Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat legea care poate debloca mai multe proiecte hidroenergetice începute cu ani în urmă, printre acestea numărându-se și investițiile Livezeni-Bumbești și Cerna-Motru-Tismana, din județul Gorj. Actul normativ creează cadrul legal pentru modificarea limitelor unor arii naturale protejate, astfel încât lucrările la aceste investiții să poată continua în anumite condiții.
Decizia reprezintă un pas important pentru două proiecte energetice care au rămas blocate ani la rând. În cazul Gorjului, miza este cu atât mai mare cu cât vorbim despre investiții în infrastructura hidroenergetică realizate în mare parte, dar care nu au putut fi valorificate la capacitatea pentru care au fost proiectate.
Ce a promulgat, de fapt, președintele
Legea promulgată de șeful statului se referă la proiecte hidroenergetice pentru care lucrările au fost începute înainte de instituirea actualelor regimuri de protecție pentru anumite zone. Actul normativ permite, în condițiile prevăzute de lege, modificarea limitelor unor arii naturale protejate, astfel încât infrastructura aferentă proiectelor să poată fi scoasă din aceste perimetre.
Printre proiectele vizate se află Livezeni-Bumbești și Cerna-Motru-Tismana, dar și alte amenajări hidroenergetice din țară.
Investiția de pe Jiu, aproape de finalizare
Unul dintre proiectele care atrage cea mai mare atenție este amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești, construită pe râul Jiu. Lucrările au început în urmă cu mai bine de două decenii și au ajuns într-un stadiu avansat, însă investiția a fost blocată în urma problemelor juridice și de mediu apărute după includerea zonei în aria protejată.
Pentru Gorj, finalizarea proiectului ar însemna punerea în funcțiune a unei noi capacități de producere a energiei electrice și valorificarea unei investiții în care s-au făcut deja lucrări importante.
De ce a fost atât de complicată situația
Problema nu a fost lipsa infrastructurii, ci faptul că regulile de protecție a mediului s-au schimbat în timp. Unele dintre lucrările hidroenergetice fuseseră începute înainte ca anumite suprafețe să primească actualul statut de protecție. Astfel s-a ajuns în situația în care investiții aflate deja în execuție au ajuns să se suprapună cu zone protejate.
Noua lege încearcă să rezolve tocmai această situație, stabilind condiții în care limitele ariilor protejate pot fi modificate pentru proiectele hidroenergetice începute anterior.
Asta nu înseamnă că regulile de mediu dispar. Proiectele trebuie în continuare să respecte condițiile stabilite prin actele de reglementare și măsurile de protecție prevăzute de legislație.
Și proiectul Cerna-Motru-Tismana poate merge mai departe
Un al doilea obiectiv important pentru județ este proiectul Cerna-Motru-Tismana. Aici vorbim despre o investiție complexă, legată de infrastructura hidroenergetică existentă în zona Tismana și Motru. Finalizarea lucrărilor ar permite folosirea mai eficientă a infrastructurii realizate deja și obținerea unei cantități suplimentare de energie.
Pentru comunitățile din zonă, proiectul este important nu doar prin prisma energiei produse. Finalizarea unei investiții de asemenea amploare înseamnă și valorificarea unor lucrări și echipamente realizate cu fonduri importante, care au rămas ani de zile subutilizate.
Nu înseamnă că hidrocentralele pornesc imediat
Un lucru trebuie însă precizat foarte clar: hidrocentralele nu vor începe să producă energie imediat. Modificarea legislativă elimină unul dintre obstacolele care au ținut proiectele pe loc. Mai sunt necesare etape administrative, lucrări și proceduri tehnice înainte ca investițiile să poată fi finalizate și puse în exploatare. Cu alte cuvinte, legea deschide drumul, dar nu înseamnă că drumul a fost deja parcurs până la capăt.
Miza pentru Gorj și pentru sistemul energetic
Finalizarea acestor proiecte este importantă într-un moment în care România încearcă să-și crească producția internă de energie și să folosească mai bine capacitățile existente.
Energia hidro are avantajul că poate contribui la echilibrarea sistemului energetic, iar centralele deja construite sau aflate într-un stadiu avansat reprezintă investiții care pot fi valorificate fără a porni de la zero.
Pentru Gorj, miza este și mai mare. Județul trece printr-o perioadă în care sectorul energetic se transformă rapid, iar fiecare capacitate nouă de producție poate conta în economia locală și în strategia energetică a României.
