite-pentru-copiii-de-2-3-ani/">Ce jucării sunt potrivite pentru copiii de 2-3 ani</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-jucarii-sunt-potrivite-pentru-copiii-de-2-3-ani/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>7 jocuri vechi încă la modă, prezente în topurile celor mai populare sloturi online</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-jocuri-vechi-inca-la-moda-prezente-in-topurile-celor-mai-populare-sloturi-online/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-jocuri-vechi-inca-la-moda-prezente-in-topurile-celor-mai-populare-sloturi-online/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 19 Jun 2026 14:10:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cazinoul online]]></category>
		<category><![CDATA[Juicy Fruits]]></category>
		<category><![CDATA[Shining Crown]]></category>
		<category><![CDATA[sloturi online]]></category>
		<category><![CDATA[TopBet]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404554</guid>

					<description><![CDATA[<p>Deși constant apar sloturi online, unele jocuri par că nu se vor demoda niciodată. Din acest motiv, în topurile cu sloturi online sunt incluse adesea și producții care au ani buni de la lansare. Ele au un număr mare de jucători pasionați, care le fac să fie relevante chiar și la ani distanță de când [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-jocuri-vechi-inca-la-moda-prezente-in-topurile-celor-mai-populare-sloturi-online/">7 jocuri vechi încă la modă, prezente în topurile celor mai populare sloturi online</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Deși constant apar sloturi online, unele jocuri par că nu se vor demoda niciodată. Din acest motiv, în topurile cu sloturi online sunt incluse adesea și producții care au ani buni de la lansare. Ele au un număr mare de jucători pasionați, care le fac să fie relevante chiar și la ani distanță de când au apărut pe piață.</p>
<p>Poate că unele dintre ele nici nu au funcțiile speciale ale sloturilor lansate recent, dar chiar și așa se bucură de un succes real. Pentru a veni în ajutorul utilizatorilor, cazinoul online TopBet a creat o categorie specială cu cele mai populare sloturi la adresa <a href="https://topbet.ro/ro/games/popular">https://topbet.ro/ro/games/popular</a>. Pe listă se află atât jocuri mai noi, dar și unele mai vechi. Am ales din această colecție 7 jocuri cunoscute de aproape toți utilizatorii.</p>
<h2><strong>Shining Crown</strong></h2>
<p>În topurile cu cele mai populare sloturi online, Shining Crown este aproape nelipsit. Jocul a fost lansat de Amusnet Interactive în 2014 și, chiar dacă a trecut un deceniu de la lansare, rămâne unul dintre cele mai apreciate. Jocul este cât se poate de simplu, ca simboluri întâlnim fructe și coroane, dar și cifra 7. Fiind un slot marca Amusnet Interactive, e conectat și la un jackpot. Jocul în sine are 10 linii de plată, iar pe cele cinci role sunt derulate cele 13 simboluri. Coroana are rolul de joker. Ca funcții speciale, Shining Crown nu excelează, dar are Gamble și acces la Jackpot Mystery Cards.</p>
<h2><strong>Lucky Clover</strong></h2>
<p>Slotul lansat de iSoftBet în 2017 rămâne unul dintre cele mai populare. În centrul acțiunii se află Trifoiul cu 4 foi, considerat <a href="https://stirileprotv.ro/divers/semnificatia-trifoiului-cu-patru-foi-de-ce-este-considerat-simbolul-suprem-al-norocului-si-cum-se-planteaza.html">un simbol al norocului</a> în multe culturi. De asemenea, Diamantele sunt și ele prezente în acest joc, care are și jackpoturi progresive. Per total, este un joc cu grafică simplă, dar este apreciat în continuare de utilizatori.</p>
<h2><strong>20 Golden Coins</strong></h2>
<p>Adus pe piață de cei de la Amusnet în urmă cu mai bine de cinci ani, 20 Golden Coins este, așa cum spune și numele, un joc cu monede aurii. Are 5 role și 20 de linii de plată, cifra 7 este simbolul Wild, în timp ce o stea este Scatterul. Un joc cu recenzii bune în mediul online, apreciat de utilizatori.</p>
<h2><strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404556" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1.jpg" alt="" width="800" height="448" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1-320x179.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1-768x430.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1-750x420.jpg 750w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/foto-interior-1-696x390.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>40 Treasures</strong></h2>
<p>40 Treasures este un slot din colecția CT Interactive, care are o structură 5&#215;4 și 40 de linii de plată. Volatilitatea sa este medie și, chiar dacă a împlinit 10 ani de la lansare în iunie 2026, rămâne un joc relevant, chiar dacă are o grafică simplistă, ce amintește de mai toate sloturile online cu fructe.</p>
<h2><strong>40 Burning Hot</strong></h2>
<p>Profitând de succesul uriaș avut de Burning Hot, cei de la Amusnet au lansat numeroase alte variante. Una dintre cele mai interesante este 40 Burning Hot, care a apărut în 2017. Așa cum spune și numele, are 40 de linii de plată fixe, o volatilitate medie și continuă povestea de succes a slotului original.</p>
<h2><strong>Juicy Fruits</strong></h2>
<p>Sunt mai bine de cinci ani de când Pragmatic Play a lansat Juicy Fruits, iar acesta este încă unul dintre cele mai relevante sloturi online cu fructe. Matricea are un format 5&#215;5, iar jocul beneficiază de 50 de linii de plată și de o volatilitate ridicată. Are rotiri gratuite și wild-uri progresive.</p>
<h2><strong>Hades</strong></h2>
<p>YggDrasil este recunoscut ca un provider care alocă atenție mare părții grafice, iar <a href="https://dexonline.ro/intrare/Hades/185156">Hades</a> este un exemplu cât se poate de relevant. Lansat în 2020, slotul a venit cu multe inovații pentru acel moment, datorită modului interactiv al funcțiilor speciale.</p>
<p>Sloturile vechi, dar încă populare arată că, deși această industrie este în continuă schimbare, unele titluri rămân relevante și odată cu trecerea timpului, semn că sentimentul de nostalgie poate avea un cuvânt greu de spus în acest domeniu.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-jocuri-vechi-inca-la-moda-prezente-in-topurile-celor-mai-populare-sloturi-online/">7 jocuri vechi încă la modă, prezente în topurile celor mai populare sloturi online</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/7-jocuri-vechi-inca-la-moda-prezente-in-topurile-celor-mai-populare-sloturi-online/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Se ridică restricțiile pe DN7</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-ridica-restrictiile-pe-dn7/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-ridica-restrictiile-pe-dn7/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 18 Jun 2026 21:25:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Administrația drumurilor naționale]]></category>
		<category><![CDATA[circula pe DN7]]></category>
		<category><![CDATA[plase de protecție]]></category>
		<category><![CDATA[restrictii]]></category>
		<category><![CDATA[Valea Oltului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404492</guid>

					<description><![CDATA[<p>Administrația drumurilor naționale informează cum se va circula pe DN7, în următoarele două zile, în zona pasajului de cale ferată Râul Vadului. Astfel, pentru fluidizarea traficului și reducerea timpilor de așteptare în contextul valorilor ridicate de trafic estimate pentru sfârșitul săptămânii, restricția de circulație instituită în zona pasajului CF de la Râul Vadului va fi [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-ridica-restrictiile-pe-dn7/">Se ridică restricțiile pe DN7</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Administrația drumurilor naționale informează cum se va circula pe DN7, în următoarele două zile, în zona pasajului de cale ferată Râul Vadului. Astfel, pentru fluidizarea traficului și reducerea timpilor de așteptare în contextul valorilor ridicate de trafic estimate pentru sfârșitul săptămânii, restricția de circulație instituită în zona pasajului CF de la Râul Vadului va fi ridicată temporar.<br />
,,Începând de vineri, ora 16:00, și până sâmbătă, ora 08:00, circulația se va desfășura pe ambele sensuri de mers. Măsura a fost luată având în vedere valorile de trafic prognozate pe DN 7 în această perioadă. După expirarea intervalului menționat, circulația va reveni la condițiile impuse de desfășurarea lucrărilor”, arată DRDP Craiova.<br />
Amintim că se lucrează pe DN 7 &#8211; Valea Oltului, Echipele din teren montând plase de protecție pe versanți, o măsură importantă pentru creșterea siguranței circulației și reducerea riscului de căderi de pietre pe carosabil.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-ridica-restrictiile-pe-dn7/">Se ridică restricțiile pe DN7</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/se-ridica-restrictiile-pe-dn7/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>În aceste zile ale începutului de sezon estival, Grijă la incursiunile montane</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-aceste-zile-ale-inceputului-de-sezon-estival-grija-la-incursiunile-montane/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-aceste-zile-ale-inceputului-de-sezon-estival-grija-la-incursiunile-montane/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 18 Jun 2026 21:17:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Baia de fier]]></category>
		<category><![CDATA[Cerna]]></category>
		<category><![CDATA[cheile sohodolului]]></category>
		<category><![CDATA[lainici]]></category>
		<category><![CDATA[Polovragi]]></category>
		<category><![CDATA[Rânca]]></category>
		<category><![CDATA[sezon estival]]></category>
		<category><![CDATA[trasee turistice montane]]></category>
		<category><![CDATA[Zona munţilor Vâlcan]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404499</guid>

					<description><![CDATA[<p>Iubitorii turismului gorjean și nu numai pot alege dintre cele peste 35 de trasee montane principale ori secundare, 4 zone speologice unde pot vizita și, de ce nu, explora peșteri și avene ori parcurge canioane, 3 perimetre de alpinism și escaladă cu trasee omologate, zone amenajate pentru activități de zbor cu parapanta ori deltaplanul, trasee [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-aceste-zile-ale-inceputului-de-sezon-estival-grija-la-incursiunile-montane/">În aceste zile ale începutului de sezon estival, Grijă la incursiunile montane</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Iubitorii turismului gorjean și nu numai pot alege dintre cele peste 35 de trasee montane principale ori secundare, 4 zone speologice unde pot vizita și, de ce nu, explora peșteri și avene ori parcurge canioane, 3 perimetre de alpinism și escaladă cu trasee omologate, zone amenajate pentru activități de zbor cu parapanta ori deltaplanul, trasee de mountain-bike sau 4&#215;4 și, nu în ultimul rând, trasee de coborâre pe ape repezi.</strong></p>
