Expoziția de artă sacră, „LĂUDAȚI-L PE DOMNUL”, vernisată la CJCPCT Gorj

Deschiderea oficială a expoziției de artă sacră „LĂUDAȚI-L PE DOMNUL” a avut loc luni, 4 mai 2026, la sala „Florin Isuf” a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, începând cu ora 16:00.

Expoziția de la CJCPCT Gorj, organizată de pictorul iconar Valeriu Stoica și Romulus Tudor, președintele Asociației Valea Amaradiei-Pegeni, a reunit lucrări semnate de artiștii iconari Valeriu Stoica, Elena Constantin, Mihaela Bădescu, Nicolai Nestor (din Rusia) și Ana Maria Marinică, alături de creațiile Grupului de copii ai Școlii de Vară de la Mănăstirea Hurezani.
La eveniment, alături de organizatori au fost prezenți, iubitori de artă și cultură din Târgu Jiu, Gheorghe Nichifor, Victor Troacă, Dan Pupăză, George Drăghescu, etc, delegația ANCMRR Gorj și delegația Filialei Județene Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale „Cultul Eroilor Regina Maria”, formată din: col. (rtr.) dr. ing. Loga Walter, col. (rtr.) Gigi Bușe, lt. col. (rtr.) Ghindă Ovidiu-Gabriel și prof. Grigore Haidău.
Curatorul evenimentului a fost managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj (CJCPCT Gorj), Ionuț-Viorel Bordeiași, care în cuvântul de deschidere a spus: „Astăzi vernisăm o expoziție de artă sacră, o expoziție de grup, o expoziție de icoane ortodoxe pe lemn, pe sticlă și pe piatră, intitulată sugestiv «Lăudați-L pe Domnul», așa cum este îndemnul din Psalmul 135, primul verset.” După prezentarea pictorilor iconari care expun lucrările lor, a continuat: „Expoziția de astăzi se încadrează perfect în cadrul perioadei anului bisericesc în care ne aflăm și anume în perioada penticostalului, perioada surprinsă între momentul Învierii Domnului și duminica tuturor sfinților. O perioadă încărcată de lumină și de spiritualitate profundă, în care omul este chemat să se mai uite din când în când în sus, spre cer și Dumnezeu”. Apoi a continuat: „Icoanele, numite și ferestre către cer, sunt reprezentări ale chipului unor persoane sfinte sau personaje biblice, în care omul e pus în situația de a înțelege cât mai bine actul de credință și să cadă în starea de rugăciune. Modalitatea de realizare a icoanei, doar un pictor iconar ne poate spune cât de greu este să aduci icoana de la material la spiritual. Acestea sunt, pe de-o parte lucrări de cult, dar pe de altă parte sunt și creații artistice.”
A urmat apoi o înșiruire de alocuțiuni. Primul a fost prof. dr. Gheorghe Nichifor, reprezentantul Consiliului Județean Gorj, care a punctat faptul că „suntem într-o sală modestă, dar încărcată de lucruri valoroase, prin ceea ce dumneavoastră ne-ați adus aici și ceea ce oferiți celor care vor veni aici în zilele următoare, cât această expoziție este deschisă publicului, și datorită celor care le prezintă în mass media”. A vorbit despre pictorul gorjean Iosif Keber care a pictat și biserica din comuna Salcia, județul Prahova, locul natal al domnului Nichifor, între cele două războaie mondiale. Deasemenea, a făcut o remarcă cu referire la asemănarea fizică a domnului Valeriu Stoica, prezent în sală, cu poetul Tudor Arghezi.
La rândul său, Valeriu Stoica, născut la 20 iunie 1952, în comuna Movila, județul Ialomița, un reputat pictor iconar și restaurator de pictură bisericească, cunoscut pentru dedicarea sa față de tradiția bizantină românească, cel care a fost inițiatorul acestei expoziții de artă sacră, a spus: „Eu vă fac expoziții de astea la capitală de vreo 20 de ani. Și m-am înțeles foarte bine cu colegii noștri care sunt aici de față și pe care domnul Bordeiași i-a prezentat deja. Sunt artiști serioși și pasionați de arta sacră, și care, în mod sigur, trăiesc din ceea ce fac cu mâna lor. Excepție face Ana Maria Marinică, care este și profesoară”. La final a adresat invitația de a fi cu toții prezenți, tot aici, pe data de 29 mai, când o să lanseze primele trei volume de poezie sacră intitulate: „Pilda Fiului Risipitor”, „Pilda Blândului Păstor” și „Pilda celor 10 fecioare”, din seria „Pilde explicate pe înțelesul tuturor, ilustrate cu picturi bizantine originale”. Textul acestora aparține Danielei Micu, iar ilustrațiile, pictorului Valeriu Stoica.
Doamna Elena Constantin, organizatoarea Taberei de Vară de la Mănăstirea Hurezani, a spus cu bucurie că a fost foarte încântată sufletește când domnul Romulus Tudor, președintele Asociației Valea Amaradiei-Pegeni, i-a propus o colaborare prin care să realizeze o Tabără se pictură și la Pegeni, comuna Hurezani din județul Gorj, care s-a și realizat la Mănăstirea Hurezani cu binecuvântarea călugărului Vasian și a maicii starețe Fotini. „Acolo s-au adunat copiii talentați la pictură din satele din jurul mănăstirii Hurezani, care au ascultat cu mare atenție ce le-am spus și eu cred că s-a format o legătură spirituală între noi. Vreau să mergem înainte cu această tabără, și cu ajutorul Bunului Dumnezeu să facem lucruri frumoase și utile pentru părinți și comunitate”, a spus cu evlavie, doamna Elena Constantin. A mulțumit pentru ocazia de a fi prezentă în cadrul acestei expoziții cu câteva lucrări, menționând și faptul că este pentru prima dată la Târgu Jiu.
Nicolai Nestor, pictor iconar din Rusia (n. 14 aprilie 1966), prezent la Târgu Jiu, având câteva icoane expuse în cadrul acestui eveniment, a spus că: „Icoana însoțește creștinul ortodox de la naștere până la moarte. Diferă foarte mult icoana lucrată de artistul plastic față de cea realizată de artistul iconar.” A povestit că face parte din acest grup de iconari de vreo 16 ani. Are un frate al mamei sale care a fost călugăr la Govora, dar a murit și e înmormântat la Mânăstirea Cozia.
Etnologul Pompiliu Ciolacu și pictor de icoane a spus că Tudor Arghezi a fost un critic al picturii care devenise redundantă sau ”la modă” în epocă, preferând o artă autentică, conectată la realitatea românească, nu doar o simplă pictare a peisajelor de la Balcic, care deveniseră o obsesie pentru artiștii interbelici. A dat următorul citat din Arghezi: „Pictorii care ne-au îmbuibat capul cu Balcicul să-și ia șevaletul și s-o apuce pe Jiu în sus, de-a dreapta și de-a stânga lui, și să ne arate în expoziții cum li s-au agățat pensulele de sprânceana Smarandei, de ițarii lui Marin, de pletele Parângului, de acea flacără mare care lumina cândva, cel mai sărac județ al țării, dar cu oamenii cei mai zdraveni și teferi la minte”. Apoi a continuat să povestească: „Eu toată viața mea am pictat icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane ferecate, icoane de metal și icoane pe piatră. Las în urma mea un muzeu care mi-e drag sufletul meu și se numește Muzeul Crucilor de lemn din Gorj. Acolo am strâns icoane și cruci vechi”.
În încheiere, domnul director Ionuț Viorel Bordeiași a precizat că de-a lungul timpului a existat o legătură strânsă între cultura națională și spiritualitatea ortodoxă. În mânăstiri și biserici s-au școlit românii până în epoca modernă. Ele au fost vetrele de cultură ale acestui popor. Acolo se învăța scrisul și cititul, acolo se formau lucrătorii cancelariilor domnești și boierești. După ce școlile s-au rupt de spațiul bisericesc, învățământul teologic și arta bisericească au continuat să se dezvolte. „Iată că și astăzi, Mânăstirea Hurezani sprijină aceste inițiative culturale, prin Școala de vară de pictură sacră pe care o organizează anual la Pegeni, comuna Hurezani”. A mulțumit părintelui și măicuței starețe și organizatorilor acestei expoziții, dar și celor prezenți la vernisaj invitându-i să admire aceste icoane realizate pe lemn, sticlă și piatră, lucrări ce evidențiază frumusețea, sensibilitatea și profunzimea artei sacre.
Gigi Bușe, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR