Debutul editorial al prof. Ion Popescu-Brădiceni a avut loc în anul 1986, la Editura ”Scrisul Românesc” din Craiova cu volumul ”Extazul păsării de rouă”, urmat apoi de un număr impresionant de cărți publicate, dintre care amintim doar câteva publicate în ultimii ani: ”Reinventarea capodoperei. Drumul prin oglindă”, Editura TipoMoldova, Iași, 2020; ”Reinventarea lui Orpheus”, Editura TipoMoldova, Iași, 2020; ”Rob la poezie”, Editura PIM, Iași, 2020; ”O introducere în opera poetică a lui Coman Șova”, Editura TipoMoldova, Iași, 2020; ”Literatura și arta cuvântului. Serile la Brădiceni”, vol. I, coord., Editura PIM, Iași, 2020; ”O foarte succintă introducere în poezia română contemporană”, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2021; ”O introducere în opera poetică a lui Mihai Eminescu”, Editura TipoMoldova, Iași, 2021; ”Florile râului”, Editura PIM, Iași, 2021; ”Ultimul alchimist”, Editura PIM, Iași, 2021; ”Cartea vieții. Supremația Eului”, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2022; ”Scriitori români contemporani și cărțile lor esențiale – o istorie transmodernistă a literaturii române contemporane”, vol. I, II, Editura TipoMoldova, Iași, 2023, peste 1600 pag.; ”Republica literelor. Solilocvii”, Editura PIM, Iași, 2023; ”Ieșirea spre cer”, Editura PIM, Iași, 2024; ”Scriitori români contemporani și cărțile lor esențiale – o istorie transmodernistă a literaturii române contemporane”, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura TipoMoldova, Iași, 2024;
De subliniat faptul că o parte din creațiile lui Ion Popescu-Brădiceni au fost traduse în limbile franceză, italiană, rusă, engleză, germană și greacă de către Paula Romanescu, Romeo Magherescu, Silviu D. Popescu, Dan A. Popescu, Mircea M. Pop, Valeria Tîrbulenko și Alexandra Luican.
De menționat faptul că scriitorul Ion Popescu-Brădiceni este membru a mai multor uniuni de creație și de științe, respectiv este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1983); al Academiei de Științe, Literatură şi Arte Oradea – A.S.L.A. (1990); al Societății Naționale Române de Filosofie (2009); al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Alba-Hunedoara (2020); al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni – Al. D. Șerban – Târgu Jiu (2026).
Pentru deosebita sa activitate scriitoricească, publicistică și cea desfășurată în domeniul cultural și comunitar, prof. dr. Ion Popescu-Brădiceni a fost onorat, de-a lungul anilor cu numeroase înscrisuri de onoare, diplome, premii și distincții, dintre care amintim: Premiul U.T.C. pentru creație poetică (1984); Premiul pentru publicistică, Ion Cănăvoiu (1994); Premiul special pentru eseu al Festivalului Național de Literatură „Tudor Arghezi” (1995); Premiul național pentru poezie al Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei ”Serile la Brădiceni” (1997); Premiul special de Protector al Naturii şi Artelor, acordat de Fundaţia Naţională „Izvoare”, pentru protecția naturii şi artelor în România, pentru revitalizarea şi păstrarea tradițiilor culturale naționale (2000); Brevetul şi Ordinul ziariștilor, clasa I, acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști (2001); Premiul Național de Literatură ”Ion Cănăvoiu” pentru volumul ”Tranșee de cristal” (2012); Premiul ”C. C. Datculescu” al Festivalului Internațional ”Titel Constantinescu”, ediția a VII, Râmnicu Sărat/Edineț (Basarabia), pentru volumul ”Pasărea Măiastră” (2014); Premiul pentru ”Eseu” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara (2023), ș.a. În cele ce urmează apreciem oportun a prezenta și câteva informații biografice și despre autorul volumului la care ne-am referit, respectiv scriitorul, jurnalistul, universitarul și publicistul, conf. univ. dr. Mircea Tutunaru:
Mircea Tutunaru s-a născut la 24 septembrie 1953 în satul Lupoița, comuna Roșiuța (azi municipiul Motru), județul Gorj, fiind fiul lui Constantin și al Nicoliței Tutunaru.
A urmat cursurile primare la școala din satul natal, Lupoiţa (1960-1964), după care pe cele gimnaziale la școala din Roșiuța (1964-1968), perioadă din care datează și primele încercări poetice ale elevului Mircea Tutunaru, câteva dintre ele publicate în revista „Lung îi drumul Gorjului” editată de Consiliul Județean Gorj al Organizației Pionierilor.
Urmează studiile liceale la Liceul Teoretic din Motru (1968-1972) iar apoi pe cele ale Școlii Tehnice Postliceale de Geotehnică „Iosif Rangheț” din București (1975-1978).
Mircea Tutunaru este licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității București (1999), după care urmează cursurile de doctorat ale Universității Libere Internaționale Chișinău din Republica Moldova, în urma cărora obține titlul de doctor în drept (2005) cu teza „Probleme teoretice și practice în edificarea statului de drept”, avându-l conducător științific pe prof. univ. dr. habilitat Victor Popa. În cadrul aceleiași universități urmează și cursurile de master în psihologia juridică (2008).
De asemenea, dr. Mircea Tutunaru se specializează în „psihologia educației”, urmând două astfel de cursuri postuniversitare, unul în cadrul Facultății de Psihologie a Universității de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Republica Moldova (2008-2012) și unul în cadrul Universității „Spiru Haret” din București (2011-2013).
Mircea Tutunaru își începe activitatea profesională ca proiectant geolog la Institutul de Proiectări Hidroenergetice București unde lucrează o perioadă scurtă de timp (1978-1979) după care revine în zona sa natală, respectiv la Motru și lucrează pe rând la Casa Pionierilor Motru (1979-1980) ca maistru instructor la cercurile de geologie și minerit, apoi la Casa de Cultură a orașului Motru (1980-1984) ca referent unde găsește mediul prielnic de cultivare și dezvoltare a talentului său muzical și al aplecării sale spre cultivarea tradițiilor populare din zonă.
În anii următori omul de cultură Mircea Tutunaru lucrează tot în domeniul cultural și educativ ca director al Clubului Sindicatelor (1984-1989), pentru ca apoi să revină la Casa de Cultură din Motru (1989-1992).
În perioada 1992 – 1995 îl întâlnim pe Mircea Tutunaru ca șef al Biroului senatorial nr. 88 Târgu Jiu, județul Gorj din cadrul Senatului României, după care se reîntoarce la Casa de Cultură Motru (1995-1999).
După obținerea licenței în drept a Facultății de Drept din cadrul Universității din București (1999), Mircea Tutunaru își schimbă sfera de activitate și lucrează în domeniul juridic la câteva firme din orașul Motru (2000-2006) perioadă în care este cooptat și ca profesor asociat la Colegiul Tehnic din Motru.
În anul 2006 Mircea Tutunaru este admis în avocatură în cadrul Baroului Gorj, deschizându-și propriul birou în orașul Motru, județul Gorj, în cadrul căruia își desfășoară activitatea specifică.
Cu calități didactice dobândite ca profesor asociat în cadrul Liceului Tehnic Motru și cu titlul științific de doctor în drept, în primăvara anului 2007 (1 martie) dr. Mircea Tutunaru este cooptat în colectivul de cadre didactice ale Facultății de Drept Târgu Jiu din cadrul Universității „Titu Maiorescu”, unde parcurge treptele didactice și științifice necesare, astfel astăzi ocupând poziția de conferențiar universitar doctor la Facultatea de Drept și Științe Economice Târgu Jiu din cadrul aceleiași instituții de învățământ superior, fiind titularul disciplinelor de „Drept roman”, „Drept constituțional și instituții politice”, „Istoria statului şi dreptului românesc”, „Dreptul Uniunii Europene”.
Mircea Tutunaru este în același timp scriitor, publicist, cercetător, folclorist precum și un îndrăgit interpret de muzică populară.
Așa cum menționam anterior, Mircea Tutunaru și-a exprimat talentul său literar încă din anii de școală gimnazială, debutând din punct de vedere literar cu poezia „Cântecul Motrului” (1968)
Editorial, scriitorul, Mircea Tutunaru debutează în volum cu studiul etnografic „Tradiţii şi obiceiuri de pe Valea Motrului” (Editura CJCPCT Gorj, Târgu Jiu, 2001), iar volumul de debut în poezie este „Dorurile cetăţii” (Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2011), cărora le-au urmat multe alte volume literare, monografii, de cercetare istorică precum și de carte didactică și de specialitate. Dintre cele peste 30 de volume literare, monografii, de cercetare istorică și etnografică și alte categorii de cărți, publicate, cu excepția celor didactice, amintim câteva titluri publicate în ultimii ani: „Popasuri pe Valea Motrului – o incursiune culturală – Volumul I. Motru. Glogova” (Editura PIM, Iaşi, 2024); „Casa amintirilor cu interpreta Nina Predescu” (Editura PIM, Iaşi, 2024); „Dincolo de Motru, cronici şi însemnări literare” (Editura PIM, Iaşi, 2023); „Viaţa este o iluzie” proză scurtă (Editura PIM, Iaşi, 2023); „Clipe târzii”, (Editura PIM, Iaşi, 2023); „Lacrimi de rouă” Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2022); „Din ce mister pornise cântul” (Editura PIM, Iaşi, 2022); „Copacul omului” (Editura Limes, Cluj Napoca, 2021); „Preţul vieţii” (Editura PIM, Iaşi, 2021); „Umbra cuvintelor” (Editura PIM, Iaşi, 2021); „Viaţă între iubire şi trădare” (Editura PIM, Iaşi, 2020); „Legende populare, doine şi balade de pe Valea Motrului” (Editura Armonii Culturale, Adjud, 2020); ”Călător într-o toamnă târzie” (Editura Armonii Culturale, Adjud, 2020); și enumerarea poate continua.
De asemenea, în calitatea domniei sale de profesor la Universitatea Titu Maiorescu, dr. Mircea Tutunaru a desfășurat și o intensă muncă de cercetare concretizată în peste 100 de articole științifice şi studii de drept şi psihopedagogie publicate în reviste de specialitate.
De asemenea, universitarul dr. Mircea Tutunaru a scris și publicat peste 60 de cursuri universitare, tratate, monografii și materiale didactice.
Poetul Mircea Tutunaru a desfășurat și o bogată activitate publicistică. După debutul său în presă în anul 1992, în „Curierul minier”, Mircea Tutunaru a publicat, de-a lungul anilor, peste 300 de articole, eseuri, reportaje, articole de critică literară, proză scurtă, recenzii, articole științifice, juridice și studii în diverse publicații, dintre care amintim(enumerare în ordine alfabetică): „Accent în Gorj”, „Ad Mutrium”, Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, „Antemeridian/Postmeridian”, „Arcade”, „Caietele Columna”, „Ceaşca de cafea”, „Confesiuni”, „Constelații diamantine”, „Curierul minier”, „Gorjeanul”, „JOLAS”, „Miracol de Brădiceni”, „Murmurul Jilţului”, „Noul Literator”, „Portal Măiastra”, „Perspectiva”, „Revista Economică” a Academiei de Studii Economice din Moldova, Revista de criminologie, criminalistică şi penologie, Revue européenne du droit social, Scientia, ”Serile la Brădiceni” ş.a.
De menționat faptul că publicistul Mircea Tutunaru este directorul fondator și redactor al revistei de cultură „Ad Mutrium” (din anul 1997 – prezent)
Intensa activitate jurnalistică i-au adus lui Mircea Tutunaru calitatea de membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (2023).
De subliniat și faptul că scriitorul Mircea Tutunaru este și membru al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni(2026).
Pentru activitatea și creația sa literară și culturală desfășurată de-a lungul anilor, Mircea Tutunaru a primit numeroase distincții, premii și înscrisuri de onoare
În final, folosim acest prilej, pentru a-i adresa felicitări domnului profesor și a-i ura succes deplin în activitatea sa scriitoricească, precum și în finalizarea tuturor proiectelor sale literare și culturale actuale și viitoare.
Victor Troacă, Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Al. D. Șerban” Târgu Jiu