<p>Zona Munților Vâlcan cuprinde 10 trasee turistice montane și unul de creastă, două zone de interes agroturistic și etnofolcloric, precum și o zonă de alpinism și escaladă omologată (Cheile Sohodolului), unde, cu câțiva ani în urmă, s-a disputat chiar o etapă din Campionatul Național de Escaladă și Alpinism.<br />
Perimetrul Cerna–Mehedinți–Godeanu este compus din 8 trasee montane pedestre, 3 trasee de creastă și două zone de interes ecoturistic (Padeș–Valea Mare și Cerna Sat–Izvoarele Cernei).<br />
Masivul Parâng are în compunere 10 trasee montane pedestre și unul de creastă, 4 zone de interes agro- și ecoturistic (Lainici, Rânca, Baia de Fier și Polovragi), 2 zone de alpinism cu trasee omologate și una de schi (Rânca).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404505" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2.jpg" alt="" width="1200" height="1613" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-179x240.jpg 179w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-595x800.jpg 595w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-768x1032.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-1143x1536.jpg 1143w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-312x420.jpg 312w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-696x936.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-2-1068x1436.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Pentru cei interesați, Gorjul dispune de un număr impresionant de peșteri și avene, ce sunt grupate în mai multe perimetre speologice (Polovragi, Baia de Fier, Lainici, Sohodol, Șușița Verde și Șușița Seacă, Pocruia, Cloșani și Motru Sec). O parte din cele peste 2.000 de cavități conțin forme și fenomene carstice deosebite, ce impresionează ochiul.<br />
Gorjul deține, la acest capitol, chiar două superlative naționale (cel mai adânc puț subteran și cea mai mare stalagmită, la două cavități localizate în masivul Pleșa Sohodolului), precum și fenomene foarte rare chiar la nivel european (câmpurile de lapiezuri dintre Șușița Seacă și Sohodol, depozitele de terra rossa și, de ce nu, Inelul de Piatră de pe Cheile Sohodolului, pe unde se presupune că a fost vechiul curs al râului Sohodol, de acum câteva milioane de ani, când apa nu începuse eroziunea calcarelor a ceea ce astăzi numim Cheile Sohodolului).<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404506" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3.jpg" alt="" width="1200" height="680" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3-320x181.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3-1024x580.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3-768x435.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3-741x420.jpg 741w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3-696x394.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-3-1068x605.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Iată, așadar, o bogată ofertă pentru cei îndrăgostiți de munte, alpinism, escaladă, speologie și, de ce nu, canyoning, rafting și fotografie montană ori speologică. Totuși, înainte de a se avânta în practicarea sporturilor montane, fie ca montaniard sau speolog cu experiență, fie ca învățăcel, trebuie să cunoaștem câteva lucruri despre riscurile ce pot apărea la tot pasul, ignorarea acestora nefiind nicidecum o soluție de luat în seamă.<br />
Câteva păreri sau, haideți să le zicem, învățăminte decantate din experiența ghizilor montani ori de speologie profesioniști, montaniarzilor cu mare experiență în sporturile montane de vară și iarnă, schiorilor experimentați, ar putea fi luate în seamă, cu precizarea că aplicarea corectă a acestora în teren ar putea salva o viață sau mai multe.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404507" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4.jpg" alt="" width="1200" height="763" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4-320x203.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4-1024x651.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4-768x488.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4-661x420.jpg 661w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4-696x443.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-4-1068x679.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Majoritatea sporturilor montane sunt considerate activități extreme. În cursul practicării acestora, doza de pericol poate fi mai mare sau mai mică, în funcție de activitatea desfășurată. Prin cunoștințe și pregătire, participanții caută să reducă această doză la un nivel cât mai mic.<br />
Limita personală a responsabilității nu o cunoaște cu exactitate decât cel în cauză, niciodată altul. Această limită, scria un cunoscut alpinist, exclude acel domeniu al sporturilor montane ce se identifică cu un joc de noroc.<br />
Aici se situează activitățile umane caracterizate prin pericole obiective: escaladele la care predomină, de la început, condițiile meteo proaste, escaladele la care echipamentul nu corespunde scopului propus, acolo unde ambiția și teribilismul fac ca limita posibilităților proprii să fie uitată și, în fine, mersul solidar pe munte.<br />
În funcție de proveniența lor, se pot defini două categorii de pericole: subiective și obiective, amândouă aproape la fel de importante.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404508" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5.jpg" alt="" width="1200" height="790" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5-320x211.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5-1024x674.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5-768x506.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5-638x420.jpg 638w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5-696x458.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-5-1068x703.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Totuși, la ora actuală, se consideră că pericolele subiective fac cele mai multe victime în munți. Acest fel de pericole își au geneza în însuși subiect, în cazul nostru practicantul unui sport montan, și depind în cea mai mare măsură de intelectul său. Un loc important îl ocupă ignoranța, însoțită de neglijență și delăsare.<br />
Înainte de a face primul pas în practicarea sporturilor montane, este neapărat nevoie să cunoaștem bine terenul de joc, muntele în cazul nostru, sub toate aspectele sale, să ținem cont de regulile „jocului” și să învățăm din experiența altora. Dacă este posibil, trebuie urmate cursuri de specialitate sub supravegherea unor instructori calificați.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404511" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-6.jpg" alt="" width="612" height="404" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-6.jpg 612w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-6-320x211.jpg 320w" sizes="auto, (max-width: 612px) 100vw, 612px" />Experiența se câștigă parcurgând, la început, trasee ușoare, necesare formării deprinderilor de a învinge greutățile, la început mai mici, iar cu timpul mai mari și mai complexe. Nu trebuie să ne hazardăm de la început pe trasee lungi, dificile și pe vreme nefavorabilă.<br />
Toate sporturile legate de munte necesită o bună condiție fizică, iar aceasta se obține prin antrenament pe „terenul de joc”, adică muntele, în cazul nostru.<br />
O sursă importantă de pericole o constituie oboseala, ce conduce la slăbirea rezistenței fizice și a atenției, cu neglijarea regulilor muntelui. În acest sens, se poate aminti alimentația corespunzătoare pe munte și trebuie acceptată ideea că nu trebuie să se ajungă până la epuizarea totală a resurselor fizice, ci alimentația să se facă rațional, pentru a se completa caloriile consumate prin efort.<br />
Principalele aptitudini și calități pentru practicanții sporturilor montane sunt fie înnăscute, fie dobândite prin școală și educație.<br />
Pericolele obiective își au natura în „obiect”, deci în natura înconjurătoare. O mare atenție trebuie acordată banalului mers, mai ales pe porțiuni de iarbă ce alternează cu trepte stâncoase verticale. Adesea, un traseu montan pare, la prima vedere, foarte simplu, dar, în realitate, el este extrem de periculos prin iarba udă, porțiuni de mușchi umed și chiar pasaje de stâncă înierbată.<br />
Nu mai puțin periculoasă este stânca friabilă, degradată de acțiunea agenților externi. Vizibil sau mai puțin vizibil, orice stâncă suferă de pe urma factorilor externi și acest lucru trebuie verificat de fiecare dată când avem de-a face cu porțiuni de stâncă friabilă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404513" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7.jpg" alt="" width="1200" height="661" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7-320x176.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7-1024x564.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7-768x423.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7-762x420.jpg 762w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7-696x383.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/pericole-munte-7-1068x588.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />De asemenea, trebuie evitată dislocarea de pietre, care pot constitui adevărate proiectile pentru cei aflați mai jos. Porțiunile de stâncă friabilă se pot recunoaște ușor după conurile de grohotiș aflate la baza lor. Alt pericol îl reprezintă înghețul și dezghețul succesiv, care, în munții noștri, se produce, de regulă, la sfârșitul iernii. Aceste fenomene, ca și ploile torențiale, pot provoca căderi de pietre izolate sau, în avalanșe, până la dislocarea de lespezi întregi.<br />
Pentru parcurgerea unui traseu de escaladă, un bun indiciu îl poate constitui stratificarea stâncii, care poate fi înclinată în jos, ca țiglele de pe casă, sau în sus, ca o adevărată scară naturală.<br />
Stânca udă și, în special, cea acoperită de mâzgă este cu mult mai alunecoasă decât cea uscată, astfel că anumite pasaje, care pe vreme bună se trec ușor, în stare udă devin de netrecut.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-aceste-zile-ale-inceputului-de-sezon-estival-grija-la-incursiunile-montane/">În aceste zile ale începutului de sezon estival, Grijă la incursiunile montane</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/in-aceste-zile-ale-inceputului-de-sezon-estival-grija-la-incursiunile-montane/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Universitatea Politehnica Timișoara: Diplomă acreditată, cursuri online și în weekend: Ai job. Ai viață. Acum ai și facultate. Înscrierile pentru Admitere la distanță și cu frecvență redusă 2026, deschise din 1 mai</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/universitatea-politehnica-timisoara-diploma-acreditata-cursuri-online-si-in-weekend-ai-job-ai-viata-acum-ai-si-facultate-inscrierile-pentru-admitere-la-distanta-si-cu-frecventa-redusa-2026-desc/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/universitatea-politehnica-timisoara-diploma-acreditata-cursuri-online-si-in-weekend-ai-job-ai-viata-acum-ai-si-facultate-inscrierile-pentru-admitere-la-distanta-si-cu-frecventa-redusa-2026-desc/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Jun 2026 11:05:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[carieră de succes]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri online]]></category>
		<category><![CDATA[diplomă acreditată]]></category>
		<category><![CDATA[frecventa redusa]]></category>
		<category><![CDATA[programele de studiu la distanță]]></category>
		<category><![CDATA[Universitatea Politehnica Timişoara]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404242</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pregătește-te pentru o carieră de succes cu programele de studiu la distanță (ID) și cu frecvență redusă (IFR) ale Universității Politehnica Timișoara: Informatică ID, Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații ID, Comunicare și Relații Publice ID, Tehnologia Construcțiilor de Mașini IFR. Înscrieri exclusiv online, prin Enroll. Începând cu 1 mai 2026 s-au deschis înscrierile la admiterea [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/universitatea-politehnica-timisoara-diploma-acreditata-cursuri-online-si-in-weekend-ai-job-ai-viata-acum-ai-si-facultate-inscrierile-pentru-admitere-la-distanta-si-cu-frecventa-redusa-2026-desc/">Universitatea Politehnica Timișoara: Diplomă acreditată, cursuri online și în weekend: Ai job. Ai viață. Acum ai și facultate. Înscrierile pentru Admitere la distanță și cu frecvență redusă 2026, deschise din 1 mai</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pregătește-te pentru o carieră de succes cu programele de studiu la distanță (ID) și cu frecvență redusă (IFR) ale Universității Politehnica Timișoara: <strong>Informatică ID, Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații ID, Comunicare și Relații Publice ID, Tehnologia Construcțiilor de Mașini IFR. Înscrieri exclusiv online, prin Enroll.</strong></p>
<p>Începând cu <strong>1 mai 2026</strong> s-au deschis înscrierile la admiterea pentru sesiunea de vară 2026 la programele de studiu la învățământ la distanță și învățământ cu frecvență redusă din UPT. Dacă îți dorești o diplomă universitară prestigioasă, dar ai nevoie de un program de studiu adaptabil la angajamentele tale, Universitatea Politehnica Timișoara, prin Departamentul de ID/IFR și Educație Digitală, îți oferă soluția ideală.</p>
<p><strong>Învățare modernă și eficientă:</strong></p>
<p>Beneficiezi de o platformă online intuitivă —<strong> Campus Virtual UPT</strong> — pentru cursuri (disponibile integral, de la începutul semestrului), tutorizare online, comunicare continuă, gestionarea temelor și a notelor. Activitățile practice esențiale — laboratoare, seminarii și examene — sunt programate convenabil în weekend, în Timișoara, după cum urmează:</p>
<ul>
<li>2 întâlniri online + 2 față în față, în Universitate / semestru, programate în zilele de sâmbătă — pentru specializările la distanță (ID)</li>
<li>întâlniri online + fizic, sâmbăta și duminica (pe parcursul a 6 weekend-uri / semestru) conform planului de învățământ anual — pentru învățământ cu frecvență redusă (IFR)</li>
<li>examene programate în perioada sesiunii, numai în zile de weekend, atât pentru ID, cât și IFR (cu posibilitatea de a susține toate examenele / semestru pe parcursul unui singur weekend, timp de 3 zile), în Timișoara</li>
</ul>
<p><strong>Calitate academică garantată, suport dedicat:</strong></p>
<p>Cursurile, cadrele didactice, competențele dobândite, titlul obținut și oportunitățile profesionale sunt identice cu cele ale programelor de studiu cu frecvență. Echipa dedicată a Departamentului de ID/IFR și Educație digitală este alături de tine, oferindu-ți suport pe tot parcursul admiterii, dar și al studiilor.</p>
<p><strong>Diplome recunoscute național și internațional:</strong></p>
<p>Programele de studiu sunt acreditate ARACIS, iar diploma obținută are aceeași valoare cu cea a absolvenților de la forma de învățământ cu frecvență, cu menționarea specifică a modalității de studiu (la distanță/cu frecvență redusă). În plus, beneficiezi de aceeași programă analitică, cursuri și laboratoare și de îndrumarea cadrelor didactice experimentate.</p>
<p><strong>Specializări orientate spre cerințele din piața de muncă</strong></p>
<p>Începând cu luna mai 2026, Universitatea Politehnica Timișoara deschide procesul de admitere online pentru următoarele programe de licență ID/IFR: <strong>Informatică (ID); Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații (ID); Comunicare și Relații Publice (ID)</strong> și <strong>Tehnologia Construcțiilor de Mașini (IFR).</strong></p>
