Aşa cum am precizat anterior, în ziua de 12 iulie 2026, în Duminica a 6-a după Rusalii, Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei a oficiat slujba Arhierească la resfinţirea Bisericii cu Hramul «Sf. Cuv. Parascheva» din Parohia Vladimir, Protopopiatul Târgu-Cărbuneşti, înconjurat de un sobor ales de preoţi şi diaconi. Vom continua cu detalierea cuvântului de învăţătură duhovnicească al Înaltului Ierarh, cel care a scos în evidenţă importanţa textului Evanghelic, mai ales că aceste incantaţii sunt vorbele frumoase, care fac să se nască în suflete înţelepciunea iubită de Dumnezeu! Odată ivită aceasta şi, dacă omul stăruie, e uşor să se bucure de sănătate şi sufletul şi corpul. Incantaţiile teologice ne arată că nu trebuie să te înduplece nimeni să tămăduieşti doar trupul, dacă Domnul nu-ţi încredinţează mai întâi sufletul 
ca să-l tămăduieşti cu ajutorul incantaţiei. Uneori, aceasta este cea mai mare greşală a oamenilor: ca unii medici să caute în chip deosebit o vindecare sau cealaltă a sufletului şi a trupului! În acest sens, Mitropolitul Olteniei a reiterat faptul că: ,,Acest lucru îl vedem şi în Evanghelia de astăzi, în care vedem că boala este consecinţa vieţii imorale, a vieţii păcătoase. Deci, omul, când greşeşte, greşeala se răsfrânge asupra trupului său! Deci, înainte de a fi bolnav cu trupul, omul este bolnav cu sufletul! Căci, sufletul este cel ispitit de diavolul, iar, omul, prin voinţă proprie, înclină spre «sfatul» celui rău! Dacă noi am fi fără de păcat, nu am suferi de nici o boală! Aceasta este consecinţa şi cauzalitatea păcatelor noastre” a subliniat Păstorul lăcaşelor de cult din Oltenia.
,,Vindecarea e un act foarte important şi are în vedere însănătoşirea omului”!
Ca urmare, în opinia Arhieriei sale, omul trebuie povăţuit stăruitor şi să nu fie înduplecat de nimeni, oricât de bogat ar fi, dintr-un neam ales sau oricât de frumos ar fi! Sfaturile şi îndemnurile adresate credincioşilor se referă la datoria de a da ascultare, de a crede în adevăr şi ascultare. Şi dacă vrei, potrivit textului Evanghelic, să-ţi încredinţezi sufletul tău, pentru a-l ademeni cu incantaţiile primite, iaertarea păcatului nu-ţi poate ajuta cu nimic! Din spusele Înaltului nostru Ierarh: ,,Paraliticul din Evanghelia de astăzi a săvârşit anumite păcate care i-au paralizat simţurile şi i-au împovărat viaţa. Oamenii răi, care se împotrivesc omului, cel care primeşte şi el un dar de la Dumnezeu, au început să cârtească! Ei considerau că Mântuitorul Hristos săvârşeşte un sacrilegiu, un mare păcat, dar, Domnul Iisus le-a răspuns acestora că Fiul Omului are putere ca să ierte păcatele şi să vindece! Vindecarea este un act foarte important şi are în vedere însănătoşirea omului. Atât iertarea păcatelor, cât şi vindecarea sunt în puterea Lui Dumnezeu! El este Acela Care ne iartă păcatele, iar, la Spovedanie, preotul nu este decât un «martor», iar, Cel Care iartă este numai Dumnezeu”, a precizat 
Mitropolitul Olteniei! Aprofundând cele spuse, Înaltpreasfinţia sa precizează că în mare măsură, credinţa este comună tuturor oamenilor şi stă la baza întregii strădanii de înălțare a lor prin cugetare, artă şi faptă etică, încât am putea spune că e inima apriorică a tot ce face din om o ființă deosebită de animal. Credinţa nu poate fi smulsă din om decât deodată cu omenitatea lui, cu coborârea lui în animalitate, cu încetarea lui de-a mai privi în sus, spre largi orizonturi, pentru că: ,,Domnul are grijă de copiii Săi, are grijă de noi, ca să nu suferim, iar păcatele pe care le-am făcut, chiar dacă sunt nenumărate, prin Spovedanie ni se iartă toate! Pentru că înaintea Lui Dumnezeu am păcătuit, şi El este Acela care ne iartă păcatele! Iertarea păcatelor este premergătoare vindecării noastre. Dacă ne spovedim cu luare aminte, ne şi vindecăm de păcatele noastre, de bolile noastre, de suferinţele noastre, pentru că Dumnezeu este Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre! Dacă analizăm bine, biserica este ca un Spital, ca o clinică unde ne vindecăm, pentru că noi am cerut ca să vină Dumnezeu şi aici, în biserica dumneavoastră, ca să vindece bolile! Înţelegem, deci, că Mântuitorul Hristos este prezent în biserică, El este Cel Care vine întotdeauna în viaţa noastră, pentru că a spus: Eu voi fi cu voi, până la sfârşitul veacurilor, când El va veni ca să judece viii şi morţii, pentru că este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat”, a subliniat cu elocinţă Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu!
,,La biserică, atunci când venim, ne şi vindecăm de suferinţele noastre”!
În partea finală a cuvântului de învăţătură duhovnicească, Mitropolitul Olteniei a atras atenţia asupra faptului că ştim prin noi înșine că omul, de la sine, nu poate ieși din îndoială, nu-şi poate dărui certitudinea. Dacă întâlnim pe cineva care o are, avem siguranța că privim umbra mâinii lui Dumnezeu în lucrare, mai ales că Apostolul Pavel insistă asupra faptului că tocmai pentru că se prezenta ascultătorilor în înfățișarea unui om fără putere, fără prestanță, lucra prin el cu mai multă forță cuvântul lui Dumnezeu. Astfel, prin omul care crede cu adevărat, avem siguranța că vedem dincolo de el pe Dumnezeu şi cel ce lucrează din el asupra noastră, făcându-ne să credem, este iarăși Dumnezeu! De aceea: ,,La biserică, atunci când venim, ne şi vindecăm de suferinţele noastre! Dumnezeu ştie de ce suferim, ştie boala noastră, dar, are nevoie şi aşteaptă ca noi să-I spunem, aşa cum spui la doctor! În biserică, noi trebuie să-I spunem Lui Dumnezeu greutăţile vieţii noastre, suferinţele, bolile noastre, iar, El, ca un Milostiv, care ştie mult mai multe decât noi, cunoaşte şi cauza suferinţelor noastre, ca să primim sănătatea sufletelor şi a trupurilor noastre! Trebuie să-I fim credincioşi Lui Dumnezeu, nu ca fariseii din Evanghelia de astăzi, care cârteau şi Îl desconsiderau pe 
Mântuitorul Hristos. Deci, să fim copii credincioşi ai Lui Dumnezeu, să avem nădejde şi credinţă în El, să avem dragoste pentru Mântuitorul Iisus Hristos. În biserică dobândim energia de care avem nevoie, iar, energia se traduce prin har! Atunci când păcătuim, pierdem harul, perdem energia, pierdem vigoarea! Ca să le dobândim pe toate acestea, trebuie să venim la «izvorul» Harului Care este Însuşi Fiul Lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră! Când se coboară Duhul Sfânt peste noi şi pe cele neputincioase le vindecă şi pe cele de trebuinţă le primeşte, trăim un moment deosebit! Biserica dumneavoastră s-a resfinţit, nu pentru că pierduse harul, ci, pentru că a îmbrăcat o «haină» de sărbătoare! A îmbrăcat ceva deosebit şi întotdeauna, Mântuitorul Hristos Se bucură ca noi să împrospătăm această evlavie a noastră! Aşa cum strămoşii noştri au decis, înainte de 1835, pentru că biserica aceasta începe din 1835, dar, temeluirea ei a fost mult mai înainte printr-o biserică de lemn făcută de înaintaşi, toate se fac spre osteneala urmaşilor! Această biserică s-a înnoit din generaţie în generaţie, iar, astăzi, v-aţi rugat pentru dumneavoastră, dar, şi pentru cei care au fost înainte strămoşii din veacuri. Să-I mulţumim Lui Dumnezeu, Care întotdeauna le are de grijă pe toate! Dumnezeu să vă binecuvinteze şi să vă dea multă sănătate şi bucurie sufletească. Amin”.
Profesor dr. Vasile GOGONEA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi
