Clienții băncilor ar putea deschide procese împotriva instituțiilor financiare pe baza deciziei Consiliului Concurenței privind fixingul ROBOR, ceea ce ar putea genera costuri mai mari decât amenda-record de 710 milioane de euro aplicată celor 10 bănci implicate, potrivit unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).
„Ne raportam la un document oficial dat de Banca Națională., raportul de stabilitate financiară. acolo este invocat fix acest moment prin care Consiliul Concurentei a dat băncilor importante din Romania amenzi de 3,7 miliarde de lei pentru ca au trucat Roborul. Roborul se stabilește printr-o formula complicata. Toate aceste bănci au fost amendate de Consiliul Concurentei, dar nu se spune cat timp au trucat acest Robor, pe ce perioada. Eu cred ca statul român cunoștea situația pentru ca printr-o Ordonanța de Urgență în 2019, statul a mai dat un indicator la care sa raportam acele dobânzi, nu ROBOR, ci IRCC. Practic, se știa la nivel național. Faptul ca abia in 2022 vine Consiliul Concurentei e cam târziu, dar eu m-am obișnuit ca statul prin instrumentele sale să reacționeze cu întârziere”, a declarat jurnalista România TV, Andreea Crețulescu. În iunie, Consiliul Concurenței a sancționat băncile cu 3,7 miliarde de lei (710 milioane de euro), acuzând coordonarea comportamentului prin schimburi de informații „confidențiale și strategice” în stabilirea ROBOR, ceea ce ar fi distorsionat rezultatul acestuia.
Este cea mai mare amendă aplicată vreodată de Consiliu, echivalând cu 5-7% din veniturile brute ale băncilor, cu toate că inițial s-a discutat o sancțiune de 10%. BNR a criticat dur decizia, spunând în Raportul de Stabilitate Financiară din iunie 2026 că amenda ar putea avea repercusiuni mai grave decât s-a estimat inițial.
„Amenda impusă de Consiliul Concurenței poate conduce la inițierea de litigii de către clienții băncilor care au avut credite la o rată a dobânzii indexată în funcție de ROBOR”, se arată în raport. Potrivit BNR, valoarea despăgubirilor în cazul unor astfel de procese ar putea depăși chiar cuantumul sancțiunii aplicate de autoritatea de concurență. „Aceste litigii pot genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul amenzilor aplicate, pe termen mediu și lung”, avertizează instituția.
,,Stabilitatea sistemului, în pericol”…
Litigiile deschise de clienții români și impactul amenzii ar putea afecta stabilitatea sistemului bancar și economia României.
Conform BNR, costurile suplimentare s-ar adăuga unui context economic deja fragil, caracterizat prin deteriorarea cadrului macrofinanciar internațional și scăderea perspectivelor de creștere economică pentru 2026. Acest lucru ar putea majora riscul de nerambursare a creditelor, mai ales în cazul companiilor nefinanciare. BNR a cerut explicații de la Consiliul Concurenței.
Instituția vrea răspunsuri la mai multe întrebări: „(i) care sunt prevederile legale încălcate în condițiile în care regulamentul și normele pieței monetare sunt considerate corecte și respectate, (ii) cum poate fi interpretat drept comportament anticoncurențial un schimb de informații într-un cadru caracterizat prin reguli de transparență, precum și cum se poate determina nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat”. Mai mult, BNR a atras atenția că două dintre băncile sancționate, CEC Bank și Exim Banca Românească, sunt instituții de stat. Astfel, acestea ar putea necesita recapitalizare cu fonduri publice, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe bugetul de stat.
BNR susține că amenda este „excesivă” în comparație cu alte cazuri similare din Uniunea Europeană. De pildă, sancțiunile impuse în scandalul Libor au fost de 30 de ori mai mici.
În plus, valoarea amenzii depășește suma totală a tuturor sancțiunilor aplicate de Consiliul Concurenței în ultimul deceniu.
M.P.