<p>Absolvind specializarea <strong>Informatică ID — 120 locuri,</strong> 3 ani de studiu, în colaborare cu Facultatea de Automatică și Calculatoare, poți deveni: dezvoltator de software, administrator de sisteme informatice, specialist în securitate cibernetică, analist de programe, administrator de rețea, dezvoltator de aplicații web sau profesor de informatică. <a href="https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/specializarea-informatica/">https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/specializarea-informatica/</a></p>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404244" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5.jpg" alt="" width="800" height="1005" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5-191x240.jpg 191w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5-637x800.jpg 637w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5-768x965.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5-334x420.jpg 334w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_4X5-696x874.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Diploma de licență în <strong>Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații ID — 50 locuri,</strong> 4 ani de studiu, în colaborare cu Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologii Informaționale, îți va deschide uși către o gamă variată de profesii de inginer, printre care: inginer specialist în telecomunicații mobile, inginer dezvoltator de rețele de comunicații, inginer dezvoltator de aplicații audio-video și TV, inginer dezvoltator multimedia și aplicații web. <a href="https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/tehnologii-si-sisteme-de-telecomunicatii/">https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/tehnologii-si-sisteme-de-telecomunicatii/</a></p>
<p>La absolvirea specializării <strong>Comunicare și Relații Publice ID — 75 locuri,</strong> 3 ani de studiu, în colaborare cu Facultatea de Științe ale Comunicării, printre oportunitățile profesionale de care poți profita se numără: specialist în relații publice, manager de comunicare, consilier de imagine sau specialist în comunicare de criză. <a href="https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/comunicare-si-relatii-publice/">https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/comunicare-si-relatii-publice/</a></p>
<p>Diploma de licență în <strong>Tehnologia Construcțiilor de Mașini IFR — 60 locuri,</strong> 4 ani de studiu, în colaborare cu Facultatea de Mecanică, îți va deschide uși către o gamă variată de profesii de inginer, în sectoare industriale diverse, printre care: industria de autovehicule, transporturi aeriene, navale și feroviare sau industria energetică. <a href="https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/tehnologia-constructiilor-de-masini/">https://elearning.upt.ro/ro/programele-de-studiu/licenta/tehnologia-constructiilor-de-masini/</a></p>
<p><strong>Concurs de dosare. Departajare: media de la Bacalaureat</strong></p>
<p>Admiterea la programele ID/IFR se realizează prin concurs de dosare, criteriul principal de departajare fiind media obținută la examenul de Bacalaureat. Ai flexibilitatea de a te înscrie atât online, cât și fizic, la sediul Departamentului de ID/IFR și Educație digitală UPT.</p>
<p><strong>Înscrierea este simplă: exclusiv online, prin Enroll</strong></p>
<p>Poți finaliza întregul proces de admitere și confirmare a locului online, prin intermediul aplicației dedicate Enroll (<a href="https://enroll.upt.ro">https://enroll.upt.ro</a>), sau personal, la sediul universității.</p>
<p><strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404245" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar.jpg" alt="" width="800" height="801" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar-240x240.jpg 240w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar-768x769.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar-419x420.jpg 419w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/Admitere_ID_2026_calendar-696x697.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Calendar ADMITERE ID/IFR 2026</strong></p>
<ul>
<li><strong>Înscriere</strong>: 1 mai – 22 iulie 2026, ora 14:00</li>
<li><strong>Concurs de dosare și afișarea rezultatelor:</strong> 22 iulie 2026</li>
<li><strong>Confirmări:</strong> 23 – 27 iulie 2026 (3 runde)</li>
<li><strong>Rezultate finale:</strong> 27 iulie 2026, ora 19:00</li>
</ul>
<p>Calendar detaliat: <a href="https://elearning.upt.ro/admitere/">https://elearning.upt.ro/admitere/</a></p>
<p><strong>Contactează-ne pentru mai multe informații:</strong></p>
<ul>
<li><strong>Telefon:</strong> 0256 403 300</li>
<li><strong>Mobil + WhatsApp:</strong> (+4)0725 890 389; (+4)0725 890 988</li>
<li><strong>E-mail:</strong> contact@elearning.upt.ro</li>
</ul>
<p>Urmărește noutățile legate de ADMITERE ID/IFR 2026 în timp real pe <strong>Canalul WhatsApp:</strong> <a href="https://whatsapp.com/channel/0029VbA5Ach3rZZgy962xm3a">https://whatsapp.com/channel/0029VbA5Ach3rZZgy962xm3a</a></p>
<p>sau pe social media Facebook: <a href="https://www.facebook.com/CIDUPT">https://www.facebook.com/CIDUPT</a>  Instagram: @elearning_upt</p>
<p><strong>Avantajele învățământului la distanță/cu frecvență redusă la UPT:</strong></p>
<ul>
<li><strong>Accesibilitate:</strong> Cursuri disponibile din prima zi de facultate online, prin platforma Campus Virtual UPT (<a href="http://www.cv.upt.ro">cv.upt.ro</a>)</li>
<li><strong>Organizare flexibilă:</strong> Acces la materiale de curs, încărcare teme/proiecte, note, noutăți și comunicare directă prin Campusul Virtual</li>
<li><strong>Suport constant:</strong> Comunicare și suport fizic și online cu profesorii și echipa DeL UPT</li>
<li><strong>Interacțiune directă:</strong> Întâlniri față-în-față în Timișoara, numai sâmbăta și duminica pentru activități practice și examene programate în weekend, în timpul sesiunii</li>
</ul>
<p><strong>Ce spun studenții și absolvenții noștri:</strong></p>
<p><em>„ID are profesori foarte buni și dedicați, care m-au ajutat să deprind cunoștințe în domeniul atât de dinamic al tehnologiei informației, prin cursuri moderne și interactive. Prin studiu continuu, lucru la firmă, concursuri, un internship în Finlanda și alte cursuri și specializări online pe care le-am urmat cu multă pasiune, cred că am reușit să acumulez multă experiență pe perioada facultății și să fiu cu un pas în fața colegilor mei, la finalizarea studiilor de licență.&#8221;</em> — Victor Holotescu, absolvent Informatică ID, promoția 2016</p>
<p><em>„Faptul că programa și profesorii sunt aceiași ca la cursurile de zi m-a convins să aleg IFR. Îmi permite să îmi gestionez timpul flexibil și să îmbin studiile cu activitatea mea profesională. Aș spune că aloc undeva la 10 ore pe săptămână pentru studiu și restul pentru muncă și sport.&#8221;</em> — Andrei Melinte, student TCM IFR</p>
<p><em>„Am ales ID pentru că lucrez full-time și îmi trebuia o diplomă de inginer ca să avansez în carieră. Ne-am obișnuit rapid cu sistemul de la ID, din primul an. Cursurile online, temele online. Profesorii au fost foarte ok, colegii la fel, ne-am ajutat în toți cei 4 ani.&#8221;</em> — Oana Sârbu, absolventă TST ID, promoția 2024</p>
<p><em>„Fiind mămică full-time cu copii mici, m-a atras programul flexibil. M-am obișnuit foarte repede cu programul de la ID, mai ales că am cursurile pe Campusul Virtual la îndemână și, cu multă organizare și o gestionare corectă a timpului, se poate învăța.&#8221;</em> — Andra Cristișor, CRP</p>
<p><strong>Contact:</strong></p>
<p>Departamentul de ID/IFR și Educație Digitală UPT Bd. Vasile Pârvan nr. 2B, clădirea Bibliotecii, corpul C, etaj IV</p>
<p>Telefon: 0256 403300 | Mobil: (+4)0725 890 389 / (+4)0725 890 988</p>
<p>E-mail: contact@elearning.upt.ro</p>
<p>Facebook: <a href="https://www.facebook.com/CIDUPT">https://www.facebook.com/CIDUPT</a></p>
<p>Instagram: @elearning_upt</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/universitatea-politehnica-timisoara-diploma-acreditata-cursuri-online-si-in-weekend-ai-job-ai-viata-acum-ai-si-facultate-inscrierile-pentru-admitere-la-distanta-si-cu-frecventa-redusa-2026-desc/">Universitatea Politehnica Timișoara: Diplomă acreditată, cursuri online și în weekend: Ai job. Ai viață. Acum ai și facultate. Înscrierile pentru Admitere la distanță și cu frecvență redusă 2026, deschise din 1 mai</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/universitatea-politehnica-timisoara-diploma-acreditata-cursuri-online-si-in-weekend-ai-job-ai-viata-acum-ai-si-facultate-inscrierile-pentru-admitere-la-distanta-si-cu-frecventa-redusa-2026-desc/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Trecerea lină de la alăptare la formula de lapte</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/trecerea-lina-de-la-alaptare-la-formula-de-lapte/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/trecerea-lina-de-la-alaptare-la-formula-de-lapte/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Jun 2026 05:54:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[alaptare]]></category>
		<category><![CDATA[bebelus]]></category>
		<category><![CDATA[Biberon]]></category>
		<category><![CDATA[formulă de lapte]]></category>
		<category><![CDATA[sfatul medicului pediatru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404211</guid>

					<description><![CDATA[<p>Momentul în care un bebeluș începe să primească formulă de lapte, fie alături de alăptare, fie în locul ei, poate fi delicat pentru întreaga familie. Făcută cu răbdare și blândețe, tranziția devine o experiență liniștită, nu o sursă de stres. Iată câteva repere care te ajută să treci de la sân la biberon fără disconfort [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/trecerea-lina-de-la-alaptare-la-formula-de-lapte/">Trecerea lină de la alăptare la formula de lapte</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Momentul în care un bebeluș începe să primească formulă de lapte, fie alături de alăptare, fie în locul ei, poate fi delicat pentru întreaga familie. Făcută cu răbdare și blândețe, tranziția devine o experiență liniștită, nu o sursă de stres. Iată câteva repere care te ajută să treci de la sân la biberon fără disconfort pentru cel mic.</em></p>
<h2><strong>De ce e bine să nu te grăbești</strong></h2>
<p>Bebelușul are nevoie de timp să se obișnuiască cu un gust și o textură noi, dar și cu senzația biberonului. O tranziție bruscă poate duce la refuz, agitație sau probleme digestive. Introdu schimbarea treptat, înlocuind pe rând câte o masă la fiecare câteva zile, astfel încât atât digestia, cât și starea emoțională a copilului să se adapteze lin.</p>
<h2><strong>Cum alegi prima formulă</strong></h2>
<p>Pentru început, optează pentru o formulă de început, adaptată vârstei sub șase luni, cu o compoziție cât mai apropiată de laptele matern. Caută ingrediente care susțin digestia și imunitatea, precum prebioticele, fierul și acizii grași esențiali. Poți explora o gamă variată de <a href="https://www.farmaciiledav.ro/marci/aptamil">formule de lapte praf pentru bebeluși</a>, potrivite fiecărei etape de dezvoltare.</p>
<h2><strong>Sfaturi pentru un biberon acceptat ușor</strong></h2>
<p>Alege un moment în care bebelușul este calm, nu foarte flămând și nici obosit. Poate ajuta dacă primul biberon îl oferă altcineva decât mama, pentru ca micuțul să nu asocieze prezența ei doar cu alăptarea. Verifică temperatura laptelui și debitul tetinei, ține copilul aproape și păstrează contactul vizual, recreând intimitatea de la sân.</p>
<h2><strong>Răbdare și sprijin de specialitate</strong></h2>
<p>Fiecare bebeluș are ritmul lui, iar unele refuzuri sunt normale la început. Nu renunța după prima încercare și evită să compari progresul cu al altor copii. Dacă apar dificultăți de adaptare sau semne digestive, cere sfatul medicului pediatru sau al consultantului în alăptare, care te pot ghida pas cu pas.</p>
<p>Cu blândețe, consecvență și sprijinul potrivit, trecerea la formulă devine un nou prilej de apropiere între tine și bebelușul tău.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/trecerea-lina-de-la-alaptare-la-formula-de-lapte/">Trecerea lină de la alăptare la formula de lapte</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/trecerea-lina-de-la-alaptare-la-formula-de-lapte/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Atenționare privind barajul de la Ișalnița</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atentionare-privind-barajul-de-la-isalnita/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atentionare-privind-barajul-de-la-isalnita/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihaela C. Horvath]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Jun 2026 21:20:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[atentionare]]></category>
		<category><![CDATA[barajul Ișalnița]]></category>
		<category><![CDATA[integritatea lucrărilor hidrotehnice]]></category>
		<category><![CDATA[pescuitul]]></category>
		<category><![CDATA[plăcuțe de avertizare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=404186</guid>

					<description><![CDATA[<p>În zona barajului Ișalnița de pe râul Jiu sunt amplasate, de către personalul Apele Române Jiu SGA Dolj, plăcuțe de avertizare cu scopul de a proteja atât viața și siguranța oamenilor, cât și integritatea lucrărilor hidrotehnice și a ecosistemului acvatic, arată Apele Române Jiu. Pescuitul în zonele nepermise poate pune în pericol persoanele aflate în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atentionare-privind-barajul-de-la-isalnita/">Atenționare privind barajul de la Ișalnița</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În zona barajului Ișalnița de pe râul Jiu sunt amplasate, de către personalul Apele Române Jiu SGA Dolj, plăcuțe de avertizare cu scopul de a proteja atât viața și siguranța oamenilor, cât și integritatea lucrărilor hidrotehnice și a ecosistemului acvatic, arată Apele Române Jiu.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404188" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1.jpg" alt="" width="800" height="1067" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-1-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Pescuitul în zonele nepermise poate pune în pericol persoanele aflate în apropierea barajului, iar activitățile desfășurate fără respectarea regulilor pot afecta exploatarea în siguranță a amenajării hidrotehnice.</p>
<p><strong>Accesul în baraj este stric interzis</strong><br />
Barajele și zonele aferente sunt obiective cu regim special. Accesul neautorizat poate genera situații periculoase din cauza infrastructurii, a diferențelor de nivel, a curenților de apă și a echipamentelor aflate în exploatare. ,,Râul Jiu este o resursă importantă pentru comunitate și natură.! Deșeurile abandonate pe maluri sau în apă afectează: calitatea apei; fauna și flora acvatică; aspectul zonelor de recreere; activitatea de gospodărire a apelor.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-404189" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2.jpg" alt="" width="800" height="1067" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/06/isalnita-2-696x928.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>De ce sunt necesare aceste avertismente? Pentru că fiecare regulă respectată contribuie la: prevenirea accidentelor; protejarea infrastructurii hidrotehnice; menținerea unui mediu curat; siguranța tuturor celor care folosesc zona râului Jiu. Un comportament responsabil în apropierea apelor înseamnă protecție pentru noi toți. Apele Române Jiu continuă acțiunile de informare și monitorizare pentru siguranța comunităților și protejarea resurselor de apă”, transmite administrația Apele Române Jiu.<br />
<em><strong>M.C.H.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atentionare-privind-barajul-de-la-isalnita/">Atenționare privind barajul de la Ișalnița</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atentionare-privind-barajul-de-la-isalnita/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
